VOCEA CARE NE UNEȘTE

LIVE

VIDEO/ Ion Cărpineanu: Scăparea la Cărpineni este că noi nu avem prea multe instituții care au centrale termice pe gaze naturale

Vocea Basarabiei: Discutăm cu primarul de Cărpineni, Ion Cărpineanu. Mulțumim mult că ați găsit timp să veniți la Vocea Basarabiei, să punem în discuție probleme de actualitate, probleme cu care se confruntă cetățeanul Republicii Moldova, ținând cont că suntem și în ajunul sezonului rece, acum toată lumea se gândește cu înfrigurare cum va trece de această iarnă, ca după asta să-și revină, într-un fel, și moralul să fie exact cel pe care și-l dorește fiecare om. La Cărpineni cum se pregătesc cetățenii pentru sezonul rece, dle primar?

Ion Cărpineanu: Destul de activ se pregătesc. De sezonul rece au început pregătirile, de fapt, în luna septembrie și la instituțiile publice, dar și gospodarii din localitate. Am reușit în termenul care a fost propus de către guvern ca să pregătim listele pentru persoanele care urmează să primească lemne de foc cu preț de stat de la Agenția „Moldsilva”, am reușit în termen să le livrăm Agenției „Moldsilva” și iată am început și procesul de livrare a acestor lemne de la ocolul silvic din Cărpineni. Lumea este foarte activă, toți doresc să ia în primele 10-15 zile aceste lemne, dar trebuie să înțelegem că lista este foarte extinsă. Noi avem peste 1.700 de familii și asta este foarte mult, dacă înmulțim la 3 metri steri de lemne, iese cam 5.000 de metri steri, care urmează să fie livrați în localitatea noastră cu preț garantat de stat.

Vocea Basarabiei: Și este această cantitate de masă lemnoasă ca fiecare gospodărie, cel puțin cetățenii care s-au înscris pe aceste liste, să intre în posesia acestor 3 metri steri?

Ion Cărpineanu: Din câte cunosc, la moment directorul „Hâncești-Silva”, dl Ion Bunduchi, este în strânsă colaborare și comunică zilnic cu ocolul silvic de la Cărpineni, se fac parchete noi, sunt tăieri, foarte activ se lucrează ca această cantitate de lemne să fie livrată în termen. Eu sper foarte mult că ei o să reușească, oamenii sunt destul de agitați, toți își doresc ca lemnele, după cum am menționat, să fie livrate în luna septembrie-octombrie sau în primele zile ale lunii noiembrie, înțelegem că aceasta nu este posibil, de aceea cumva am prioritizat persoanele vârstnice să fie primii, cei care sunt țintuiți la pat, am emis câteva scrisori către Agenția „Moldsilva” ca acei care nu pot să se deplaseze la ocolul silvic să fie reprezentați de către asistentul social din localitate. Deci a fost un lucru de echipă, aș spune eu.

Vocea Basarabiei: Revolta unor cetățeni e , totuși, chiar dacă autoritățile au promis că nu se va plăti mai mult de 800 de lei pentru un metru ster de lemn, cheltuielile pentru transport sunt încă o povară financiară pentru unii cetățeni care au salarii sau pensii modeste.

Ion Cărpineanu: Eu sunt sigur că dacă nu se reușea plafonarea prețului la lemn, astăzi lemnul putea să coste 3.000 de lei un metru ster.

Vocea Basarabiei: Și atunci e bine că s-a insistat ca să nu fie mai scump de 800 de lei?

Ion Cărpineanu: S-a plafonat prețul. Da, există cheltuieli de transport, nimeni nu a exclus transportul, și în perioada de până la criza energetică transportul era inclus în preț și atunci noi aveam un preț de 1.500 de lei, 1.400-1.200, deci 1.500 era plafonul maximal, acolo era inclus și prețul la transport. Acum cu tot cu transport probabil prețul maxim poate să ajungă 1.200, din câte eu cunosc.

Vocea Basarabiei: Deci, nemulțumiți la Cărpineni nu sunt?

