Vocea Basarabiei: Discutăm cu dl Iurie Țap, a fost deputat în parlament, a îndeplinit și funcția de vicepreședinte al legislativului, a fost deputat PLDM și primar la Florești, d-lui a fost și rămâne preocupat și acum de reforma administrației publice și reforma administrativ-teritorială. Este o reformă despre care atât de mult se vorbește că trebuie implementată, iar pe de altă parte, există ezitări, că ar putea să mai aștepte această reformă, pentru că pe agenda celor care guvernează sunt foarte multe probleme, inclusiv alte reforme care ar trebui mai degrabă să dea rezultate și cei de la putere ne vorbesc despre reforma justiției. De ce totuși nu există suficient curaj ca această reformă să fie promovată mai insistent?
Iurie Țap: Posibil, în primul rând, că nu este văzut, că nu este înțeles rolul acesteia, de aceea se spune că ea poate să mai aștepte, dar aș veni cu două argumente: primul argument – aș face trimitere la poziția partenerilor de dezvoltare, care încă în 2015 în Notele informative ale partenerilor de dezvoltare ai Republicii Moldova pe 90 de pagini, în 29 de compartimente au expus ce trebuie să facă Guvernul Republicii Moldova pentru a transpune acordul. Și erau acțiuni pentru 3 ani – până la 100 de zile, până la 12 luni și mai mult de 12 luni, ceea ce însemna pentru aproape 3 ani, fiindcă Acordul de Asociere trebuia să fie transpus în 3 ani. Și chiar la începutul acestor note se accentuau două reforme: 1) reforma justiției sau sectorului justiției, care trebuie să contracareze corupția și 2) reforma sistemului administrației publice, care este cea care produce toate schimbările, or sistemul administrației publice este motorul la mașină sau la un tractor. Dacă lipsește acest motor, da, contracarăm corupția, dar cine produce dezvoltarea, cine produce reformele? Sau am văzut un material unde ministrul muncii, protecției sociale și familiei a vorbit despre reformele care sunt necesare și pe care ei le văd și vor fi demarate în scurt timp și spunea acest ministru că iată ce vom face…
Vocea Basarabiei: De ce? Pentru că dimensiunea socială acum e disputată între administrația publică de nivelul întâi și administrația publică de nivelul doi, dar cei de la minister vor ca fie transmit mai multe competențe către primari, fie că o să aibă o relație directă administrația publică locală cu cea centrală.
Iurie Țap: În esență este vorba despre necesitatea reformării sistemului de administrație, prin aceasta voiam să argumentez că guvernarea, pe de o parte, nu o vede ca prioritate, dar pe de altă parte, s-au lovit de problemă și, de fapt, au pornit să facă acest lucru. În general, reforma administrativă are două componente: reforma administrației publice centrale și reforma administrației publice locale, ceea ce a fost spus în Strategia de reformă pentru anii 2016-2020 pentru prima dată a fost spus, spre regret, strategia actuală care a fost aprobată de actuala guvernare acest lucru l-a trecut cu vederea. Este vorba despre reforma administrației publice în baza descentralizării puterii. Deci, statul de drept este un stat descentralizat, ceea ce înseamnă că statul împarte puterea cu cetățenii, se formează colectivitățile descentralizate puternice cărora le sunt trecute o parte importantă din treburile publice, de regulă, acestea sunt utilitățile publice, serviciile de gospodărie comunală, le mai spunem noi, adică cele care provin de la habitat, de la locuința omului, adică apă, sanitație, iluminat public, salubrizare ș.a.m.d., acestea sunt serviciile de bază, care sunt trecute administrației publice locale, ea este responsabilă, statul face politici, se preocupă sau realizează ei, doar că ceea ce nu se înțelege, spre regret, și actuala putere nu vrea să înțeleagă că această reformă este una cardinală. Adică, sistemul administrației publice locale trebuie văzut ca parte a puterii executive, doctrinar noi avem 3 puteri în stat: legislativă, executivă și judecătorească. Păi, cea executivă se împarte în două ramuri: pe de o parte, este guvernul, ca putere executivă centrală, care emană de la parlament, iar administrația publică locală, care emană de la cetățeni, care este aleasă de cetățeni, este autonomă de puterea centrală și ea este parte a puterii executive, ea nu trebuie să fie tutelată de administrația publică centrală și administrația publică centrală nu este șeful celei locale și de aceea trebuie să li se dea libertate.
