Vocea Basarabiei: Astăzi discutăm cu dl Vladimir Bolea, ministrul agriculturii și industriei alimentare. A activat și în guvernul Nataliei Gavrilița, activează și în guvernul lui Dorin Recean, este de asemenea vicepremier, mai este și vicepreședinte al Partidului Acțiune și Solidaritate. Mulțumim foarte mult că ați dat curs invitației noastre! Știm că ați susținut un briefing și ați explicat cum se prezintă situația în domeniu și, mai ales, la capitolul subvenționare, dar pentru că Asociația fermierilor, condusă de Alexandru Slusari, a anunțat că va organiza în perioada 7-30 iunie un protest non-stop în centrul Chișinăului și că, potrivit organizatorilor, la acest protest se așteaptă să vină 1.000 de agricultori și peste 300 de unități de tehnică agricolă, să vă întreb – ministerul vrea să anticipeze aceste acțiuni de protest și mai poate dialoga cu cei care vor să organizeze aceste acțiuni de protest, ca să ajungă la un numitor comun, pentru ca, cel puțin, o parte din revendicări să fie onorate sau, cel puțin, dvs. astăzi ați vrut să spuneți că deja începeți să onorați o parte din acele cerințe?
Vladimir Bolea: Procesul de îndeplinire a obligațiunilor pe care le are Ministerul Agriculturii în procesul de parteneriat cu agricultorii din Republica Moldova este unul continuu, dar absolut continuu. Noi avem foarte mulți agricultori în Republica Moldova, ei sunt foarte deosebiți, ei sunt asociați în foarte multe asociații de profil, noi punem foarte mare accent pe mediul asociativ. Credeți-mă că la Ministerul Agriculturii în sensul pozitiv al cuvântului nu se închid ușile de vizitele pe care ni le fac toți agricultorii și dimensiunea noastră este extrem de multidimensională, dialogul cu agricultorii nu se finalizează niciodată nu numai la nivel de Ministerul Agriculturii, ci inclusiv la nivelul de prim-ministru al Republicii Moldova, care, fiind cum spun eu așa, ca și portretul meu, un băiat de la țară, născut într-o familie de profesori, venind de pe dimensiunea afacerilor este extrem de ancorat în realitățile Republicii Moldova și în afacerile și businessul din Republica Moldova și este din primele zile, probabil a avut întâlniri cu agricultorii și este alături de tot ceea ce înseamnă agricultură și procese de dezvoltare.
Vocea Basarabiei: Dar câte asociații există?
Vladimir Bolea: Sunt nenumărate, sunt foarte multe, din păcate.
Vocea Basarabiei: Câte, sute?
Vladimir Bolea: Nu chiar sute, dar cel puțin la nivel de minister noi cunoaștem în jur de 35, sub 40 de asociații de diferite tipuri, din cele care sunt mari, dar mai mici sunt și mai multe. Noi am constituit așa-numitele comitete în care discutăm la foc continuu, cum ar fi vorba aceasta românească, cu toți agricultorii, ca să le… Eu din primele zile le-am propus în felul următor, Ministerul Agriculturii este partenerul agricultorilor. Știți de ce promovez noțiunea de parteneriat? Parteneriat înseamnă că ambele părți au obligațiuni, reieșind din fișa postului…
Vocea Basarabiei: …și responsabilități.
Vladimir Bolea: Și responsabilități, obligațiuni și drepturi și atunci când se întâlnesc doi parteneri, unul spune: uite, ce am făcut eu pe dimensiunea obligațiunilor pe care mi le-am asumat, dar tu ce ai făcut din obligațiunile pe care le ai tu?
Vocea Basarabiei: Haideți să vorbim pe fiecare din aceste revendicări. Membrii asociației au cerut să li se compenseze…
Vladimir Bolea: Eu nu aș numi, eu nu cred că Ministerul Agriculturii vorbește cu agricultorii cu noțiuni de revendicări, noi vorbim pe noțiuni de propuneri și recomandări din partea lor. Eu nu le numesc acestea „revendicări”, pentru că revendicările au…
Vocea Basarabiei: Dar sunt niște cerințe, dle ministru?