Ion Cărpineanu: Sunt sigur că sunt, nemulțumiți trebuie să fie și ei vor fi întotdeauna și ei ne vor mobiliza ca noi cumva să găsim soluții mai bune pentru cetățenii noștri.

Vocea Basarabiei: În general, primarii ziceau că această sarcină nu ar fi trebuit pusă pe umerii lor?

Ion Cărpineanu: Bine, noi nu prea putem influența procesele din interiorul Întreprinderii de Stat „Moldsilva”, dar, cel puțin, putem informa cât de cât cetățenii când să meargă la ocolul silvic. Este adevărat, nu este o sarcină proprie autorităților locale, dar, ținând cont de contextul internațional, cumva și noi, primarii, trebuie să ne implicăm în depășirea crizei energetice cu care se lovește țara noastră.

Vocea Basarabiei: Populația urmează să mai completeze și aceste formulare compensatii.gov.md și aici, iarăși, e nevoie de susținerea din partea administrației publice locale, în multe localități și la primărie, și la bibliotecă, oamenii merg ca să fie ajutați de funcționarii locali ca să completeze aceste formulare. Ce ne puteți spune despre situația la zi?

Ion Cărpineanu: Este un flux foarte mare de cetățeni care vin și aplică la acest program de stat. Noi am implicat toți bibliotecarii, toți asistenții sociali și lucrătorii sociali în acest proces, încercăm cumva să implicăm și tinerii care mai ușor utilizează resursele IT ca să-și ajute buneii, fiindcă este destul de dificil să procesezi 100-150 de cereri pe zi. Eu pot să vă spun, iată în luna octombrie la Primăria Cărpineni au fost 450 de cereri de procesare a actelor necesare pentru perfectarea dosarelor de asistență socială. Deci, diferite programe pe care le are guvernul de ajutorare a populației, și asta este un număr extraordinar de mare, fiindcă fiecare dosar, fiecare cerere care este depusă la primărie necesită implicarea a minimum 5 specialiști, eliberarea a minimum 5 certificare care confirmă diferite stări ale familiei și asta per lună poate să fie peste 2.000 de documente care sunt dedicate doar ajutorului social. Dar eu sunt conștient de faptul că noi asta trebuie să facem acum, fiindcă avem o criză energetică profundă pe care țara noastră și națiunea noastră trebuie s-o depășească. Deci, toate forțele trebuie cumva să fie aruncate în lupta asta pentru ca noi să putem trece de această iarnă grea.

Vocea Basarabiei: Dar, apropo, despre această criză energetică la nivel național, iată cum se răsfrânge ea la nivel local?

Ion Cărpineanu: În bugetul local, credeți-mă, este complicat, prețul la gaz a depășit toate așteptările noastre, în proiectările bugetului, care au fost în anul 2021 pentru anul 2022, evident că noi nu am prevăzut un preț al gazelor naturale de 30 de lei per metru cub de gaz. Scăparea la Cărpineni este că noi nu avem prea multe instituții care au centrale termice pe gaze naturale, cumva am reușit în acele timpuri când am avut acces la programe finanțate de Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare, Proiectul „Energie și Biomasă” și alte proiecte care au fost să instalăm centrale termice pe biomasă. Și iată acum noi suntem într-o poziție mai avantajoasă, avem o independență energetică pe care cred că mulți o invidiază. Mai mult ca atât, am reușit ca banii pe care îi avem în bugetul local să rămână tot la noi în localitate sau să meargă în raionul Hâncești, acolo unde se produce biomasa, peleții și brichetele, și cred că este un model care urmează să fie replicat în mai multe instituții publice în zona rurală, că îmi dau seama că în Chișinău este destul de dificil în acest sens.

Vocea Basarabiei: Dar în mediul rural, acolo e ușor totuși să se ajungă la această alternativă pentru resursele energetice?

Ion Cărpineanu: Cu siguranță! Nu este atât de complicat, este centrala termică pe gaze naturale și iată tot în aceeași clădire se instalează și o centrală termică la peleți sau la brichete; la peleți e mai avantajos, fiindcă este automatizată și trebuie doar o dată în săptămână să mergi să încarci buncărul...

