Vocea Basarabiei: În cele ce urmează discutăm cu dl Nicolae Panfil, director de programe în cadrul Asociației „Promo-LEX”. Mulțumim mult că ați dat curs invitației noastre să avem această discuție acum când se împlinesc 25 de ani de când a fost creată Comisia Electorală Centrală, acum când se vorbește tot mai mult despre necesitatea transparenței activității aleșilor poporului în parlament, acum când se vorbește despre activitatea transparentă sau mai puțin transparentă a partidelor, când e vorba despre finanțele pe care le folosesc și în campania electorală, și în afara campaniei electorale. Și o să punem în discuție și multe alte probleme, dar pentru că de ceva timp, din 2021 și până în 2025, v-ați asumat această responsabilitate mare, să monitorizați activitatea legislativului, să vă întreb care sunt concluziile. Iată din 2021 până acum e un an de zile, ce concluzii ați tras despre ceea ce se întâmplă în pereții parlamentului și ce părere aveți despre felul cum înțeleg deputații să-și exercite mandatul?
Nicolae Panfil: Într-adevăr, sunt niște subiecte foarte importante și cu mare plăcere o să împărtășim din concluziile și cele observate de noi până în prezent. Dacă e să începem discuția cu activitatea parlamentului, într-adevăr, deja de mai mult de un an de zile monitorizăm activitatea acestuia în toate aspectele activității legislativului. Vorbim aici și despre procesul legislativ în sine, adică adoptarea legilor…
Vocea Basarabiei: De la pregătirea legii până la votarea ei…
Nicolae Panfil: Exact. Și aici la fel sunt foarte multe etape. Vorbim, totodată, despre controlul parlamentar, dar am vorbit și despre activitatea comisiilor parlamentare, am vorbit, inclusiv am prezentat în ultimul raport pe care l-am lansat recent, despre modul cum parlamentul comunică cu cetățenii. Este și acesta un aspect foarte important, pentru că știm foarte bine că este destul de important pe lângă ceea ce faci să mai știi și să comunici, să aduci publicului informația necesară sau să asiguri accesul cetățenilor la informație.
Vocea Basarabiei: Haideți să pornim de la ultima, totuși cum definiți acest dialog pe care înțeleg că trebuie să-l aibă deputatul cu cetățeanul, pentru că, dacă discuți cu omul de la firul ierbii, cu cel care o dată la 4 ani pune ștampila atunci când sunt alegeri parlamentare, el spune că vine doritorul să obțină mandatul de deputat și promite marea și sarea, ca după asta să uite și de promisiuni, și de cetățean și necazurile lui?
Nicolae Panfil: Să știți că la acest capitol, din punctul meu de vedere, raportul este unul destul de critic în sensul în care acele mecanisme instituționalizate de comunicare care există prevăzute de legislație am constatat că nu prea sunt valorificate așa cum ar trebui. Dacă vorbim, de exemplu, despre audiențe și despre întrebări sau despre accesul la informație, deci cât privește audiențele, bunăoară, practic, dacă astăzi ne uităm pe pagina web a parlamentului și dăm la căutare să vedem, uite, vrem să nimerim la audiență la un deputat, la foarte puțini dintre ei o să găsim date de contact. Deci, nu există o evidență în cadrul parlamentului sau în cadrul secretariatului parlamentului pentru acele audiențe care se organizează de către deputați. Și amintesc aici că deputații primesc o diurnă lunară pentru deplasări în teritoriu în timpul cărora au loc întâlniri cu cetățenii. Acum, eu nu spun că ele nu se fac, dar eu constat niște lucruri care sunt lacunare și care probabil ar putea să fie îmbunătățite și ar contribui la o mai bună comunicare cu cetățeanul.
Vocea Basarabiei: Informație de real folos pentru cetățean, pentru că fiecare dintre alegători are dreptul și trebuie să cunoască când vine în teritoriu parlamentarul, unde se întâlnește cu cetățenii, ca să poată să meargă să-i adreseze întrebări.
Nicolae Panfil: Exact. Un alt aspect care a fost reflectat și în raportul acesta, parlamentul a avut o perioadă bună de timp niște oficii teritoriale. Pe parcursul monitorizării, noi am constatat că undeva, se pare că în decembrie anul trecut, parlamentul a închis majoritatea din aceste oficii, lăsând doar oficiul din Comrat. Și dacă ne uităm pe analiza pe care și-a făcut-o însăși instituția cu privire la activitatea acelor oficii teritoriale, vedem în rapoartele oficiale cel puțin se declara că s-au făcut atâtea activități, cu așa participare, cu așa reprezentare și în acest sens ne-a trezit nedumerire faptul că au fost închise, chiar dacă aveau rezultate bune acestea, pentru că erau niște spații în care, într-adevăr, se puteau organiza întâlniri cu cetățenii. Din păcate, am înțeles că deputații și corpul legislativ însuși nu prea au valorificat acele posibilități. Dacă merg deputații în teritoriu, ei preferă să meargă la sediile de partid și să se întâlnească cu simpatizanții lor în cele mai multe cazuri.