Vladimir Bolea: Nu, sunt niște propuneri, pentru că ei nu reprezintă toți agricultorii din Republica Moldova, ei reprezintă o singură asociație a agricultorilor din Republica Moldova.
De la restricțiile UE pentru importul cerealelor din Ucraina, în Moldova au ajuns doar 10 camioane de porumb și niciunul de grâu
Vocea Basarabiei: O să ajungem și la pe cine reprezintă, dar ei au spus că vor să li se compenseze costurile de producere, să fie restricționate importurile de cereale ucrainene, să fie permis exportul prin portul Giurgiulești doar pentru producția agricolă din Republica Moldova…
Vladimir Bolea: Haideți să le luăm pe rând. Cu importurile din Ucraina, noi am avut discuții nenumărate, decizia finală s-a luat împreună cu toți agricultorii, cu toate asociațiile mari, iar această asociație este una dintre cele mai mici comparativ cu cele mari, care au fost la masă și care au în cadrul lor agricultori cu sute de mii de hectare per total, însumat vorbind. Noi vorbim despre acțiuni care aduc rezultate, noi nu facem acțiuni de dragul acțiunilor, dar de dragul rezultatelor. Deci, chiar astăzi înainte de a veni la emisiune tot urmăresc din data de 2 de când au introdus românii și Uniunea Europeană interdicții pentru cele 5 state care sunt importurile. Pe data de 29 au fost importate 10 TIR-uri de porumb, grâu – zero, floarea-soarelui – zero și rapiță – zero în toată această perioadă.
Vocea Basarabiei: Doar porumb?
Vladimir Bolea: 10 TIR-uri, dar dacă să luăm după datele statistice, eu vreau să vă spun că noi am exportat cu peste un milion de tone de porumb mai mult decât a fost declarat în Republica Moldova, adică noi nu că să interzicem importurile, noi ar trebui să interzicem exporturile de porumb din Republica Moldova la nivelul care a fost declarat, adică este o catastrofă economică de principiu.
Vocea Basarabiei: Dar cum se explică acest lucru?
Vladimir Bolea: Păi se explică prin faptul că nu se declară cantitățile și suprafețele lucrate.
Vocea Basarabiei: Cum, să iasă aceste cantități și să nu fie nicăieri la evidență?
Vladimir Bolea: Peste un milion de tone, exact. Peste 35 de mii de tone de rapiță au fost exportate și, da, noi ne ocupăm acum de digitalizare, pentru că trebuie să introducem într-un registru toate suprafețele care au fost lucrate. Înțelegeți? Aici este… Și credeți-mă că peste 80 la sută din agricultorii din Republica Moldova sunt pe aceeași dimensiune cu Ministerul Agriculturii și eu am fost cel care am propus ca măsurile care trebuie întreprinse în susținerea agricultorilor să poarte caracter economic, nu de vise, nu de cerere ca să fie îndeplinit sau să nu fie îndeplinit, dar alături de Ministerul Agriculturii și, cel mai important lucru, alături de tot poporul Republicii Moldova, pentru că dincolo de orice, majorările de prețuri la care visează unii, asta ar fi însemnat majorări pentru toți cetățenii din Republica Moldova la ulei, la pâine, la ouă, la orice, pentru că dacă tu vrei 1.000 de euro la tona de floarea-soarelui, asta ar fi însemnat de 3 ori majorarea de preț la ulei pe raft pentru cetățeni, și noi avem 700 de mii de pensionari.
Menținere importului de cereale din Ucraina s-a convenit cu marile asociații de agricultori, doar ”Forța Fermierilor” s-a împotrivit
Vocea Basarabiei: Haideți să ducem la bun sfârșit gândul referitor la relația cu Kievul, pentru că și Ucraina a avut o reacție și a spus că ar putea să interzică și Ucraina livrările din Moldova.