Vocea Basarabiei: De ce în 32 de ani nu s-a făcut această descentralizare, să se vorbească că e una veritabilă în Republica Moldova, pentru că, admitem, cu țârâita parcă s-a mai încercat să se facă niște pași?
Iurie Țap: Vorbă multă, dar treabă nu prea. De fapt, problema de bază a fost până în prezent faptul că politicul nu binevoia să dea frâu liber, fiindcă autoritățile locale sunt văzute ca instrumente puternice electorale.
Vocea Basarabiei: Dar nu se mai schimbă și percepția cetățeanului, pentru că astăzi nu mai e chiar așa cum a fost 10-20 de ani în urmă, când primarul zicea că astăzi votăm cu partidul X, mâine votăm cu partidul Y?
Iurie Țap: De acord, dar nu este vorba de sută la sută, dar atunci când, admitem, regimul oligarhic, ce a făcut? „Drumuri bune”, dar aceasta a fost coruperea alegătorului, „noi v-am făcut drum”, nu votează 100%, dar votează 30-40, și e mult. Sau astăzi ce se face?
Vocea Basarabiei: Ce se face astăzi?
Din punctul meu de vedere, actuala guvernare a greșit atunci când doi ani în urmă, venind la putere, nu a văzut această prioritate, atunci trebuia pornită reforma sau mă întrebam eu un an în urmă, atunci când am insistat noi să depunem cerere pentru începerea negocierilor de aderare…
Vocea Basarabiei: Pentru a obține mai întâi statutul de țară candidată pentru aderare la UE?
Iurie Țap: Exact, da, procesul, principiul, ca să fiu mai succint, atunci au venit cele 9 condiționalități. Una dintre ele este implementarea sau accelerarea implementării reformei administrației publice locale. Noi ce, nu știam că dacă ne dorim să devenim europeni o să ajungem aici, de ce n-am pornit-o atunci, doi ani în urmă? Atunci trebuia pornită reforma, și ea trebuia pregătită.
Din punct de vedere politic am putea spune că și actuala guvernare joacă corect. Adică de ce? Nu vor să-și asume aceste riscuri, pentru că ar putea să fie penalizați, înainte avem alegeri…
Vocea Basarabiei: Dar ei spun că de ce nu s-a făcut în 2009, în 2013?
Iurie Țap: Această întrebare nu este relevantă, am fost președintele Comisiei speciale pentru descentralizare, a fost o inițiativă a mea prin care am vrut să pun în șah sau să pun presiune pe guvern tocmai pentru a descentraliza.
Vocea Basarabiei: Și nu ați reușit?
Iurie Țap: Nu am reușit, pentru că majoritatea parlamentară nu a dorit, aveau alte obiective, dar voiam să zic, este irelevant să spui astăzi că nu s-a făcut atunci. De ce? Pentru că aceia, de fapt, nu aveau ca obiectiv statul de drept și am văzut, dar dacă tu spui că ai drept obiectiv statul de drept, dacă tu spui că noi ne bazăm pe valorile europene, cele 3 valori sunt: democrația, statul de drept, drepturile și libertățile fundamentale. Păi, dacă tu optezi pentru acele valori, nu poți să spui că nu au făcut comuniștii, nu poți să spui că nu au făcut cele 3 alianțe ș.a.m.d., partidele politice trebuie să-și asume responsabilitatea, aici mai degrabă este faptul, din punct de vedere politic am putea spune că și actuala guvernare joacă corect. Adică de ce? Nu vor să-și asume aceste riscuri, pentru că ar putea să fie penalizați, înainte avem alegeri…
Vocea Basarabiei: E un cost politic?
Iurie Țap: Exact, dar atât PAS-ul, cât și dna Maia Sandu, în calitate de președinte, au spus foarte clar: „Noi ne asumăm toate reformele pentru interesul public”. Păi, nu poți spune una și face alta, dar s-ar putea ca următoarea majoritate parlamentară să aibă altă configurație și atunci am pus cruce pe toate reformele, pentru prima dată în cei 32 de ani s-a creat o majoritate confortabilă, o majoritate absolută cu un mesaj…
Vocea Basarabiei: Nu e absolută, pentru că nu poate modifica Constituția.
Iurie Țap: Nu, dar eu am în vedere pentru reforme, 63 de mandate, asta am avut în vedere, și atunci tu trebuie să-ți asumi toate reformele și să mergi repede.
Vocea Basarabiei: Dar le poți face pe toate odată?