Vocea Basarabiei: Dar în Republica Moldova există deja localități care dau exemplu cum pot să se implice ca să fie produsă energie la nivel local?

Ion Cărpineanu: Da, există așa practici, ele trebuie replicate, trebuie să avem un manual de bune practici și guvernul trebuie să aibă programe speciale pentru ca să putem promova aceste surse regenerabile de energie.

Vocea Basarabiei: Dar cetățenii vor acest lucru?

Ion Cărpineanu: Cetățenii își doresc acest lucru, doar că pentru cetățeni nu prea avem programe de acest gen, iată în Programul „Satul European” este prevăzută o măsură foarte concretă care promovează și stimulează energia regenerabilă în instituțiile publice și mă bucur foarte mult pentru colegii primari care au reușit să aplice la aceste proiecte. Consider că ar trebui de majorat suma pe această măsură, ca să avem mai multe aplicații și să reușim cumva să ieșim cu timpul din această criză energetică, să obținem independența energetică a țării noastre.

Vocea Basarabiei: Dar, per ansamblu, moralul, starea de spirit acolo, la nivel de sat, care e astăzi?

Ion Cărpineanu: Eu n-aș spune că este una rea, așa cum se vorbește în toată țara, oamenii își au obiectivele pe care trebuie să le atingă, trăiesc cu grijile de zi de zi, nu atât de multe gospodării aș spune că depind doar de gazul din rețea, la noi există și centrale termice pe gaz, dar oamenii și-au păstrat și sistemele de încălzire pe lemne și cărbuni. Eu sunt sigur că noi o să ieșim din această iarnă.

Vocea Basarabiei: Dar această criză energetică a făcut cumva ca să se uite de geopolitică sau, din contra, mai mult să discute oamenii despre geopolitică, despre Moldova între Est și Vest și de unde vine ajutorul și, mai ales, ce face statul în condițiile când ani la rând am fost dependenți doar de resursele energetice din Federația Rusă?

Ion Cărpineanu: Iată în contextul crizei energetice din contra s-au acutizat discuțiile despre geopolitică, deci, lumea înțelege cât de mult depindem de dispoziția Rusiei, fiindcă asta este dispoziția Rusiei și înțeleg că urmează o cale pe care trebuie să o parcurgem pentru a obține independența energetică a țării noastre.

Vocea Basarabiei: Și acum pentru cetățean e mai clar care ar fi calea corectă pe care trebuie să se îndrepte Republica Moldova?

Ion Cărpineanu: După mine, da, este mai clar, și din discuțiile pe care le am cu cetățenii din Cărpineni, oameni s-au convins că unica noastră șansă și scăpare este Uniunea Europeană.

Vocea Basarabiei: Dar cum le explicați pe înțelesul tuturor ce înseamnă integrare europeană?

Ion Cărpineanu: Bine, oamenii au înțeles după tot ce se întâmplă acum în țară. Toate acțiunile care au urmat, iată, începând cu luna aprilie, momentul când au venit primii refugiați, majoritatea cetățenilor au înțeles care este fața adevărată a Rusiei.

Vocea Basarabiei: Astăzi la Cărpineni mai sunt cetățeni ucraineni care au fugit din calea războiului?

Ion Cărpineanu: Refugiați? Da, mai avem cetățeni ucraineni și în Centrul de plasament de la școala de tip internat, și în Centrul „Amigo”, unii se duc, alții vin, este un proces continuu.

Vocea Basarabiei: Câte persoane refugiate din Ucraina mai sunt?

Ion Cărpineanu: 198 de persoane, în ambele centre.

Vocea Basarabiei: Și ce ați făcut acolo, ați reușit să-i integrați, ați reușit să le oferiți un loc de muncă, sunt ei interesați ca să aibă un job?

Ion Cărpineanu: Da, sunt cetățeni care au reușit să se angajeze în câmpul muncii, alții au venit chiar cu tot utilajul, avem la școala de tip internat așa un caz când a fost refugiată o întreagă bancă din Odesa.