Vladimir Bolea: Sunt de acord, dar la întâlnirea cu agricultorii au venit toate asociațiile, inclusiv exportatorii cu care noi exportăm și s-a luat decizia în felul următor, accentuez, la întâlnirea cu agricultorii din Republica Moldova, care sunt o multitudine, nu o singură asociație, dar toate asociațiile, pentru că noi trebuie să privim în ansamblu, și Ministerul Agriculturii nu lucrează cu o singură asociație care reprezintă o bucățică din agricultori, noi vorbim despre toți, inclusiv exportatorii. Ce facem cu producătorii de vin și de struguri tehnici? Noi exportăm, în primele 5 luni ale anului curent noi am exportat de peste 11 milioane de dolari producție vitivinicolă în Ucraina. Ce facem cu acești producători, în închidem pe toți? Ce vom face cu vânzarea de struguri tehnici în toamna anului curent când va fi, mai sunt doar câteva luni, ce vom face cu ei? După părerea lor, noi trebuia să luăm o decizie absolut nemotivată din punct de vedere economic, dar absolut nemotivată, pentru că orice cifră înmulțită la zero dă zero. Dacă tu nu imporți nimic, care este pericolul economic de la acest import? Zero absolut! Asta-i una.
Vocea Basarabiei: Să-mi fie clar mie și celor care urmăresc emisiunea: doar „Forța Fermierilor” au încercat să vă convingă că e nevoie de alinierea la aceste restricții?
Vladimir Bolea: Doar ei au susținut această idee, restul – nu, dar au fost toți de față, au fost toți în fața noastră și s-a luat decizia. Deci, eu, inclusiv prim-ministrul Republicii Moldova eram pregătiți să luăm orice decizie în interesul național și al agricultorilor din Republica Moldova, lucrul acesta să fie foarte clar. Mai mult ca atât, am avut ședințele premergătoare, eu l-am invitat pe ambasadorul Uniunii Europene la Ministerul Agriculturii, l-am informat despre posibilitatea de a lua aceleași măsuri pe care le-au luat țările membre ale UE (noi nu le putem susține, pentru că nu suntem membri ai UE), după care l-am invitat pe ministrul agriculturii din Ucraina și el a fost la Ministerul Agriculturii și l-am preîntâmpinat la fel despre posibilitatea de a introduce astfel de măsuri în relația cu Ucraina). Să știți că el a venit și era stupefiat de această decizie, pentru că el a venit cu extrase că noi nu importăm nimic de la ei. Și a zis: „Cum pot fi consecințe, dacă voi ați importat de la 1 ianuarie zero grâu, zero floarea-soarelui, zero rapiță? Și până la data de ieri erau o mie și ceva de tone de porumb pe toate 5 luni și voi introduceți interdicții cu consecințe. Ce fel de consecințe, dacă voi zero ați importat”? Și evident că noi am preluat, eu l-am informat despre această posibilitate pe dl prim-ministru; vă spun încă o dată: prim-ministrul și Ministerul Agriculturii erau pregătiți pentru orice decizie. Noi ne-am întâlnit cu toți agricultorii și eu le-am propus două modele: 1) de luat o astfel de decizie care va avea consecințe foarte grave, conform declarațiilor din Ucraina, pentru exportatorii noștri. Au fost și legumicultorii din Republica Moldova, care au spus că anul trecut au vândut de peste 14 milioane de euro legume în premieră în Ucraina, anul curent au semănat suprafețe mult mai mari și au sădit mult mai multe legume, ca să poată să exporte, adică din start s-au proiectat; vorbim de 65 la sută din piersicile din Republica Moldova se exportă în Ucraina etc., etc, toate cu consecințe foarte grave pentru agricultori din Republica Moldova care exportă. Deci, noi vorbim în total de volume la export de vreo 25 de milioane ale agricultorilor de înaltă plusvaloare, care creează locuri de muncă în satele din Republica Moldova durabile, nu producători de cereale, care sunt axați numai pe export, dar pe agricultori care produc legume și fructe de înaltă plusvaloare și produse de vinificație.
Vocea Basarabiei: Și totuși, noi am văzut fermieri din Republica Moldova care au ajuns inclusiv la Bruxelles și au cerut acolo Uniunii Europene, vorba dvs., Moldova nu e stat membru al Uniunii Europene, e stat din imediata vecinătate, dar acolo alături de alți fermieri din alte țări au cerut ca și Republicii Moldova să-i fie alocate niște fonduri speciale ca din ele să poată fi achitate compensații agricultorilor care cultivă cereale.
