Vocea Basarabiei: Încele ce urmează vom vorbi despre ce înseamnă să convoci o Mare Adunare Națională, despre importanța unui asemenea eveniment, despre deciziile care trebuie să fie adoptate, despre toate acestea vom vorbi în contextul apelului președintei Maia Sandu, care a chemat cetățenii să vină în Piața Marii Adunări Naționale pe data de 21 mai. Or, în Republica Moldova au mai avut loc mari adunări naționale – Marea Adunare Națională de la 27 august 1989 a fost o întrunire ce s-a ținut în Piața Victoriei de atunci din Chișinău, în prezent, Piața Marii Adunări Naționale, în contextul Mișcării de Renaștere Națională de la sfârșitul anilor ‘80 din RSS Moldovenească. Se crede că atunci au participat aproximativ 750.000 de oameni, circa a șasea parte din populația de atunci a Republicii Moldova, în cadrul adunării a fost cerută declararea limbii române ca limbă de stat în Republica Moldova, precum și trecerea la grafia latină. Ulterior a mai avut loc o Mare Adunare Națională, când și-a proclamat independența Republica Moldova, la 27 august 1991. De ce am vorbit despre toate acestea, pentru că astăzi îl avem invitat la Vocea Basarabiei pe Sergiu Burcă. Între anii 1998 și 2001, d-lui a fost deputat în Parlamentul Republicii Moldova și șef al delegației parlamentare a Republicii Moldova la Adunarea Parlamentară a Alianței Nord-Atlantice, în prezent este consultant în comunicare. Bine ați venit la Vocea Basarabiei!
Sergiu Burcă: Bine v-am găsit!
Vocea Basarabiei: Haideți să vorbim despre cele două mari adunări naționale. Ați organizat acele evenimente, ați participat, ați trăit emoții în inima Chișinăului. De ce a fost nevoie atunci și de ce este nevoie acum să fie convocată Marea Adunare Națională?
Sergiu Burcă: În primul rând, trebuie să vorbim că sunt contexte diferite, să distingem perioada de atunci și perioada de acum… Atunci, în contextul Perestroikăi care începuse de la Moscova, în contextul descentralizării, într-un fel, a puterii centrale de la Moscova, clar că energiile maselor au răbufnit pur și simplu. Am fost în epicentru acolo cu echipa de coordonare și de organizare a Marii Adunări Naționale, fiind în Mișcarea Democratică pentru Restructurare, pe urmă în Frontul Popular din Moldova. Da, cred că au fost un număr covârșitor, pentru că oamenii au venit pe jos de la 100 de kilometri și mai mult. De la Florești, bunăoară, din zona mea de baștină au venit pe jos în frunte cu preotul, s-au pornit de vineri și au ajuns la timp. Sigur că e diferită situația astăzi, dar atunci noi am obținut niște lucruri foarte importante, iar deciziile care au fost luate chiar fiind încă nedeclarată independența Republicii Moldova, la ‘89 mă refer, dar și în ‘91, deciziile au fost fundamentate, deciziile au fost perfect populare, pentru că au avut un sprijin foarte larg. Acum se face atâta teorie despre limba română, limba moldovenească, să le fie rușine la acei care continuă să insiste pe ideea de „limbă moldovenească”, pentru că atunci sutele de mii de oameni simpli de la țară și intelectuali au votat, au ridicat mâna în Marii Adunări Naționale pentru limba de stat, limba română și pentru alfabetul latin. Bine, se mai spunea glotonimul „limba moldovenească”, dar toată lumea înțelegea că-i vorba de limba română.
Vocea Basarabiei: Bine, dar în Constituția Republicii Moldova, art. 13 a fost votat ca articol care spune că limba vorbită pe teritoriul Republicii Moldova, limba de stat este „limba moldovenească”?
Sergiu Burcă: Păi da, dar cine a votat-o?
Vocea Basarabiei: Agrarienii?
Sergiu Burcă: Da, agrarienii și unde sunt ei acum?
Vocea Basarabiei: Dar de ce problema identitară și problema denumirii corecte a limbii și după 31 de ani încă mai rămâne a fi o dispută în societate?
Sergiu Burcă: Bună întrebare. Din cauza propagandei sovietice.
Propaganda sovietică a fost atât de mârșavă și atât de puternică și ne-a fost inoculată încă de la grădiniță, apoi fiind octombrei, pionieri, ni s-a ascuns tot ce este românesc, nu puteai să vorbești deschis, alfabetul latin a fost interzis, accesul la literatura română, de asemenea, interzis. Eu, fiind student la Filologie, citeam cărțile pe care le aduceam de prin alte orașe, de la Odesa, de la Cernăuți, de la Moscova, din sistemul de librării „Drujba”/„Prietenia”. Acolo erau cărți în limba română, iar la Chișinău erau doar câteva cărți de Ceaușescu și noi citeam cărțile în română pe ascuns, ca să nu fim văzuți. Vă dați seama care era situația atunci.
Vocea Basarabiei: Dar asta a fost cu peste trei decenii în urmă, între timp, totuși a existat această Renaștere Națională, în școli se predă limba română, literatura română. De ce astăzi ar trebui denumirea corectă a limbii să fie considerată un măr al discordiei?
