Legislativul de la Chișinău a declarat aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană drept proiect de prioritate națională și cheamă întreaga societate, inclusiv toate forțele politice, să dea dovadă de maturitate, unitate și solidaritate pentru consolidarea dialogului politic și social în numele integrării țării în marea familie europeană. Rezoluția Adunării „Moldova Europeană” adoptată în Piața Marii Adunări Naționale la 21 mai a fost aprobată de fracțiunea Partidului Acțiune și Solidaritate și criticată de opoziția parlamentară, solicitând ca vectorul extern să fie decis prin referendum național. Despre Republica Moldova între Est și Vest vorbim la acest sfârșit de săptămână.
* * *
Așadar, pe 21 mai, în Piața Marii Adunări Naționale, participanții la Adunarea Națională „Moldova Europeană” au adoptat o rezoluție în baza căreia cer tuturor partidelor și oamenilor politici să stabilească constituțional, definitiv și ireversibil, aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Vocea Basarabiei a discutat cu unii săteni din comuna Văsieni, raionul Ialoveni, despre locul și rolul Moldovei în contextul evenimentelor din regiune, dar și despre vectorul politicii externe.
– Sperăm deja la mai bine, sperăm ca vectorul european să ne aducă mai multe beneficii, că e sat, că e oraș, că e Republica Moldova însăși. Eu susțin că toată lumea ar trebui să contribuie cu mult mai mult în ridicarea economiei, culturii și nivelului de viață, din motivul că un pic s-au cam lăsat toți pe tânjală, plecatul acesta peste hotare, care este inevitabil, că nu avem încotro, este inevitabil, dar a creat multe lacune. Sunt dorințe, însă neavând cu cine, de cele mai multe ori nu ai cum să mergi mai departe.
Eu și cu soția am vrut să fim patrioți, însă așa s-au creat situații că de cele mai multe ori patriotismul ne-a dat peste cap
Vocea Basarabiei: De câte ori v-ați gândit să plecați și dvs. peste hotare?
– Chiar am plecat de câteva ori, dar m-am reîntors, adică sezonier plecam.
Vocea Basarabiei: Și a fost mai greu să luați decizia de a pleca sau de a reveni în Moldova?
– Decizia de a pleca a fost mai grea. Eu și cu soția am vrut să fim patrioți, însă așa s-au creat situații că de cele mai multe ori patriotismul ne-a dat peste cap, și anume din motivul realităților economice, realităților pe care le avem în Republica Moldova.
Vadim Vrabii, directorul Casei de cultură din Văsieni, Ialoveni
Vocea Basarabiei: De câte ori v-ați răspuns la întrebarea – de ce e sărăcie în Republica Moldova, de ce lumea a pierdut încrederea în statul lor?
– Din motivul luptei politice, lupta politică a dat peste cap majoritatea oamenilor.
Vocea Basarabiei: Dar clasa politică este oglinda societății?
– Da, ați vrut să spunem că noi îi alegem, noi i-am ales, fiți buni și în acești 4 ani, asta e. Însă realitatea e că după ce au ajuns în fotoliile lor, unii uită de promisiuni, uită să se întoarcă cu fața la noi de cele mai multe ori, însă mai sperăm…
Vocea Basarabiei: Dacă ați fi dvs. deputat, ministru, președinte de țară, credeți că ați putea să împăcați toți cetățenii și ar avea toată lumea încredere în dvs.?
– Păi, anume unele din momente trebuie lichidate, ceea ce ține de domeniul neamurilor, hai să-i spunem așa, cumătrismul și toate lucrurile acestea trebuie lichidate, trebuie, într-adevăr, un program fix de angajare la muncă, același concurs, să existe un merit cu care tu intri la acel post de serviciu, atunci cred că un pic s-ar mai schimba situația, că deja tu lucrezi altfel, este șef și este subaltern, și toată lumea lucrează la un îndemn. Eu, ceea ce ține de mine, nu m-am văzut așa departe și nici nu mă văd la moment, adică nu doresc, eu am domeniul meu de activitate și eu aici mă simt bine.
Vocea Basarabiei: Dar sunt politicieni în care aveți încredere?