Vladimir Bolea: Problema nr. 1 este problema economică, fiindcă s-au prăbușit prețurile. Acesta este un mare adevăr și aici noi trebuie să ne oprim, și aici este axat Ministerul Agriculturii. Să fie foarte clar: noi nu avem produse pe stoc astăzi și chiar foarte mulți dintre cei din „Forța Fermierilor” care strigă că nu știu ce, ei au zero kilograme pe stoc. Eu l-am întrebat după ședință pe unul dintre ei: „Cât grâu ai tu pe stoc?” Și mi-a zis că nu are nimic absolut, adică totul l-a vândut, dar vorbesc la general.
Nu importurile din Ucraina sunt cauza prețurilor mici, ci perturbarea căilor de comerț și suprasaturația bazinului Mării Negre
Vocea Basarabiei: Și atunci a venit ce să ceară? Și argumentul lor că prețurile sunt mici?
Vladimir Bolea: Prețurile sunt mici nu din cauza importurilor de cereale în Republica Moldova din Ucraina. Deci, aceasta este ceea ce vreau eu să spun, prețurile sunt mici în general în bazinul Mării Negre, pentru că s-au perturbat toate căile de comerț. Noi aveam două țări în care exportam masiv, 30 la sută din cereale se duceau în România, restul în marea lor majoritate se duceau în Turcia. Noi cunoaștem că Turcia este membră a contractului cela cu „coridoarele solidarității” cu exportul de cereale, ei luau 25 la sută, adică dintr-o mie de tone de grâu exportat, 250 de tone rămâneau drept plată pentru intermediere Turciei. La un moment dat, Turcia a introdus taxe la import, atât de multe cereale au ei. Evident că noi nu putem duce încolo, evident că s-a suprasaturat piața aceasta a bazinului Mării Negre și evident că noi nu avem capacitatea să facem față.
Vocea Basarabiei: Dar 70 la sută din exporturi erau…
Vladimir Bolea: Nu chiar 70, noi mai duceam și în alte țări…
Vocea Basarabiei: Ați spus 30 în România…
Vladimir Bolea: Cred că în jur de 40-45 la sută se ducea în Turcia, mai aveam și alte destinații, am dus și în Egipt, în Indonezia am avut exporturi de diferite tipuri, dar problema este că piața s-a prăbușit și acum în realitate noi vorbim despre noul an agricol cu toți agricultorii. Noi am avut ședință la Ministerul Agriculturii și noi avem o foaie de parcurs, noi trebuie să ne pregătim de noul an agricol și ca agricultorii din Republica Moldova care vor avea o roadă bună de culturi de grupa întâi, vorbim despre rapiță, vorbim despre grâu și, atenție! – toate se duc la export. Acestea nu sunt produse care sunt destinate pieței noastre interne, toate sunt pentru export, rapița 100% merge la export. Deci, unul dintre motivele sărăciei agricultorilor din Republica Moldova este că toate subvențiile pe care le dă Ministerul Agriculturii agricultorilor noștri, ei produc materie primă și noi ca atare subvenționăm țările în care se duce această materie primă.
Vocea Basarabiei: Și acum se poate schimba această paradigmă?
Vladimir Bolea: Acum această paradigmă noi o schimbăm și credeți-mă că peste 80 la sută din agricultori sunt de părerea că Ministerul Agriculturii face corect ceea ce face, că noi redirecționăm și redimensionăm agricultura noastră, nu poate fi făcut într-o zi și noi orientăm cerealele acestea spre zootehnie, spre creșterea de animale, să reducem din dependența de export, pentru că dacă ei aveau contracte de livrare pe intern, nici nu știau măcar unde-i Marea Neagră, vindeau pe intern, pentru că astăzi producătorii și crescătorii de animale importă cereale, ar fi trebuit sau au importat cereale atunci când au săltat prețurile tare în sus din Ucraina. Pentru că dacă tu hrănești găinile și tu azi cumperi grâul cu 3,5 lei, mâine cu 5,5 lei și după aceea cu 7 lei, evident că cetățeanului din Republica Moldova trebuie să-i vinzi ouăle cu 100% mai scump, cu 200%, deci, totul atrage după sine.