Vocea Basarabiei: Și de aici această dezamăgire a cetățeanului că o dată la 4 ani, doar atunci când are nevoie de vot, politicianul merge și discută cu cetățeanul. Dar ar putea să se schimbe situația în bine și cum se poate recâștiga încrederea, pentru că legislativul se pare că se regăsește în coada topului instituțiilor în care cetățenii au încredere?
Nicolae Panfil: Da, așa este. Din păcate, nu avem acum cifre, pentru că nu țin minte să fi fost făcut anul acesta un Barometru al Opiniei Publice, dar tradițional știm că cam pe acolo este legislativul. Există premise foarte bune pentru a îmbunătăți sau pentru a da un plus de încredere, inclusiv instituției parlamentare, dacă s-ar face câteva lucruri și aici noi am și pus accentul în cadrul evenimentelor publice, discuțiilor pe care le-am avut cu aleșii poporului. Vorbim, în primul rând, despre faptul că trebuie să începem de la lucruri practice care pot fi făcute. Avem nevoie de o pagină web nouă a parlamentului, în care să fie ușor de identificat informația despre un proiect de lege, ușor să poți vedea la ce etapă este acel proiect de lege, să vezi ce documente aferente sunt disponibile sau nu. Dacă sunt toate avizele, de exemplu, sau dacă există o consultare publică sau o dezbatere publică la care vrei să participi ca să cunoști și să găsești mai ușor. Noi, ca organizație care monitorizăm activitatea legislativului, spunem că este o provocare destul de mare astăzi să găsești ceva pe pagina parlamentului. Nu spunem că lipsește în totalitate informația relevantă, dar ea este una învechită, cu foarte multă informație, la fel, învechită, cu rubrici cu informații care chiar sunt lipsă, cu 4 versiuni de limbă, pe lângă română mai este franceză, engleză, rusă, dar care nu se adaptează. Adică sunt niște eforturi foarte mari, dar ale căror rezultate nu se văd. Acesta ar fi un element. Altceva este când vorbim despre acele audiențe publice, noi am recomandat foarte punctual: „Publicați datele de contact ale deputaților pe pagina web, nu vă temeți că oamenii au să năvălească la audiențe, pentru că menirea unei pagini este să fie informativă și acesta este rolul vostru ca deputați să fiți în susținerea cetățenilor”. Mai ales, știm foarte bine, există zile de audiență, adică nu se pune problema ca în fiecare zi să fie aceste fluxuri de întrebări sau de mesaje de la cetățeni. De asemenea, noi am vorbit foarte clar despre necesitatea respectării procedurilor în cadrul parlamentului, pentru că dacă nu se respectă procedurile, cetățenii văd că nu există transparență și, iarăși, scade această încredere, scade această dorință de a te adresa după un ajutor. Și, nu în ultimul rând, pentru a spori încrederea în instituția respectivă este nevoie ca parlamentul să-și exercite pe deplin și funcția de control parlamentar, pentru că la capitolul legi noi am constatat lucrul acesta, parlamentul este destul de activ, este destul de dinamic, aici vorbim deja despre anumite aspecte pozitive pe care noi le considerăm așa, pentru că au fost vreo 619 proiecte examinate într-un an de zile în parlament. Vorbim aici și de legi, dar și de proiecte de hotărâri, dintre care vreo 414 proiecte de legi și majoritatea dintre ele au fost votate în prima lectură, iar o bună parte și în lectura a doua. Adică, cei mai activi sunt deputații, iarăși o constatare, în jur de 70 la sută din inițiativele discutate în parlament aparțin deputaților. Deci, avem un parlament tânăr, un parlament dinamic, foarte activ, dar care ar trebui să fie mai atent la transparență și comunicare.
Vocea Basarabiei: Poate e bine să amintim celor care ne urmăresc, pentru că ați atins și un aspect al problemei destul de important – controlul parlamentar – câte instituții au acest control parlamentar în Republica Moldova?
Nicolae Panfil: Sincer, nu le-am numărat și nu mi-am pus drept scop să memorizez această cifră. Sunt destul de multe instituții asupra cărora parlamentul exercită controlul parlamentar, dar în esență când vorbim despre controlul parlamentar nu se are în vedere numai posibilitatea, capacitatea, dreptul de a da afară un director și a-l numi pe altul. Când vorbim despre controlul parlamentar se are în vedere, în primul rând, acel control asupra calității legii, de exemplu, sau a executării legii. Deci, aceste lucruri se fac, dar se fac, din păcate, mult mai puțin în parlament.