– Nu vorbesc despre politică, de cele mai multe ori noi, cei din cultură, suntem apolitici și evităm să discutăm despre un partid sau altul sau momente de acestea politice.
Vocea Basarabiei: Dar cum se zice, dacă nu se ocupă cetățeanul de politică, se ocupă politica de cetățean?
– Păi, asta s-a întâmplat la noi, de cele mai multe ori am încercat să ținem o balanță în toate lucrurile acestea și poate de asta s-a și creat situația dată.
Vocea Basarabiei: Hai să vorbim despre următorii 10 ani. Iată cine și ce trebuie să facă?
– Dacă vorbim la nivel local, aici o luăm de la capul satului, cum să-i spunem, de la primar, primarul și consilierii care sunt aleși de către săteni, ei ar trebui să se ocupe de monitorizarea satului, să-i spunem așa, cu idei și suntem noi, oamenii mai departe, locuitorii satului, care cu mare drag vom sări în ajutor sau să ne implicăm.
Vocea Basarabiei: Se implică cetățeanul simplu?
– S-au implicat, hai să fim așa, mai sinceri un pic, am avut o perioadă…
Igor Istrati, locuitor din Văsieni, Ialoveni
Vocea Basarabiei: Ziceți la trecut, dar la prezent?
– La prezent mai puțin se implică.
Vocea Basarabiei: Și cum vă explicați această nepăsare?
– S-au săturat, s-au săturat de multe vorbe, s-au săturat de multe și când muncești sau faci o activitate deja este foarte greu, lucrezi doar cu câțiva oameni de încredere, dar restul se uită acasă pe rețelele de socializare, privesc adică activitatea noastră. Și de asta și zic că la nivel local trebuie mai multă implicare, eu nu știu, trebuie discuție mai multă în mediul social, adică prin mahalale, prin adunări. Am activat un pic în domeniul învățământului, în pedagogie și pot să vă spun, copiii cei care au fost când am început eu a lucra, în 2010-2011, nu sunt aceiași, sunt foarte puțin activi, practic acum toată lumea stă în telefon, în loc să vină să facă ceva, să iasă în drum, să se întâlnească, să discute, deja tineretului i-i lene să iasă și să se întâlnească, să spunem așa, încercăm prin diferite metode, însă e foarte greu ca să-i readucem…
Totul trebuie să înceapă de la fiecare localitate, de la un drum bun, o canalizare și asistență socială
Vocea Basarabiei: Și atunci fiecare încearcă să arate cu degetul cine este dușman, dar, cum se zice, dușmanul trebuie căutat pe interior?
– Da, noi, de fapt, parcă suntem noi dușmanii noștri, noi creăm situația care este la moment.
Vocea Basarabiei: În 10 ani cum ați vrea să arate Văsieniul și Republica Moldova?
– Sigur că aș vrea Văsieniul să fie înflorit de tot și Republica Moldova de asemenea. Sperăm că își vor da seama de unde trebuie să începem, până la urmă, că avem multe lucruri de făcut în Republica Moldova. Și, da, noi trebuie să le începem de aici, din localitate, că de aici, făcând o localitate bună, un drum bun, o canalizare, tot sistemul acesta de lucru care este și nevoile care sunt într-o localitate, noi, făcând o localitate, două localități, trei localități deja, iaca, avem un plus benefic.
Vocea Basarabiei: Și se mai crede că dezbinarea e cea care frânează sau pune talaghirul dezvoltării?
– Este, se încearcă dezbinarea de pe toate părțile, cu toate că cineva poate, să spunem, din puterile externe ale Republicii Moldova zâmbesc așa de bine și frumos, ele își fac treaba lor.
Valentina Ursu, Vocea Basarabiei, suntem cu un popas aici, la Văsieni, Ialoveni.
– Bine ați venit!
Vocea Basarabiei: Bine v-am găsit! Vorbim despre prezentul și viitorul satului, statului. Cum vedeți dvs. ziua de azi și ziua de mâine a Republicii Moldova?