Vocea Basarabiei: Dar și acesta-i un paradox, că pe interior să nu existe producători de cereale care să vrea să vândă producția pentru cei care au afaceri în zootehnie?
Vladimir Bolea: Păi dacă el vinde pe interior, el vinde cu factură fiscală, trebuie să plătească TVA-ul statului, dar aici este o foarte mare problemă, când ajunge să plătească statului ceva, parcă-i dai cu sare în ochi, este o foarte mare problemă și noi trebuie să lucrăm și la acest capitol. Când vorbim despre dragostea pentru poporul și Republica Moldova, trebuie să privim totul în ansamblu.
Vocea Basarabiei: Dl ministru, în stocuri astăzi ce avem la capitolul cereale?
Vladimir Bolea: Mult prea puțin și datele pe care le am eu cred că sunt total eronate, pentru că eu v-am spus că, conform datelor pe care mi le-au dat direcțiile agricole, erau în jur de 270 de mii de tone de toate tipurile de cereale, inclusiv cel mai mult era floarea-soarelui și conform datelor cât a fost declarat produs și cât am exportat, noi am exportat mai mult cu 35 de mii de tone de rapiță și cu un milion și ceva de tone mai mult de porumb, adică sunt niște date total eronate, din păcate, astăzi.
Vocea Basarabiei: Dar astăzi puteți să ne spuneți foarte clar, dacă există o evidență clară – cât se importă, cât se exportă la capitolul cereale?
Vladimir Bolea: Absolut, pentru că noi avem vama și tot ce trece prin direcțiile vamale, în baza declarațiilor vamale, noi avem evidența strictă până la kilogram.
Vocea Basarabiei: Și mai mult se exportă sau mai mult se importă?
Vladimir Bolea: Evident, dacă s-a importat zero.
Vocea Basarabiei: S-a importat zero din Ucraina.
Vladimir Bolea: Da, dar noi n-am fost niciodată țară importatoare de cereale. Noi importăm făină, noi importăm macaroane, noi importăm biscuiți, pentru că în Moldova nimeni nu investește în procesare.
Vocea Basarabiei: Ba da, acum mai apar agenți economici care au afaceri…
Vladimir Bolea: Sunt prea puțini, dar noi avem o politică de subvenționare foarte bine pusă la punct și eu cred că noi în următorii ani o să băgăm foarte mulți bani anume în producerea de produse agroalimentare, ca să trecem de la etapa de producere a materiei prime. Agricultorii care produc în exclusivitate materie primă, activitatea lor poartă caracter ocazional și sezonier, nu există, s-a demonstrat că nu există astfel de activitate care poartă caracter sezonier să fie profitabilă și să acopere cheltuielile pentru toate celelalte 11 luni. Ei trebuie să treacă la pasul următor și pasul următor este zootehnia, procesarea, asta înseamnă să-ți dezvolți afacerea.
Vocea Basarabiei: O să ajungem și la zootehnie, dar mă interesează, dacă Republica Moldova se aliniază la acele restricții pe care le au deja impuse unele țări, atunci ar putea să fie afectate exporturile Republicii Moldova?
Vladimir Bolea: Nu că ar putea, la sigur vor fi afectate. Deci, efectul pentru piața noastră internă ar fi egal cu zero, prețurile nu au din ce crește și efect pur și simplu zdrobitor pentru exportatori, pentru producătorii de legume, vinuri și struguri tehnici, și struguri de masă noi exportăm și piersici mai exportăm, și cireșe exportăm în Ucraina, deci un efect zdrobitor real din punct de vedere economic pentru agricultorii din Republica Moldova care se ocupă de producere și de export efect zero pentru piața cerealelor din Republica Moldova.
Vocea Basarabiei: Și apoi trebuie să mai luăm în calcul că totuși comerțul este liberalizat, nu?
