Vocea Basarabiei: Readucem în actualitate un subiect de mare importanță și anume ceea ce se întâmplă în domeniul educației, mai cu seamă ceea ce se întâmplă după ce a început reforma universitară. Iată de ce, l-am invitat la Vocea Basarabiei pe domnul Igor Șarov, care este rectorul Universității de Stat din Republica Moldova, dumnealui a fost și în fruntea Ministerului Educației și Științei. Mulțumim că ați dat curs invitației noastre și bine ați venit la revenit la Vocea Basarabiei!
Igor Șarov: Și eu vă mulțumesc foarte mult, doamna Valentina, pentru invitație și pentru posibilitatea de a discuta în emisiunile dumneavoastră. Întotdeauna, oriunde v-ați aflat, am acceptat cu plăcere, fiindcă au fost întotdeauna dialoguri deschise, sincere, sper să fie în interesul tuturor celor care ne ascultă.
Vocea Basarabiei: Apreciez receptivitatea dumneavoastră. În Republica Moldova sunt actualmente 21 de instituții de învățământ superior, dintre care 13 publice și 8 private, dacă am găsit corect informația. Ministerul Educației a anunțat că anual numărul studenților este în descreștere, scade cu aproximativ 8%, iar majoritatea universităților ar fi prea mici pentru ca să aibă o activitate eficientă. Dumneavoastră ce părere aveți despre o Moldovă depopulată și un număr pe care îl considerați mare sau suficient de instituții de învățământ?
Igor Șarov: Vă mulțumesc foarte mult pentru această întrebare. În primul rând, susțin acest proces, îl susțin nu de aceea că nu avem universități bune, avem universități foarte bune, ca de altfel școli, licee în Republica Moldova cu un potențial extraordinar, cu profesori care fac față cerințelor. Din păcate, o generație de aur pleacă, generația celor mai în vârstă, generația părinților mei, generația noastră și trebuie să ne gândim la cine vine din urmă. Pentru a răspunde la întrebarea dumneavoastră și pentru a avea o claritate mai mare asupra lucrurilor, eu vă propun să facem o privire în istorie. Cândva tot la o emisiune cu dumneavoastră eram la începuturi și trebuie să facem deja și un bilanț să vedem unde ajungem.
Reforma din învățământul superior, inițiată în 2020, era inevitabilă și necesară pentru raționalizarea procesului
Vocea Basarabiei: Unde am ajuns?
Igor Șarov: Da, și unde am ajuns, și ce trebuie în continuare de făcut. Cred că de la Lenin și Ceaușescu încoace, nu s-a schimbat nimic, cine e vinovat și ce e de făcut. Eu m-aș feri de declarații populiste care abundă foarte des rețele de socializare, în presă că acest segment este unul foarte sensibil, este politizat, a fost și este, și o să fie, cred că, în continuare politizat. Dar, nu sunt infailibil și vă propun doar un material, o radiografie a ceea ce s-a întâmplat pe parcursul ultimilor 15-16 ani în Republica Moldova. Am mai vociferat și cu alte ocazii, anul 2007, în care în Republica Moldova existau 132 de mii de studenți, la 18 universități publice.
Vocea Basarabiei: Acum numărul e înjumătățit?
Igor Șarov: Nu este un număr înjumătățit. Am ajuns la 13 universități publice. Sau vă referiți la numărul de studenți?
Vocea Basarabiei: Numărul de studenți.