– Am fost foarte mulți ani peste hotare, am lucrat, dar ar trebui o guvernare foarte puternică pentru a controla toate finanțele care vin. Da, de ajutoarele care vin vorbesc, foarte multe ajutoare vin de peste hotare și, în rest, eu sunt om de cultură, trebuie de lucrat cât mai mult cu copiii ca să rămână, să avem și o viață decentă, și cultura să nu o pierdem.
Vocea Basarabiei: Ați spus că ați fost peste hotare, de aici, din sat, foarte multă lume e plecată, a ales calea pribegiei. Unde ați muncit?
– Eu am muncit vreo 15 ani în Spania, vreo 7 ani în România, tot pentru binele meu, să zic, pentru familie. Știți, este o vorbă, cum îți așterni, așa dormi.
Vocea Basarabiei: Ați putea să le spuneți și altor cetățeni ce înseamnă o localitate europeană, cum se trăiește în spațiul european, ce înseamnă această integrare europeană?
– În spațiul european se trăiește bine, pentru că la ei baza e pusă de sute de ani în urmă, iar noi baza aceasta nu o avem, adică ca să trăim ca europenii nouă încă ne trebuie mulți-mulți ani.
Vocea Basarabiei: 100 de ani?
– Ei, 100 nu, dar de vom trăi 100.
Vocea Basarabiei: Dar de ce ziceți că trebuie o perioadă atât de lungă, ca să ajungă și Republica Moldova la acele standarde?
– Ei s-au născut așa, dar noi am trăit într-o sărăcie și într-o mizerie sau nu mai știu cum și acum vrem mâine să ne numim europeni. Da, ceva schimbări o să fie, eu nu zic că nu o să fie schimbări, schimbări o să fie, poate înspre bine, poate înspre rău, că nimeni nu știe mâine ce ne așteaptă, nimeni, nu putem să spunem că mâine, dacă intrăm în Europa, gata, mâine toți o să aibă și una, și alta.
Vocea Basarabiei: Dacă dvs. ați fi la cârma Republicii Moldova, ce ați face ca lumea să aibă încredere în statul lor, în primul rând?
– Aș ține cu poporul, aș fi pentru popor.
Vocea Basarabiei: Ce ați face concret?
– Concret? Sunt un milion de chestii care trebuie făcute ca să ajungă lumea să trăiască bine, dar trebuie de făcut, adică trebuie să te doară inima pentru poporul tău.
Și peste hotare e curat, e bine, e altă civilizație, e altă mentalitate, dar ca acasă nu-i nicăieri
Vocea Basarabiei: Dacă duminica viitoare ați fi invitat să mergeți să votați pentru următorii care ar trebui să guverneze Republica Moldova, următorii politicieni, pentru cine ați da votul?
– Eu nu știu, nu pot să vă spun, ca să ajungă la cârmuire oamenii care într-adevăr să-și dea ultima cămașă de pe ei, iaca atunci, da. Mă simt basarabean, mă simt cetățean al Republicii Moldova și îmi place țara, iaca chiar am fost, vă spun cinstit, am fost foarte mulți ani peste hotare, dar acasă mă trage, iaca vreau acasă și gata. Soția încă a mai rămas să lucreze, lucrează în România, a rămas să lucreze că mai avem niște chestii de făcut la care ne mai trebuie niște finanțe, că aici nu pot, iaca am terminat școala muzicală, am terminat Colegiul de muzică din Soroca și nu mă pot aranja la lucru pe baza actelor, am un colectiv de copii, de chitariști pe care îi învăț să cânte, vreau să las ceva în spatele meu, să nu zic că am trăit viața degeaba.
Vocea Basarabiei: Vă considerați patriot?
– Da!
Vocea Basarabiei: Dar ce înseamnă să fii patriot?
– Patriot asta e să-ți iubești țara.
Vocea Basarabiei: Câte pașapoarte aveți?
– Păi, am cetățenie românească, am acte în Spania și în Moldova.
Vocea Basarabiei: Și câte patrii aveți?
– Patrii numai una am, mă iertați, dar asta nu se discută și poate să am 100 de cetățenii, cetățenia principală asta e Republica Moldova, pe care într-adevăr o iubesc. Și peste hotare e curat, e bine, e foarte bine, e altă civilizație, e altă mentalitate și una, și alta, dar ca acasă nu-i nicăieri.