Sergiu Burcă: Pentru că, din păcate, există forțe politice care sunt susținute de alegătorii din Republica Moldova care nu au reușit, probabil aici și noi suntem de vină, statul este de vină, pentru că nu a insistat și justiția este de vină, la urma urmei, nu au insistat, nu au făcut tot posibilul pentru ca cetățenii de alte etnii să se integreze mai repede, să învețe limba română.
Deci, ei au avut toată libertatea să vorbească, și acum o au, nimeni nu-i asuprește, dar limba este un element al statalității și este normal ca toți cetățenii din Republica Moldova s-o cunoască și s-o vorbească, în special mă refer la funcționari și la deputați, membrii parlamentului care sunt legiuitori.
Vocea Basarabiei: În acești 31 de ani, geopolitica a continuat să dezbine societatea?
Sergiu Burcă: Bineînțeles că geopolitica a continuat să dezbine societatea și știm foarte bine că au reușit, au fost alegeri, a fost și un „7 aprilie”, au fost atâtea momente importante, de cotitură, chiar tensionante, dar vedeți că lucrurile se schimbă, pentru că deja cresc alte generații de tineri care nu sunt atât de spălați pe creier, ca să zic așa, de propaganda sovietică, așa cum au fost generațiile noastre. Din păcate, ei au încă reprezentanți în parlament, noi suntem un sistem democratic, dar și democrația are niște limite care nu pot fi trecute fără a fi penalizate. Atunci când nu respecți legislația, atunci când faci din asta prilej de discordie în societate, sigur că trebuie să intervină forțele de ordine, trebuie să intervină justiția ca să-și facă treaba.
E vorba de cât de puternic este statul, dacă statul este slab, el șchioapătă nu numai la capitolul funcționarea limbii, el șchioapătă și în alte cazuri.
Vocea Basarabiei: Dar de ce nu devine puternic statul?
Sergiu Burcă: Pentru că, din păcate, noi suntem în regiunea aceasta unde încă mai avem nevoie de foarte multe activități, acțiuni, proiecte, programe pentru a reuși să scoatem Republica Moldova din această depresiune istorică.
Vocea Basarabiei: Această balansare a Republicii Moldova între Est și Vest a avantajat Republica Moldova?
Sergiu Burcă: Nu a avantajat-o, pentru că trebuie să ai o consecvență, trebuie să vezi de unde vin avantajele, cine te sprijină mai mult, ce ți-a dat până acum că ai jonglat sau ai făcut politică mare cu Moscova, care, de fapt, cu ce te-a ajutat până acum?
Vocea Basarabiei: E dependentă Republica Moldova de resursele energetice și de piața de desfacere.
Sergiu Burcă: Resursele energetice noi le plătim, este piață liberă și noi plătim pentru resursele energetice. Uniunea Europeană, Statele Unite și alte țări oferă sprijin consistent Republicii Moldova, dar care sunt fondurile oferite de Moscova, pentru că în mod normal ar fi trebuit să aloce, întrucât ea declară că are grijă de populația etnică rusă de aici? Care sunt ele?
Vocea Basarabiei: Piața de desfacere a fost una atractivă pentru mărfurile moldovenești…
Sergiu Burcă: Merele, da, care au fost călcate cu buldozerul?
Vocea Basarabiei: Și astăzi, dacă discutăm cu producătorii de mere de la nordul Republicii Moldova, ei vor spune că mai speră ca să poată duce merele în Rusia.
Sergiu Burcă: Acum cred că pot să le ducă și în Uniunea Europeană mai lejer, li se creează toate condițiile pentru export în Uniunea Europeană și cresc exporturile inclusiv în România.
Sigur că pentru a accesa piața Uniunii Europene trebuie să fii competitiv și să ai producție curată, trebuie să respecți anumite reguli care sunt pe piața produselor europene, dar asta este în folosul tuturor, și al consumatorilor, și al producătorilor. Și, în definitiv, toți au de câștigat.
Vocea Basarabiei: Să revenim la geopolitică, la politica externă a statului Republica Moldova, pentru că au fost conducători ai țării care spuneau că mielul care are două mame e avantajat. Țineți minte declarațiile pe care le făceau foștii șefi de stat?
Sergiu Burcă: Da, le țin minte.
Vocea Basarabiei: Mă refer la Vladimir Voronin, după care și Igor Dodon a repetat aceleași declarații.
Sergiu Burcă: Ei, și unde au ajuns cu politica lor, care este rezultatul guvernării lor? Eu cred că vorbim despre un trecut de care trebuie să ne desprindem încet-încet dar sigur, pentru că deja suntem stat candidat pentru aderarea la Uniunea Europeană și trebuie să abordăm lucrurile altfel și să nu stăm cantonați tot timpul în trecutul ideologic, în geopolitica asta post-sovietică, actualmente vedem ce se întâmplă în Ucraina.
Vocea Basarabiei: Și haideți să revenim la următoarea adunare cu cetățenii, adunarea din 21 mai. Cum ar trebui să se organizeze acest eveniment, ce trebuie să se obțină în cadrul acestei Adunări Naționale „Moldova Europeană”?
Sergiu Burcă: Vorbeam de două contexte diferite – cel de atunci și cel de acum.
Vocea Basarabiei: Ar veni acum cetățenii de la distanța de 100 de kilometri pe jos?
Sergiu Burcă: Eu cred că nici nu se pune problema să vină pe jos, să-i chinuie pe oameni. Pot fi organizate de la Ialoveni să vină sau de la Strășeni, că-i mai aproape, simbolic, așa…