Vocea Basarabiei: Și ei activează de la distanță?

Ion Cărpineanu: Ei își fac jobul acolo la noi, la școala-internat, au o linie de internet separată. Avem cazuri unde copiii refugiaților frecventează grădinița și încercăm cumva să înțelegem cum am putea să-i integrăm și în sistemul educațional școlar, dar sunt mecanisme mai complicate pe care nu poate primăria să le gestioneze, vedem cum se întâmplă aceste lucruri.

Vocea Basarabiei: Ați amintit ceva mai devreme despre Programul „Satul European”, aproape jumătate din primăriile care au aplicat la acest program au și câștigat.

Ion Cărpineanu: Cred că mai mult de jumate...

Vocea Basarabiei: Cărpineniul se regăsește în această listă?

Ion Cărpineanu: Da, se regăsește Cărpineniul! Noi am aplicat la fiecare măsură câte un proiect, am crezut că o să reușim la toate. Am fost admiși doar pentru două proiecte cu finanțarea proiectelor din exterior: Casa de cultură pe care am pomenit-o mai sus, un proiect care se desfășoară și este un proiect foarte frumos, un proiect de suflet, care cred că o să fie o perlă a localității, și o altă investiție – un centru de business. În ultima perioadă ne axăm foarte mult pe dezvoltarea afacerilor în localitate, de fapt, am înțeles pe parcursul celor 12 ani de mandat că nu este necesară doar crearea condițiilor bune pentru cetățeni: alimentare cu apă potabilă, iluminare stradală, drumuri, grădinițe cu condiții de calitate, școală modernă, este nevoie de creat afaceri și oportunități pentru populație, posibilitatea de a obține venituri. Veniturile, de fapt, sunt principala cauză care duce la plecarea cetățenilor noștri, la exodul populației și iată în ultimul mandat, în mandatul actual, de fapt, ne axăm foarte mult pe dezvoltarea afacerilor. Am obținut și resurse financiare pentru oferirea granturilor pentru afacerile din localitate și nu doar, noi am reușit să creăm un grup de acțiune locală care are menirea să dezvolte întreg teritoriul, deci, 8 sate care sunt incluse în grupul de acțiune locală. Am avut prima rundă de granturi care au fost oferite și acum a doua rundă de granturi și sper foarte mult să dăm un impuls pozitiv, o speranță celor care trăiesc în localitățile rurale de a dezvolta afaceri și de a crea locuri de muncă, și de a diversifica veniturile – asta este principala sarcină.

Vocea Basarabiei: Dar comuna Cărpineni, ca și alte localități, a fost și este grav afectată de fenomenul migrației. Acum câtă lume e plecată din sat?

Ion Cărpineanu: Cred că 40%. Și cel mai grav ce se întâmplă este faptul că pleacă forța de muncă, cei tineri, cei care absolvă liceul nici nu mai merg la universitate, obțin diploma de liceu și pleacă peste hotare. Asta este cea mai mare tragedie a noastră.

Autor

  • Ursu Valentina

    Moderatoarea emisiunii „Puncte de Reflecție”, dar și autoarea emisiunii „La firul ierbii”. A activat la Radio Europa Liberă din 2004 până în 2022. Anterior a muncit 17 ani la Radio Moldova. I s-a conferit Ordinul Republicii în 2009. Deținătoare a Medaliei „Om Emerit" din 1994. A scris în 1993 cartea „Râul de sânge", în care a inclus reportajele pe care le-a realizat în timpul conflictului armat de la Nistru (1992). Se regăsește printre cele 99 de femei ale Moldovei 2013. Omul Anului (2014) și (2021). Iar în 2014, președintele României i-a acordat Ordinul Național „Pentru Merit” - în grad de Comandor. A fost desemnată de cinci ori câștigătoarea Topului Jurnaliștii Anului.

Articole similare

spot_img

cele mai populare

Preluarea textelor de pe pagina www.voceabasarabiei.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.voceabasarabiei.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite și cele electronice vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia Vocea Basarabiei.