Vocea Basarabiei: Știți care e întrebarea pe care o aud destul de frecvent – de ce acolo peste hotare legea e respectată, de ce aici, în Republica Moldova, unii își mai permit să nu o respecte?
– Dar, știți, să vă mai spun în privința legilor, ar trebui legea, dacă s-a făcut o lege – să funcționeze, nu azi au făcut-o și peste o lună-două o schimbă. D-apoi ce fel de oameni competenți fac legi? Și încă un lucru, iaca, mașina aceasta a mea e cu numere românești, am cetățenie românească, am cetățenie moldovenească, și nu pot circula cu mașina mai mult de 180 de zile, fiind cetățean al Republicii Moldova și al României. Păi, doar eu mașina n-am furat-o, mașina e a mea, am cumpărat-o, acum dacă avem în țară o uzină de mașini, ca mașinile să se cumpere din țară, ca să nu aducem, păi, da, eu atunci aș înțelege, dar noi nu avem nimic, totul importăm și iaca nu-ți dau voie să circuli mai mult de 180 de zile. De asta nu mai cred în guvernare, pentru că guvernarea face absolut tot cum vor ei fără ca să ne întrebe pe noi. Dar statul, cine-i statul? Noi suntem statul, așa, au făcut o lege, gata, pe dânșii nu-i interesează.
Vocea Basarabiei: Ce vă doriți cel mai mult acum?
– Eu îmi doresc sănătate, sănătate și pace, da, într-adevăr, ce se face peste partea astălaltă de Nistru este foarte nu bun și n-aș dori ca să ajungem și noi în cămașa lor.
Vocea Basarabiei: Cum vedeți dezvoltarea relației Republicii Moldova cu Rusia?
– Cu Rusia, pur și simplu, cinstit, așa, cinstit să vorbesc, da, cândva, cu mulți ani în urmă, dacă eu am apucat încă Uniunea Sovietică și am trăit nu rău, vă spun așa cinstit cum este, era o sistemă oarecare de lucru, era toată lumea la lucru, toată lumea la făcut curățenie sau nu știu cum, numai că toți încurcă Uniunea Sovietică cu Rusia. Nu, Rusia tot era o republică…
Vocea Basarabiei: Chișinăul cu Moscova cum ar trebui în continuare să coopereze?
– Cinstit să vă spun, ca să fie bine poporului meu, ar trebui de găsit soluții să trăim bine cu toți, eu nu am în vedere că acum, gata, noi cu rușii să începem, nu, rușii și-au arătat fața lor. Cinstit să vă spun, nu m-am așteptat în viață că vreodată Rusia o să înceapă vreun război într-o țară independentă, dar am greșit, tare mi-e frică să nu fie o apocalipsă.
Vocea Basarabiei: Vor fi învingători și învinși?
– Da, rușii o să fie învinși, eu văd, urmăresc toate știrile din Ucraina și văd că ucrainenii îs foarte-foarte bravo, îs foarte naționaliști, ceea ce lipsește țării noastre.
Trebuie să înțelegem cine ne ajută mai tare și cine ne pune mai multe bețe în roate
Vocea Basarabiei: Problema transnistreană ar avea șansă să fie soluționată, dacă din 1992 și până astăzi greu se identifică o soluție pentru această problemă?