Igor Șarov: Situația e mai dramatică și am să încerc să vă aduc anumite date. În anul 2015 noi am rămas cu 92 de mii de studenți, în anul 2020 cu 52 de mii de studenți, din 132 de mii. Clar că în condițiile acestea nu putea să rămână același număr de instituții de învățământ superior. Regele Ferdinand spunea că: „Nu zidurile fac o școală, dar spiritul care domnește în ea”. Ce facem noi astăzi, încălzim pereți goi, vorbim despre un management eficient fără spirit? În special când este vorba despre învățământul superior, reforma era una inevitabilă și în anul 2020 a început propriu-zis acest proces de raționalizare la bază căruia au stat 3 piloni. Primul, aprobarea unei noi metodologii de finanțare per student: banul vine după student, nu poți în calitate de director să folosești resurse politice ori de alt gen, să mergi la minister să spui: „Dați-mi bani, fiindcă noi nu rezistăm financiar”. Regulile trebuie să fie foarte clare și susținerea pe care o avem inclusiv din partea partenerilor de dezvoltare și, cu siguranță, nu am fi avut succesele pe care le avem în învățământul superior dacă nu era această susținere masivă din partea SUA, a Uniunii Europene și a României, în mod special. Al doilea moment, în afară de metodologie a fost raționalizarea și absorbția celor două universități, a Institutului de Relații Internaționale și a Universități „Cantemir”. Al treilea pilon a fost proiectul Băncii Mondiale, investiții de peste 30 de milioane de euro, 35 de milioane de euro care, inclusiv și astăzi se derulează, semnat în anul 2020, care este îndreptat spre îmbunătățirea infrastructurii, pe de o parte, pe de altă parte, investiții în formările profesorilor, apariția noilor programe care sunt în interesul tuturor. Aici aș fi vrut să mai atrag atenția asupra faptului că toate aceste date au fost prezise.
Nu poate fi în descreștere numărul de studenți, iar cel al universităților să crească sau să rămână același
Vocea Basarabiei: Adică le-ați anticipat?
Igor Șarov: Le-am anticipat și pot să vă fac o radiografie despre amploarea intervențiilor din 2014 până în anul 2020, în care datele acestea, de 92 de mii în anul 2015, ori de 52 de mii, spuneam că o să rămânem la 90-95 de mii de studenți, dar o să rămânem la 50-55 de mii. Am rămas la 52 de mii, ele se bazează pe studii. Avem un studiu al Băncii Mondiale, am lucrat în anul 2018, fiind în funcție de Secretar general al Ministerul Educației, Culturii și Cercetării, cu 8 experți de la FMI, care au văzut procese similare în întreaga lume. Noi suntem foarte buni la a atrage atenția la ce se face în alte state și, când se ajunge la lucruri radicale pe care trebuie să le facem, noi undeva ezităm. Este un studiu al Centrului de Implementare a Reformelor și, elementar, ne uităm la datele Biroului Național de Statistică, toate aceste date vin să ne confirme că nu poate să fie în descreștere numărul de studenți și numărul de universități să crească sau să rămână același. Pentru a confirma această teză putem să facem un bilanț pentru 2020-2023 la universitățile respective care au trecut deja prin acest lucru. Spre exemplu, Institutul de Relații Internaționale din Moldova, după hârtii erau 309 studenți, una din instituțiile care au fost absorbite. Noi vorbim și astăzi despre faptul că e bine sau nu-i bine ceea ce se întâmplă ca rezultat a raționalizării, dar unele bilanțuri putem să le facem. Este o ocazie foarte potrivită la dumneavoastră în emisiune să vă aduc anumite cifre care, după mine, demonstrează de la sine o stare a lucrurilor. O universitate cu 309 studenți, care pregătește viitori diplomați sau viitori specialiști în domeniul științelor politice, doar 9 studenții erau la buget, fiecare student, primea câte 100 de mii de lei de la stat. În mod normal, într-un program similar pentru pregătirea în științe politice ori relații internaționale era în jur de 20 de mii lei, avea un contract de comodat la Colegiul Pedagogic, or, noi avem nevoie de pedagogi în viitor. În realitate, la Universitatea de Stat din Moldova au ajuns 12 studenți. Deci, noi vorbim, pe de o parte, despre un număr mic la universitate și…
Vocea Basarabiei: Deci, de la o instituție doar 12 tineri au venit să-și continue studiile la USM.
Igor Șarov: 12 studenți și în jur de 20 de studenți la Academia de Administrare Publică de atunci, actualmente Institutul de Administrare Publică, în cazul Universității de Stat din Moldova. O situație mai bună era în cadrul Academiei Universității „Cantemir”, din cadrul fostei Academii de Științe a Moldovei, aveau și o infrastructură foarte bine dezvoltată, un management bun, un cămin de extraordinar, un bloc de studii și o viziune asupra lucrurilor. Partea proastă a lucrurilor că nu erau studenți și în condițiile acestea, lucrurile erau dezastruoase, inevitabile, zic eu. Contingentul s-a transferat la Universitate, a fost fără de pierderi pentru profesori, tot personalul auxiliar care a dorit, cei din structurile de suport, s-au regăsit în structurile de suport a Universității de Stat din Moldova.