Iurie Țap: Nu poți altfel, oameni buni, atunci când se spune că noi prioritizăm, păi am spus-o, reforma justiției are parcursul său și, mai simplu, doar nu se ocupă toate ministerele de reforma justiției, fiindcă orice guvernare are obiective. Și atunci, tu îți creezi ministere, îți creezi structuri prin care mergi, acestea sunt lucruri foarte diferite, dar spuneam, și poziția partenerilor. Apropo, dacă o să luați Strategia 2016-2020, acest gând al partenerilor spune foarte clar că prioritară este reforma administrației publice, care duce toate reformele, adică nu poți să faci reforma nici în educație, nici în sănătate. Apropo, iată noi am luat de la consiliile raionale, am luat spitalele, într-un fel spui că e reformă și ideea care a fost enunțată parcă e bună, adică să facem ordine în spitale, doar, în principiu, statul este prestator de servicii, adică cea mai scurtă formulă a statului este ansamblul serviciilor publice și atunci tu, organizând serviciile publice, aranjezi un sistem, un sistem care să fie logic, coerent, care să fie mai puțin costisitor și mai eficient, de aceea se creează nivelul doi, ca să le dai anumite servicii: sănătate, educație, asistența socială, instituțională de obicei se duce la nivelul doi și faci nivelul întâi căruia pe lângă serviciile de bază pe care spuneam că le are, care provin de la habitat, adică competențele proprii. Ce se întâmplă, dacă luăm orice țară europeană? Deci folosești platforma nivelului întâi pentru a realiza anumite servicii ale statului prin intermediul lor, folosești această platformă a administrațiilor publice locale ca ghișeu unic. Noi avem astăzi centre multifuncționale în toate raioanele, de ce cetățeanul trebuie să meargă din sat la centrul raional, de ce să nu fie acest ghișeu unic în primăria locală, să-i spunem primărie la unitatea administrativ-teritorială, fiindcă așa-i spune?
Vocea Basarabiei: Acum se discută despre această idee.
Aceasta este esența descentralizării, să aduci serviciul mai aproape de cetățean și toate serviciile să le aduci mai aproape, iată de ce spuneam că este important să înțelegi care este rostul acestei reforme.
Vocea Basarabiei: Dle Țap, e o situație complicată, pe de o parte, așa cum ziceți dvs., partenerii externi insistă ca Republica Moldova să ia în calcul că una din cele 9 recomandări ale Bruxelles-ului ține de reforma administrației publice, iar pe de altă parte, Bruxelles-ul ar avea nevoie de această reformă sau cetățenii acestui stat, pentru că uneori cetățeanul e mai sceptic când i se spune: „Păi, dar de ce Bruxelles-ul trebuie să ne spună ce să facem?”.
Iurie Țap: Bine ați punctat. De fapt, de acele 9 condiționalități nu are nevoie Bruxelles-ul, ele sunt cerințe față de statele membre ale Uniunii Europene, care să asigure servicii de calitate și aceste principii sunt față de statele membre și de statele care vor să devină membre. Dar e vorba ca, până la urmă, aici, în Republica Moldova, să fie organizat un sistem administrativ, care să presteze cetățenilor servicii eficiente ca și cost și ca eficiență, despre aceasta este vorba. Deci, descentralizarea înseamnă că statul face nivelul întâi puternic ca să, dacă să spunem așa, noi astăzi avem 898 de unități administrativ-teritoriale, avem primării care au în afară de primar, secretar, au încă 4 angajați, nu poți să prestezi servicii când el are un volum de competențe ca acel care are, să zicem, un oraș de 50 de mii…
Vocea Basarabiei: În ce constă problema în Republica Moldova? Unii spun că dacă ar fi un dialog în societate și s-ar căuta un consens, pentru că guvernarea are o poziție, opoziția are o altă poziție și atunci cetățeanului nu îi este clar pe cine să creadă, pe cel de la putere sau pe cel care este în tabăra adversă, pe de altă parte, cetățeanul de ce nu conștientizează că lui i-ar fi mai bine dacă o primărie ar fi puternică?
Cetățenii noștri nu sunt gata să-și asume responsabilitatea pentru treburile comunității
Vocea Basarabiei: De ce?