– Eu văd că trebuie să fie două soluții: ori vorbesc cu aceștia din Transnistria, cine sunt acolo, guvernarea, să se unească înapoi, să fie țara cum a fost, ori până la Nistru. Moldova care a fost? De la Nistru până la Prut. Nu vor cu noi, la revedere! Treaba lor, facă ce-or vrea, teritorii care nici nu știu după istorie dacă îs ale noastre. Ar fi bine, dacă câștigă ucrainenii războiul, da, Transnistria, atunci ea de nevoie, dar mai văd problema și cu Găgăuzia, e aceeași poveste. Găgăuzia e plină de ruși, la piață am fost, eu întreb în română: „spuneți-mi, vă rog, cât costă” și ea îmi răspunde: „peatnadțati lei”, eu mai întreb o dată, zic: „spuneți-mi, vă rog, cât costă”, iar ea: „cio tî na menea”, nu știu ce. Eu îi zic: „Dragă, eu te-am întrebat în limba statului unde lucrezi, tu ai venit la piață să faci bani, păi, fii responsabilă și răspunde la oameni, că sunt oameni care nu cunosc limba rusă. Tu de unde ești”? Ea îmi spune că „eu m-am născut aici”. Ea avea la vreo 40 de ani, „tu te-ai născut în Republica Moldova și tu nu știi a răspunde la o persoană care te întreabă 3 cuvinte să răspunzi înapoi în limba română”? Păi, asta-i… Unde ne ducem? E foarte mare bătaie de joc, vă spun cinstit, ce să-i facem, asta-i, eu nu știu, poate vreodată și vreodată o să fie bine, nu știu, nu văd eu lumină în capătul tunelului, n-o văd încă.
Vocea Basarabiei: Dar speranța moare ultima?
– Da, speranța moare ultima, asta e corect.
Valentina Ursu, Vocea Basarabiei, suntem aici, la Văsieni, localitate din raionul Ialoveni, și vorbim cu cetățenii despre drumul pe care trebuie să se îndrepte satul și țara, care e corect?
– Este drumul european, fiindcă am înțeles că cel mai mare ajutor la noi în ultima vreme cine l-a dat? Europa ni l-a dat. Și noi trebuie să socotim lucrul acesta, trebuie să mulțumim și mulțumim, dar trebuie și să înțelegem lucrurile acestea, cine ne ajută mai tare și cine ne pune mai multe bețe în roate.
Vocea Basarabiei: Dar relațiile cu Rusia în continuare cum ar trebui să se dezvolte?
– Ca între oameni, fiindcă noi atât de mult am depins de dânșii, am fost sub papucul lor și relațiile trebuie să existe, relații bune, de prietenie, de colaborare, iaca lumea, cum erau învățați oamenii, se duceau cu producția, vindeau acolo, acum au căpătat loc liber și în Europa, dar Moldova e mai mult pe grâne și pe porumb, ca să existe, și asta-i toată legătura. Ură nu trebuie să fie între popoare, ei ne umilesc cu bogăția lor subterană. Noi trebuie să ne avem calea noastră și să ne înțelegem, și ne gândim și noi la Domnul, poate a da Dumnezeu și ne vom înțelege și va fi totul bine, să nu fie ceva mai rău, ca în Ucraina.
Acest război a fost o dorință a lui Putin sau a fost un capriciu al lui, îi lucru rău tare
Vocea Basarabiei: Dar războiul acesta pe care l-a pornit Putin trebuie să se termine?
– Trebuie să se termine, că acolo-i pierdere de vieți omenești. Și noi ne-am zăpăcit pe lângă dânșii și ducem și noi durerea în piept pentru fiecare când se spune că, iaca, atâția, atâția au fost uciși ori când au bombardat iar din nou, iar din nou, aici e suferință. Noi suntem oameni și suferim.
Vocea Basarabiei: Cine poate aduce pacea acum?
– Oamenii deștepți.
Vocea Basarabiei: Cine-s oamenii deștepți?
– Păi tot aceștia, Putin și Zelenski trebuie să găsească o vorbă bună între dânșii. Eu n-am stat la masă cu dânșii să văd de ce s-a pornit războiul, dar ei trebuie să știe de ce s-a pornit războiul. Asta a fost o dorință a lui Putin sau a fost un capriciu al lui, ori nu știu, îi lucru rău tare. Nici rușii nu au dorință să facă război în Ucraina, aceiași soldați sunt umiliți chiar de ai lor șefi, îs umiliți și-s trimiși cu de-a sila în Ucraina. Nici ei nu au dorință să moară, nici mamele lor, nici mamele care își pierd copiii, care au soții, au copii, multe lucruri murdare se petrec întotdeauna când îi război, dar noi vrem pace. Iaca, noi am crescut, de-amu avem 70 de ani și ne rugăm Domnului de sănătate și pace și Dumnezeu să ne ajute să ne mai întâlnim cum era înainte, toți se duceau și se întâlneau.