Vladimir Bolea: Asta-i una, dar nu, că dacă era cu adevărat un caz ieșit din comun, noi demaram toate procedurile, dar acest lucru pe care l-am spus eu a fost stabilit împreună cu agricultorii, eu asta vreau ca să fie foarte clar.
Vocea Basarabiei: Adică, decizia nu e unilaterală, doar a ministrului Bolea?
Vladimir Bolea: Nu că nu-i unilaterală, dar a fost o discuție în general cu toți agricultorii și ea este luată de comun acord; adică majoritatea covârșitoare a agricultorilor au venit și au spus în felul următor: „Păi, efectul este zero. Dacă noi nu importăm nimic, cum asta influențează prețul nostru”? Acum, evident că noi suntem interesați ca acei care și-au făcut un business plan, și-au planificat să-și exporte încolo legumele, strugurii, cireșele, piersicile să poată să facă acest lucru. Cu ce ocazie oamenii aceștia trebuie să fie pedepsiți?
Vocea Basarabiei: Deci am înțeles explicația dvs., dar ce mai cereau cei de la „Forța Fermierilor”? Să fie permis exportul prin portul Giurgiulești doar pentru producția agricolă din Republica Moldova până la sfârșitul anului și să fie achitate până la 1 august subvențiile restante în anul trecut.
Vladimir Bolea: Astăzi am avut o conferință de presă…
Reformarea AIPA este pe ultima sută de metri și este un proces inedit din 2010, de la creare instituției
Vocea Basarabiei: Am urmărit-o…
Vladimir Bolea: În premieră, AIPA din 2010 creată a făcut plăți reale și au intrat în conturile agricultorilor din Republica Moldova 600 de milioane de lei. Deci, este o sumă exorbitantă, dacă noi vorbim despre numărul de oameni care lucrează astăzi la AIPA. Cu ani în urmă, ca să te angajezi la AIPA, trebuia să dai o mie de euro mită, astăzi oamenii aceia lucrează pe salariu și au și locuri vacante, adică atât de bine se lucrează că nu au niciun fel de efect…
Vocea Basarabiei: Dar unii își puneau întrebarea de ce sunt locuri vacante, pentru că ar fi trebuit toate locurile să fie suplinite.
Vladimir Bolea: Sunt locuri vacante, pentru că salariile sunt foarte mici.
Vocea Basarabiei: Ministerul trebuia să argumenteze din punct de vedere financiar unui specialist că poate și trebuie să lucreze în cadrul acestei entități.
Vladimir Bolea: Noi am argumentat și noi acționăm, dar salariile sunt derizorii, de asta oamenii nu vor…
Vocea Basarabiei: Păi, eu ce vă zic? Ați promis că o să…
Vladimir Bolea: Tot ce s-a promis s-a făcut, sunt pași și banii trebuie identificați, că dacă eu aș bate din palme și ar apărea ca prin magie banii, eu aș bate din palme încontinuu și i-aș da pe toți la agricultură. Dar acum noi vorbim despre niște lucruri care au un proces, și nu atât birocratic, cât de calculat. Reforma AIPA în premieră din 2010 până acum, în premieră(!), Ministerul Agriculturii a pornit-o din ianuarie și s-a terminat acum două săptămâni, am ajuns la finalul ei. Și ce a însemnat aceasta? Noi din interior, pentru că bani nu sunt, 234 de locuri de la toate instituțiile subordonate Ministerului Agriculturii, inclusiv de la minister, au fost prefăcute în 75 de locuri, cu tot cu bani, cu buget transferat la AIPA, ca să putem s-o facem. Deci, bugetul țării n-a achitat un leuț în plus. Din 2010 este prima reformă care este făcută și ca să le majorăm salariile mai trebuie 12 milioane. Noi avem deja înțelegerea cu Ministerul de Finanțe și cu dl prim-ministru că la următoarea rectificare, care va avea loc în luna iulie anul curent, și până atunci Ministerul de Finanțe o să găsească aceste 12 milioane de care este nevoie ca să le dăm la AIPA, să le majorăm salariile și să fie și ei cu salarizarea la punct.