Iurie Țap: Pentru că aceasta este piramida valorică, aceasta este înțelegerea lor, fiindcă ce înseamnă autonomie locală sau ce înseamnă descentralizarea puterii, asta înseamnă, spuneam, că statul oferă cetățenilor dreptul să se autoguverneze. Adică vă dăm acest drept, vă dăm resurse, vă dăm patrimoniu și voi fiți responsabili, fiindcă ceea ce se numește în limba rusă sovok, sovki, când oamenii au fost, hai să zic educați, că ți-om face, ți-om da, te vom ș.a.m.d., și aici este problema, omul este gospodar la el în curte. Mergeți prin multe sate, ce este după gard?
Vocea Basarabiei: Uneori, mizerie.
Iurie Țap: Localitatea despre care vorbesc este pe malul Răutului, locuri foarte frumoase, dar pe toată creasta îs sute de gunoiști, cetățeanul nu vede că acela e al lui, strada nu e a lui, nu-l afectează pe el direct, e stare de psihologie. Și aici voi veni cu principalul, educația este ceea ce va schimba lumea. Am pasiunea, sunt învățător, sunt fost director de școală, chiar și ca primar am mers pe această cale, mi-au reușit multe lucruri. Da, pierzi foarte mult timp, te consumi enorm, dar oamenii trebuie educați, oamenii trebuie să conștientizeze acest lucru.
Vocea Basarabiei: Cine să-i educe?
Iurie Țap: Puterea, sigur că puterea, iată de ce spuneam că descentralizarea nu este un moft. Bine, pe de o parte, Constituția o spune, eu, în general, mă întreb: dar de ce voi nu ați realizat descentralizarea când Constituția o spune cert, de ce în multe cazuri spunem că, uite, se încalcă Constituția, de ce aici voi nu vedeți că se încalcă? Art. 112 spune că treburile publice din sate și orașe sunt gestionate de către consiliile și primarii aleși. Se încalcă, spuneam, Constituția, care spune foarte clar: descentralizare, autonomie locală. Aceasta aveam în vedere, că de 30 de ani, din ‘94, de când este Constituția…
Vocea Basarabiei: Am înțeles, se încalcă Legea Fundamentală.
Iurie Țap: Exact, fiindcă politicul, de fapt, nu dorește să dea puterea din mâini, fiindcă nu a fost interesul public, iarăși nu vreau să supăr pe nimeni, și atunci când am creat acea comisie în 2009, am creat-o după aceea, dacă țineți minte, a fost după jumătate de an alegeri și am repetat în 2010. Și atunci după mai multe dezbateri a fost creată, un deputat vechi, cu practică, s-a exprimat: „Țap iarăși a citit ceva”, iată înțelegerea care era. Cu părere de rău, problema nu este văzută, problema nu este înțeleasă, nu o înțeleg politicienii, nu o înțelege politicul și, mai mult, cetățenii, de aceea spuneam: aceștia care sunt la putere, toți trebuie să învețe. Pune mâna pe carte, citește, învață, pătrunde-te!
Vocea Basarabiei: Ce părere aveți dvs. despre primăria care are 300, 400, 700, 1.000 de locuitori?
Iurie Țap: Dacă vorbim de autoguvernare, trebuie să te autofinanțezi, este acea cifră care ați auzit-o dvs. de numărul minim trebuie să fie de 5.000 de locuitori, pentru că acest număr de locuitori asigură resursele necesare: 1) pentru ca să acopere cheltuielile specialiștilor și 2) rămân bani pentru serviciile publice. De ce avem nevoie de primar, dacă el cere bani pentru salarii de la guvern și tot pentru drumuri, pentru iluminare, iarăși, care e rostul puterii, dacă ea nu poate oferi servicii?
Dacă noi dăm autorităților locale competențe, responsabilități, noi trebuie să le dăm și resurse, iată aceste venituri proprii, de fapt, ele sunt acele mijloace pentru drumuri, pentru apă, pentru sanitație, pentru salubrizare ș.a.m.d.
Vocea Basarabiei: Eu am înțeles că jumătate din cele 898 de primării nu se pot autofinanța.
Iurie Țap: Capacitate administrativă reală astăzi nu știu dacă au 10-15 la sută. Legea nr. 435 spunea că capacitatea administrativă înseamnă că cheltuielile administrative trebuie să fie 30 la sută din veniturile proprii și iată acest venit propriu, aceasta este problema de bază, pentru că în ultimii ani, din 2015 încoace, el a scăzut dramatic și ajunsese într-un timp la 10 la sută, media europeană este 45-50 la sută. Deci, dacă noi dăm autorităților locale competențe, responsabilități, noi trebuie să le dăm și resurse, iată aceste venituri proprii, de fapt, ele sunt acele mijloace pentru drumuri, pentru apă, pentru sanitație, pentru salubrizare ș.a.m.d.