Scenariile de absorbție a universităților trebuie explicate și argumentate cu cifre, nu cu emoții
Vocea Basarabiei: Câți studenți au venit?
Igor Șarov: În jur de 100 de studenți, o cifră foarte mică. Pentru comparație, când vorbim de Republica Moldova și noi tindem să facem o comparație cu universitățile europene sau măcar cu cele din România, aceste paralele, după mine, sunt importante ca să înțelegem procesele ulterioare. La universitatea din Cluj sunt undeva în jur de 55 de mii de studenți, la universitatea din București 40 de mii, la Universitatea Tehnică din București…
Vocea Basarabiei: Adică cât toate universitățile din Republica Moldova?
Igor Șarov: Exact, o universitate ca întreg sistemul din Republica Moldova. Apropo, acest proces de absorbție este caracteristic și României. Recent a avut loc o absorbție a Universității din Pitești, care avea în jur de 11 de mii de studenți, cu Universitatea Tehnică din București, ori la Universitatea din Iași în jur de 30 de mii de studenți. Situația pe care o avem noi în Republica Moldova astăzi: în jur de 11 mii de studenți la Universitatea de Stat, în jur de 10 mii la Universitatea Tehnică a Moldovei, în jur de 6 mii de studenți la Universitatea de Medicină. Cred că ar trebui mai mult să comunicăm despre aceste lucruri, trebuie pregătiri, fiindcă scenarii de raționalizare sunt foarte multe, dar, cred că, Ministerul are respectiv capacitatea…
Politicile trebuie revizuite de urgență, în 2030 vor fi doar 18.000 de studenți în tot sistemul
Vocea Basarabiei: Ați vorbit doar despre 2 entități pe care le-ați absorbit. Ele sunt mai multe, foarte mult se vorbește despre Institutul de Cultură Fizică și Sport și am auzit nemulțumiri că nu ar fi fost bine să fie înghițită. Ea urmează să fie din primăvară, începe procesul din primăvară până în toamnă?
Igor Șarov: Până în primăvară dar, peste o lună de la publicarea în Monitorul Oficial. Sigur că, vreau să revin la ideea mea, noi avem instituții foarte bune de învățământ în Republica Moldova, instituții cu tradiții. Dușmanul nostru principal, sigur, cu grad de relativitate folosesc acest termen, este scăderea dramatică din punct de vedere demografic. Atenție la cifra care am să vă spun pentru anul 2030, pentru că aici opiniile sunt împărțite, dar nu sunt atât de diferite. Am respect pentru fostul ministru, Anatol Grimalschi, care este un specialist foarte bun în materie de politici educaționale, discutam acum 2 ani, după ce am devenit rector al Universității de Stat din Moldova asupra viziunilor, asupra viitorului și eu, în baza lecturilor pe care le avem, a studiilor, am vociferat o cifra de 18 mii pentru întreg sistemul educațional din Republica Moldova.
Vocea Basarabiei: 18 mii de tineri, în 2030, de tineri vor fi în instituțiile de învățământ superior?
Igor Șarov: În 2030, 18 mii de tineri în instituțiile de învățământ superior dar, puteți să examinați elementar și datele…
Vocea Basarabiei: Deci, aproximativ câți sunt la Universitatea dumneavoastră, plus-minus.
Igor Șarov: … Biroului Național de Statistică. Dl Grimalschi îmi spune că sunt optimist, cifra lui este undeva de 13 mii de studenți. Pentru a înțelege că lucrurile sunt în baza celor citite de mine și oricare din ascultători poate, respectiv, face acest exercițiu să vadă…
Vocea Basarabiei: 18 mii, la USM sunt aproape 11 mii dar, ce se va întâmpla cu toate celelalte instituții de învățământ superior?