Valentina Ursu, Vocea Basarabiei, am făcut un popas aici, la Văsieni, localitate din raionul Ialoveni, și discutăm despre prezentul și viitorul localității. Ce părere aveți dvs. despre viitorul satului și statului?
– După Adunarea „Moldova Europeană” care a avut loc în Moldova, ne ducem acolo unde ne cere, ne cere poporul și ne cere Uniunea Europeană – spre Europa.
Vocea Basarabiei: Opoziția a organizat proteste antiguvernamentale și a spus că e nevoie de un referendum și la referendum cetățenii să spună care este vectorul politicii externe corect.
– Știți dvs., referendum se petrece atunci când majoritatea este 50:50, dar după ce am fost la Marea Adunare și au fost acolo peste 85 de mii de cetățeni ai Republicii Moldova, despre ce fel de referendum merge vorba? Totul este clar unde trebuie să mergem.
Vocea Basarabiei: Dar ce-și dorește opoziția?
– Opoziția ca de obicei, când este un parlament puternic, atunci merg treburile bine și ei vor cu totul în altă parte, dar cred că nu le va mai merge, poporul moldovenesc a văzut deja vizual încotro trebuie să meargă.
Noi suntem oameni pașnici, noi nu vrem război, nu vrem nimic și nu trebuie să ne dicteze nimeni ce trebuie să facem în țara noastră
Vocea Basarabiei: Dar relația cu Rusia cum credeți că ar trebui să fie în continuare?
– Noi suntem un popor pașnic și nu ar trebui să ne certăm cu nimeni, noi suntem oameni pașnici, muncitori, trebuie să ținem legătura și cu unul, și cu altul, dar să nu ne dicteze cineva ce trebuie să facem noi. Noi suntem poporul nostru moldovenesc și noi avem opiniile noastre, avem parlamentul nostru, avem președinta noastră. Noi putem să ne facem ceea ce ne e necesar, dacă eram cu țările europene, am fi fost cu mult-mult mai sus, că în ultimul timp, chiar și la ziua de azi se fac niște lucruri foarte bune. Uitați-vă câte bunătăți ne dau din Uniunea Europeană, câți bani ne vin, ce drumuri frumoase spre Soroca, Bălți, ca în Europa. Și ne ajută, și proiectele acestea de renovare a grădinițelor, a școlilor, ne-au majorat salariile, toate compensațiile acestea pe care ni le-au dat, gazul era 30 de lei un metru cub și am ajuns că mai mult de jumătate ne-a plătit statul. Trebuie să zicem mulțumesc și mulțumim că totuși este o putere care ne ajută și pe noi. Noi suntem oameni pașnici, noi nu vrem război, nu vrem nimic și nu trebuie să ne dicteze nimeni ce trebuie să facem în țara noastră.
Sergiu Candu, primarul comunei Văsieni, Ialoveni
Vocea Basarabiei, Valentina Ursu, suntem în vizită aici, la Văsieni, localitate din raionul Ialoveni, și discutăm astăzi despre ce vrea guvernarea centrală, ce vrea guvernarea locală, ce vrea opoziția. E clar cine și ce dorește să facă pentru ca Republica Moldova să meargă pe calea cea bună și dreaptă?
– Sunt Sergiu Candu, primarul de Văsieni. Bineți ai venit la noi în localitate! Este complicat a spune ce vrea guvernarea, ce vrea opoziția și ce vor oamenii, pentru că iarăși Republica Moldova este la răscrucea drumurilor și iarăși se discută despre vectori și despre geopolitică, și despre strategii. De aici și problema – ce vrea poporul, ce vrea omul? Pentru că fiecare are viziunea sa, unii sunt adepți ai vectorului european, zic eu, masa tânără, care aspiră la schimbarea lucrurilor, iar celor deprinși cu nostalgia și cu conservatorismul le e bine și așa și nu prea vor schimbări.
Vocea Basarabiei: E ușor sau nu e chiar ușor să își dea seama cetățeanul de la firul ierbii care sunt avantajele de pe urma apropierii de Est sau de Vest?