Vocea Basarabiei: Apropo, aici cred că trebuie să amintim că, totuși, forma de guvernare în Republica Moldova este republică parlamentară?
Nicolae Panfil: Desigur.
Vocea Basarabiei: Și încă și mai important este ca acest control parlamentar chiar să arate la modul cel mai serios rezultatele activității instituțiilor care sunt în subordonarea parlamentului?
Nicolae Panfil: Din 2018 încoace, noi avem prevederi mult mai clare cu privire la analiza ex-post de impact, de exemplu, sau analiza ex-post juridică. Dacă pe partea de analiză ex-post juridică parlamentul sau Direcția juridică a parlamentului, a secretariatului își exercită în principiu destul de activ și bine sarcina, pentru că aici ține de funcționarii parlamentului care, în primul rând, au această obligație de a face aceste analize și aceasta înseamnă că se verifică dacă, de exemplu, pentru o lege a fost adoptat tot cadrul normativ secundar care trebuie să existe pentru a pune legile în aplicare, pentru analiza ex-post de impact deja rolul este al comisiilor parlamentare, acele care au girat cu anumite legi. Și aici din însăși denumirea metodei de control parlamentar impactul se măsoară, adică aici este nevoie să-i dai voie legii să fie aplicată o perioadă de timp, e vorba de doi ani de zile, în care trebuie să fie adoptat cadrul normativ secundar, după cum spuneam, și după care să urmeze și o perioadă de implementare, după care să se facă analiza aceasta de impact. Sigur că parlamentul poate să facă lucrul acesta și trebuie să facă lucrul acesta pentru legile adoptate și în alte legislaturi, nu este vorba doar de legile actuale, pentru că o lege dacă este proastă poate să facă mai rău, deci trebuie de analizat domenii sau legi specifice parlamentului. Noi am constatat o problemă care rezidă din faptul că foarte frecvent observăm că în activitatea comisiilor parlamentare nu există o planificare corespunzătoare la începutul anului. Și aceste analize ex-post de impact sunt și costisitoare, și costisitoare de timp, inclusiv de efort și ele trebuie planificate din timp. Adică, ai pus acolo 2, 3, 4 legi pe an să le verifici, deci pentru asta trebuie resurse, timp și oameni care să facă lucrul acesta.
Vocea Basarabiei: Dar vă amintiți când cei 101 deputați ar fi ridicat mâna toți ca să fie adoptată o lege în Parlamentul Republicii Moldova?
Nicolae Panfil: Sincer, în legislatura asta nu țin minte.
Vocea Basarabiei: Și e greu să ne amintim. Doar în 2005, atunci când cel mai probabil s-a votat statutul regiunii transnistrene și când doar o singură abținere a fost în parlament. Și ce se întâmplă? Opoziția, indiferent care e culoarea opoziției, totdeauna îi critică pe cei care au majoritate și votează legile și spun că interesele sunt diferite și că e greu să se găsească un compromis, un consens atunci când trebuie să fie modificată o lege, să fie aprobată o lege. De ce, totuși, interesele sunt atât de diferite ale celor care guvernează și ale celor care sunt în opoziție?
Nicolae Panfil: Eu cred că și aici trebuie să fim atenți la nuanțe și chiar încercăm să scoatem lucrul acesta în evidență, săptămânal facem o sinteză a ședințelor plenare ale parlamentului și de fiecare dată avem așa o provocare – ce am putea scoate, care a fost cel mai semnificativ moment dintr-o ședință? Și de fiecare dată ne bucurăm de faptul, sincer vă spun, când sunt mai multe proiecte care sunt votate în unanimitate sau atât de opoziție, cât și de guvernare și constatăm aceste lucruri.
Vocea Basarabiei: Cu o majoritate din ambele tabere, să zicem așa.
Nicolae Panfil: Exact. Deci sunt astfel de proiecte și chiar încercăm să punem acest lucru în valoare și să scoatem acest lucru prin comunicatele de presă în față, pentru că vrem să încurajăm un atare comportament. Ar fi greșit dacă am spune că aceștia sunt buni, iar aceștia sunt răi sau dacă n-ai participat, înseamnă că… Probabil că de asta parlamentul este un for legislativ, este format din politicieni și evident că bătălia politică și are loc acolo, doar că noi dorim ca ea să fie bazată pe argumente, pe acele bune intenții, sper eu, cu care au mers la cetățeni în cadrul campaniei electorale.