Igor Șarov: Exact așa. Astăzi trebuie de urgență să ne gândim și să nu facem populism unde mergem. Reformele sunt inevitabile, numărul de studenți nu o să crească. Bine, noi punem un accent foarte mare acum pe internaționalizare, pe numărul studenților străini. La Universitatea de Stat în ultimii doi ani, a crescut de la 6 studenți până la peste 300 de studenți din 27 de state ale lumii și este în permanență în creștere. Întrebarea mea pentru dumneavoastră și pentru toți cei care ne ascultă este următoarea: „O să vină să fie viitorii pedagogi, viitorii medici, chiar dacă primesc studii aici, viitorii ingineri, nemaivorbind de colaboratori ai instituției, organizațiilor de forță?”
Vocea Basarabiei: Și atunci se va acutiza și mai mult problema cadrelor, problema specialiștilor?
Igor Șarov: De urgență și categoriile medicilor și profesorilor, reprezentanților organelor de forță, în condițiile acestea de descreștere dramatică, trebuie întreprinse măsuri de urgență, reieșind din cifrele care au fost vociferate. Eu cred doar în cifre și lucrul pragmatic, s-ar fi părut pentru mine, ca rector astăzi ”De ce îmi trebuie să mă expun, să vorbesc despre următorii pași?” Fiecare dintre formațiunile politice care vin la guvernare înțeleg foarte bine necesitatea acestor pași care urmează să fie făcuți. Pentru a fi și mai explicit, sper ca cifrele următoare să vă convingă pe dumneavoastră și nu așteptăm anul 2030. Noi am avut admitere în clasa a X-a în acest an. Dacă veți examina datele de la Ministerul Educației și Cercetării, veți vedea că în clasa a 10 au mers peste 12 500 de elevi. Încercăm să facem un exercițiu.
Vocea Basarabiei: Ce va fi la vară ?
Igor Șarov: Ce va fi peste 3 ani, clasa a X-a, a XI-a, a XII-a.
Vocea Basarabiei: Că au de terminat studiile liceale?
Igor Șarov: Da, au terminat studiile liceale în anul 24, 25, anul 2026. Cifrele din ultimii ani ne arată că rata de promovabilitate medie în Republica Moldova la bacalaureat este de 73-74%. Este de 93% la liceu și de 49% la Colegiul, scădeți 25% în mediu. Cifră care a fost vociferată de domul ministru Dan Perciun, dar pe care o cunoșteam și eu în repetate rânduri, în jur de 5000 pleacă peste hotare, fie la universitățile din Europa, fie la universitățile din România.
Vocea Basarabiei: România tot e în UE?
Igor Șarov: Tot e în UE dar, s-au ciocnit și în România de aceeași problemă, pleacă o mare parte a studenților din România și absorbția Universității din Reșița de către Universitatea din Cluj, absorbția recentă a Universității din Pitești de către Universitatea Tehnică și, atenție, Universitatea de 11 mii de oameni, de studenți de la Pitești. Și când vorbim de anumite procese, trebuie să le examinăm la rece…
Vocea Basarabiei: …și în ansamblu. Dle rector, există acel acord moldo-român și statul român s-a angajat să ofere burse pentru tinerii din Republica Moldova, care vor să-și facă studiile în România. Aici nu poți să-l împiedici pe elev, pe copil, că trebuie neapărat să rămână acasă și să nu treacă Prutul sau să nu meargă la o altă instituție.
Igor Șarov: Categoric. Foarte bună întrebare, să-mi închei gândul precedent. În afară de astea 12 500, mai avem undeva încă vreo 7 mii de elevi care au optat pentru învățământul profesional-tehnic, au mers fie la colegii, fie în școlile profesional-tehnice, admitem faptul că în acest bazin, tot fiind studii superioare dar, nu schimbă tabloul real și deja peste 3 ani și cifrele pe care le-am vociferat sunt unele foarte pragmatice. Acum există o teză vizavi de un subiect pe care l-ați abordat dumneavoastră, care, după mine, este speculat în special chiar de instituțiile de învățământ superior și chiar de o parte a conducătorilor, precum că România ne-ar fi furat studenții. Eronat. Noi trebuie să oferim condiții mai bune acasă pentru studenți, într-o concurență normală cu universitățile sănătoase din România, să demonstrăm acest lucru, sau cu universitățile europene, sau cu universitățile din Statele Unite ale Americii. Pot să vă zic că observ anumite tendințe de întoarcere acasă, este un element pozitiv.