– Am trăit perioade diferite și, zic eu, poporul nostru are de unde alege și experiența necesară a unei alegeri corecte deja cred eu că s-a format.
Vocea Basarabiei: Și unde a ajuns acum Văsieniul, ca să ne dăm seama ce viitor trebuie să aibă localitatea și ce viitor își doresc cetățenii?
– Văsieniul de rând cu toată țara a ajuns în punctul în care speră și aspiră la schimbări în bine și la crearea locurilor de muncă, la revenirea oamenilor de peste hotare acasă, aici, la firul ierbii, cum ați spus, și investirea în localitate, investirea în viitorul generațiilor și cred eu că 21 mai a fost un exercițiu care a demonstrat că totuși Republica Moldova are încă verticalitatea de a schimba lucrurile.
Vocea Basarabiei: Cine credeți că e capabil, doritor să facă investiții aici, în mediul rural?
– Însuși omul de la țară este cel mai mare investitor în viitorul unei localități, în primul rând, prin investirea în copii, în generația tânără, care, de fapt, și este acel avanpost și acea pornire pentru a crea o societate normală și a genera necesitatea mișcării înainte sau perpetuarea lucrurilor spre bine.
Vocea Basarabiei: Câți copii sunt în sat, ca să ne putem da seama dacă cetățeanul acceptă aici să investească în educația copilului sau mai degrabă crede că străinătatea e modalitatea cea mai bună ca să fie făcută și această investiție în educația odraslelor?
– Văsieniul, ca și multe alte localități, are problema demografică, dar bucură faptul că până una-alta în Văsieni este o generație tânără în creștere care asigură viitorul acestei localități. Noi avem două grădinițe funcționale, cu numărul integral de locuri ocupate.
Vocea Basarabiei: Câți copii?
– În jur de 200 de copii sunt încadrați în instituțiile de educație timpurie, avem gimnaziul cu peste 100 de copii și avem un liceu cu aproape 200 de copii. Respectiv, Văsieniul este încă viu, este încă tânăr și cu speranța de schimbare a lucrurilor spre bine.
Oamenii vor să revină aici unde este fir de iarbă, unde este pământ și unde este libertatea de a ieși într-o curte
Vocea Basarabiei: Dar ca să rămână generațiile tinere aici, acasă la ei, le trebuie servicii de calitate, de la infrastructură la să nu fie birocrație ca să inițieze o afacere, să nu creadă că statul a uitat de cetățean? Iată, el vrea infrastructură bună, servicii de calitate, dacă nu, alege calea străinătății.
– Corect, mulți aleg calea străinătății, dar sunt foarte mulți și din acei care rămân în această localitate, investesc în această localitate și drept dovadă sunt proiectele de creare a infrastructurii, drumurilor. De exemplu, în ultimii ani în localitatea Văsieni fiecare cetățean s-a implicat și de rând cu primăria, și de rând cu fondurile de stat am reparat și reconstruit porțiuni destul de impunătoare de drumuri prin acoperire cu beton armat, ceea ce creează deja confortul populației din localitate și, apropo, asta a dus la faptul că foarte mulți deja nu mai doresc să se mute cu traiul în Chișinău și de la procedura de urbanizare trecem înapoi la țară. Oamenii vor să revină aici unde este fir de iarbă, unde este pământ și unde este libertatea de a ieși într-o curte, de a savura plăcerea liniștii dimineții și se vede că s-au scumpit locurile de casă, înseamnă că este perspectivă, înseamnă că oamenii vor să fie aici.
Vocea Basarabiei: Satul și statul s-ar descurca cu mijloacele proprii, dacă nu ar exista și aceste parteneriate, și aceste contribuții care vin de peste hotare?