Vocea Basarabiei: Dar de ce există această frică, pentru că ce aud eu inclusiv de la primar, de la cetățean, de la consilier local, că dacă dispare primăria, se pierde satul?
Iurie Țap: Dacă ne dorim cu adevărat ca satele să renască, trebuie să creăm mediul și trebuie să fie acea putere care să dorească, nu contează. Apropo, dacă eu o să fac așa, schematic, în toate localitățile unde sunt astăzi primării, sunt sedii, e normal să rămână specialiști, dacă facem o primărie mare, adunăm 5 primării actuale, facem o primărie mare, sediile rămân, rămân ale primăriei și acolo rămân specialiști, poate să rămână 1, 2 sau 3, în funcție de numărul de locuitori, fiindcă avem nevoie de acel specialist relații cu publicul care o să aibă legătura, sigur că are computer, și care are legătură cu primăria, unde este ghișeul unic de bază și toate cererile cetățenilor, de la acest specialist trebuie să se ducă la primărie, primăria mai departe face legătura cu cine trebuie, cetățeanul nu pierde timp, cetățeanul nu cheltuie bani și, principalul, rămân acești specialiști care utilizează această clădire și o transformăm în centru comunitar. Avem nevoie de un asistent social, să-i spunem, sau pentru problemele copiilor, sau acel specialist relații publice, sau dacă ținem cont că o autonomie veritabilă trebuie să punem și sarcina acumulării veniturilor trebuie și un specialist pentru perceperi, cel puțin 3-4 specialiști ar rămâne în aceste localități, în aceste primării, iar primarul, secretarul, viceprimarii, după caz, o dată în lună sau când, mă rog, am spus aceste lucruri ca să se înțeleagă. Apropo, este bine ca acei care vorbesc…
Vocea Basarabiei: Nu ne-ați spus, de ce există această frică?
Iurie Țap: Necunoașterea, am spus-o de mai multe ori. Puțini înțeleg care este esența descentralizării, și mai puțini vor să o facă. Dacă noi astăzi avem 898 de unități administrativ-teritoriale de nivelul întâi, da, trebuie să rămână, dacă luăm acea cifră de 5.000 sau, bine, 3.500 – undeva 300, este varianta de 289, varianta de 300 și ceva, nu putem să luăm 1 la 1, fiindcă sunt diferite situații când trebuie să mergi, dar aproximativ și, evident, aici pierd foarte mulți, am trecut la riscuri.
Vocea Basarabiei: Cine pierde?
Iurie Țap: Cei care pierd funcțiile, primarul pierde funcția, contabilul-șef pierde funcția și cei care aspiră la aceste funcții. Noi avem peste 12 mii de aleși locali, consilieri locali, o armată care pentru partidele politice este acel instrument electoral și, în primul rând, partidele politice sunt cele care sunt împotrivă de a pierde acest suport, evident, și elita economică locală, vedeam zilele trecute într-un raion, pare-mi-se că Fălești, se vorbea despre anumite mișmașuri între președintele raionului, nașul, care-i consilier, câștigă contracte și bani, și multe altele. Păi, iată cine nu dorește lichidarea raioanelor, iată cine nu dorește, de fapt, descentralizarea reală a puterii. Și, apropo, voiam să vin, este foarte important, fiindcă vorbeam despre problema corupției, un sistem administrativ eficient, de fapt, este instrumentul de profilaxie a corupției, iată de ce această reformă este foarte importantă. Sigur, eu, de obicei, spun: ea trebuie văzută sistemic și problema achizițiilor, tot absolut reglementat și, nu în ultimul rând, ceea ce nu am văzut și am făcut și propuneri, atunci când descentralizezi puterea, statul trebuie să asigure controlul, ceea ce avem în România, poate nu e în forma perfectă, prefecturile, ori fără a crea aceste prefecturi este un pericol mare, este problematic și actuala…
Vocea Basarabiei: Deci, modelul care a fost și până au venit comuniștii la putere, pentru că ei au renunțat la reforma administrativ-teritorială în baza județelor?
Iurie Țap: Exact. Din punct de vedere doctrinar, teoretic, descentralizarea cere desconcentrarea adecvată a puterii.