Vocea Basarabiei: Sau de rămânere a unor copii aici, să își facă studiile.
Igor Șarov: Haideți să zicem ce ar fi însemnat un mediu consolidat și, dacă ați observat, la Universitatea de Stat din Moldova, în afara celor 13 institute, de la Academie, ori Institutul de Administrare Publică, contingentul care a venit la Universitatea de Stat din Moldova, doar „Cantemir” și cu IRIM-ul, cu un număr de studenți în jur de 100 care au venit, dar în ultimii 3 ani avem un trend de creștere a numărului de studenți, fundalul de descreștere a numărului de studenți din Republica Moldova a avut o creștere acum 2 ani de 10% și o creștere ușoară s-a observat și în anul 2022, și în anul 2023. La înmânarea diplomelor, în acest an, la diferite facultăți, am văzut studenți care s-au întors fie din Europa, fie din România, și nu de aceea că nu fac față cerințelor, din varii motive, inclusiv că noțiunea de a fi acasă foarte mult contează. Avem studenți și cadre astăzi extraordinare în Republica Moldova, în care, cred eu, dacă ne realizăm un program managerial, nu numai la Universitate, la majoritatea universităților din Republica Moldova putem să obținem rezultate scontate. Investițiile în infrastructură, investițiile în digitalizare și în potențialul uman trebuie să fie o prioritate.
Vocea Basarabiei: Iată ați pus accent pe investiții, că dacă ar fi condiții asemănătoare cu cele de peste hotare, atunci probabil mulți tineri vor rămâne acasă dar, ținând cont că procesul de depopulare încă e în desfășurare sau, cum să zic, lumea mai continuă să plece peste hotare și își iau și copiii acolo pentru că reîntregesc familiile. Revin la România, România oferă burse, oferă cămin, mulți tineri vor să experimenteze și să vadă cum e în altă parte decât la ei acasă, chiar dacă vor lângă mama și lângă tata, mulți sunt tentați totuși să vadă ce se întâmplă și mai departe de Republica Moldova și, unii din curiozitate, alții ca să demonstreze că, totuși, provocările, oportunitățile trebuie explorate…
Igor Șarov: Da aveți și aici perfectă dreptate, universitățile din România sunt atractive atât din punctul de vedere al unității de limbă, că suntem un spațiu unic românesc, vorbim aceeași limbă, cea mai mare majoritate a studenților noștri se integrează ușor și sunt studenți foarte buni. Am remarcat acest lucru în discuțiile cu rectorii universităților din România. Universitatea de Stat din Moldova, ca să vorbesc dintr-o perspectivă în care noi nu concurăm cu universitățile din Republica Moldova, noi trebuie să ne orientăm spre o concurență sănătoasă cu universitățile din România ori cu universitățile europene. Ne ajută enorm nu numai Guvernul României cu investiții în infrastructură, organizare de conferință științifică, oferire de oportunități de proiecte pentru cercetători dar Universitatea de Stat din Moldova este membru al Consorțiului Unica, din care fac parte cele mai mari 9 universități din România, printre care universitățile din București, Iași, Cluj, Timișoara, Galați, Sibiu. Discutând cu rectorii, de două ori pe an obligatoriu, ne întâlnim la ședințele Consorțiului, ne gândim la ziua de mâine că ceea ce se întâmplă astăzi în sistemul educației din România, parcursul european trebuie să le luăm în calcul și încercăm să facem lucrurile acestea astăzi. Prin intermediul Universității din București, spre exemplu, sperăm că am intrat în Consorțiul Unica. Universitatea de Stat din Moldova este un consorțiu cu universitățile din 50 de capitale europene, în care încercăm să oferim acasă oportunități pentru diferite cursuri și module, în care să poți să înțelegi că poți să faci fie o mobilitate în străinătate, fie cursuri și module să le primești la Universitate. Mergem pe calea diplomelor duble cu diferite universități, deci, diversificăm în așa măsură, în care posibilitățile astea să le oferim acasă, în Republica Moldova.