– Desigur că nu ne-am descurca și este foarte importantă participarea cetățeanului, inclusiv financiară, pentru că, până la urmă, participarea financiară îl responsabilizează pe cetățean și îl duce la acel gând că fiecare leu investit, inclusiv de dânsul, este necesar de a fi păstrat, promovat și cumva menținut, ceea ce asigură durabilitatea multor proiecte din localitate. De exemplu, noi avem construite în ultimii ani vreo 5 parcuri de odihnă și agrement pentru localitate, dotate cu locuri de joacă pentru copii, dotate cu iluminare. Respectiv, menținerea și întreținerea acestor parcuri o fac cetățenii, mahalaua, intervin, se cosește iarba, se curăță, se strânge gunoiul, ceea ce demonstrează că cetățeanul vrea să rămână aici, să muncească aici, să trăiască aici și să-și dezvolte familia aici pe loc.
Vocea Basarabiei: Dar unde sunt cei mai mulți plecați din sat?
– În toată lumea. Noi, moldovenii, suntem peste tot, oriunde te întorci găsești moldoveni. Mulți sunt plecați în Europa, sunt o parte plecați și în Federația Rusă, dar marea majoritate totuși sunt plecați în Europa. Și în Statele Unite avem reprezentanți, adică văsieneni sunt peste tot, de la Canada și până în Japonia.
Vocea Basarabiei: Și câtă lume e plecată din sat?
– Estimativ, în jur de 35%, fiecare al treilea probabil este plecat și nu există în localitate o familie care nu ar avea pe cineva plecat peste hotare, din păcate.
Modernizarea satului înseamnă multe investiții, contăm pe fondurile europene și pe sprijinul partenerilor occidentali
Vocea Basarabiei: Dar câte investiții se fac în baza banilor câștigați peste hotare aici în sat?
– Destul de multe, pentru că fiecare investește în casa părintească. Știți cum? Casa părintească nu se vinde și este locul cu acel prag de piatră care totuși este firul de legătură dintre țară și cetățeanul plecat peste hotare și dorul oricum te aduce acasă. De asta se și investește.
Vocea Basarabiei: Câți agenți economici aveți?
– Avem mai mulți agenți economici care se ocupă de producție nemijlocit, avem comercianți și bucură faptul că s-a mărit numărul agenților economici care investesc în agricultură și nemijlocit promovează agricultura și au început a crea livezi, vii. Bucură acest fapt, înseamnă că totuși Republica Moldova are o perspectivă mare de creștere și urmează să fie valorificată această resursă principală a țării noastre – pământul.
Vocea Basarabiei: Vă întreb și pe dvs., 2030 credeți că e anul când Republica Moldova ar avea această șansă să devină stat membru al Uniunii Europene, ținând cont de dezvoltarea de astăzi?
– Eu cred că Europa nu este un punct pe hartă și nu este o destinație undeva, Europa este ceea ce simțim noi și atunci când noi o s-o resimțim în noi înșine, atunci o să fim integrați în Europa. Pentru că, de fapt, ce este Europa? Sunt acele aspirații la valorile care sunt acolo, la cultura care este în acel punct pe hartă, adică totuși depinde de noi, de spiritul nostru și cred eu că Republica Moldova se va integra și este integrată în Europa. De acasă acasă nu te poți duce, noi suntem în Europa și o să ajungem acolo, iar cifra chiar nu contează, cred că chiar și mai devreme de 2030 o să fim, în Europa deja suntem.
* * *
Opinia adunate în Văsieni, comună din raionul Ialoveni.
„Republica Moldova are susținere populară consistentă și e nevoie să contribuim la realizarea proiectului prooccidental”, a declarat pentru Vocea Basarabiei vicepreședintele Uniunii Salvați România, deputatul de la București Dan Barna, care a fost prezent la Adunarea Națională „Moldova Europeană”, ce a reunit peste 70 de mii de oameni. Politicianul de peste Prut sugerează că opțiunea și aportul fiecărui moldovean sunt importante și contează mult.
Satul Bulboaca, situat la 40 kilometri de Chișinău, va găzdui, pe 1 iunie, Summitul Comunității Politice Europene, ce va aduce în Moldova aproape 50 de președinți și șefi de guverne din Occident.
Ilona Stepan, director artistic și prim-dirijor al Capelei Corale Academice „Doina”, spune pentru Vocea Basarabiei că e o onoare pentru ea și pentru colectivul pe care îl conduce să evolueze la acest important eveniment găzduit de Republica Moldova.
