Bună dimineața, dragi prieteni ai Vocii Basarabiei! Sunt Iulian Ciocan, vă invit din nou să urmăriți „Radiografia Săptămânii”, o emisiune în care, așa cum deja știți, invit oameni din zona artei și culturii, pentru a discuta și pentru a dezbate teme de actualitate. Invitata mea din această dimineață este dna Elena Prus, profesor universitar și prorector pentru proiecte al Universității Libere Internaționale din Moldova. Dna Elena Prus, bine ați venit la Vocea Basarabiei!
Elena Prus: Bine v-am regăsit!
Vocea Basarabiei: Sunt mai multe subiecte pe care vreau să le discut cu dvs. Știu că sunteți un spirit reflexiv și vreau să încep totuși cu unul așa, mai ușurel – situația din orașul Chișinău -, pentru că ne așteaptă în curând niște alegeri locale aici, în Chișinău, și toți chișinăuienii vom trebui să ne alegem un alt primar sau un primar care a mai fost, nu știu, vom vedea. Cei din Partidul Socialiștilor au declarat, între timp, că în august ne vor spune cine le va fi candidatul, nu știu de ce așteaptă până în ultima clipă. Și ar fi cam două posibilități, a spus-o Igor Dodon, liderul PSRM, că ar fi el sau dl Vlad Batrîncea, și a mai spus dl Dodon că actualul primar, Ion Ceban, „poate să pice din cărți”. Aceasta este sintagma lui, de asta e cam emotiv în ultimul timp, adică nu ar avea șanse, și în turul doi s-ar întâlni candidatul PSRM în luptă cu cel al PAS-ului, al partidului de guvernământ. Dvs., ca om care stați în Chișinău, cum apreciați activitatea actualului primar și cum vedeți că va fi lupta aceasta, între cine se va da, așa cum spune dl Dodon, între PSRM și PAS, iar dl Ceban va pica din cărți?
Elena Prus: Sunt câteva componente care ar intra în joc. De obicei, ecuația întotdeauna e mai complicată și într-o țară mai puțin stabilă, să zicem, cum este Moldova, unde fluctuațiile sunt destul de evidente și în schimbare, cum e tot contextul extraordinar de dinamic din ultimul timp, lucrurile se schimbă și pe parcurs, dar totuși sunt niște lucruri de la care pornim, așa să zic, aproape ca novici, fiindcă socialiștii reprezintă o sine qua putere aici destul de prezentă în Republica Moldova. Problema socialiștilor este că sunt într-o oarecare criză de idei în ultimul timp, ei nu și-au raliat platforma și nu s-au racordat, să zicem, cu platforma europeană, unde socialiștii prezentau o cu totul altă opțiune, au oferit o altă opțiune, nu s-au europenizat, dacă doriți, în timp ce Chișinăul totuși este un oraș care se europenizează. Opțiunea a fost foarte clar demonstrată de ultimul miting, de susținerea summitului, pe când problemele de imagine pe care le au socialiștii, bineînțeles, cazurile în care este implicat Igor Dodon sunt cazuri neordinare pentru un președinte sau, să zicem, dacă facem o comparație cu președinții din spațiul post-sovietic sau ai altor țări de un anumit tipar destul de semnificativ. Deci, această criză de idei în care ei nu pot veni cu altceva, cu o altă platformă și cazurile de corupție în care sunt implicați ar putea să aibă o amprentare destul de serioasă pe parcursul inclusiv al celui de candidatură la primăria Chișinăului. Pe de altă parte, dl Ion Ceban a putut să joace această carte a europenismului…
Vocea Basarabiei: Dar, scuzați-mă că vă întrerup, el a fost doar tot socialist și s-a convertit, a devenit manager cumva proeuropean.
Elena Prus: Sigur, aici e și contradicția. Pe de o parte, am putea spune că totul în lumea aceasta, cum zicea Heraclit, este în schimbare și atunci parcă s-ar impune și e bine, pe de o parte, dinamica lucrurilor, omul are dreptul la o schimbare și e mai bine când o schimbare are loc spre bine. Acesta a fost și este cazul dlui primar Ion Ceban, însă nu știu pe cât memoria colectivă nu-și va aduce aminte de anumite ipostaze ale primarului din trecut.
Vocea Basarabiei: La ce vă referiți?
Elena Prus: Ne referim la renumitele mitinguri și la ralierea sa la socialism la care era foarte înfuriat și ținem minte aceste furii ale dânsului.
Vocea Basarabiei: Îl țin minte într-un fel de haină așa, nu știu cum…
Elena Prus: Da, și într-o haină vestimentară foarte simbolică, și cu un discurs… Este un excelent orator dl Ceban, păcat că atunci discursul său a fost pus în altă cauză. Acum trebuie asemuit, dar este sigur că și partea economică, și partea palpabilă pentru Chișinău, în care Chișinăul totuși este un oraș european, Chișinăul a devenit și are aspirațiile, cel puțin, aspirațiile și ambițiile unui oraș european, Chișinăul este un oraș-capitală, ceea ce-i determină fundamental parcursul, nu este un oraș oricât de mare sau oricât de mic ar fi, el este o metropolă, capitală. Și atunci, această metropolă trebuie să aibă o imagologie extraordinar de recognoscibilă. Nu știu dacă Chișinăul are un stil; are un stil, eu zic că, comparat cu multe alte orașe, este destul de bine perceput pentru zonele verzi, care separă toate cartierele mari ale orașului, este perceput foarte bine vizual pentru intrările foarte largi în aceste bulevarde. Noi știm pentru ce au fost create, pentru ca renumitul tanc să poată avansa foarte repede, dar ele sunt și niște avantaje în viața de zi cu zi.
Vocea Basarabiei: Acum prind bine la numărul acesta de mașini care crește așa…
Elena Prus: Sigur că ne amintim că primarul Ceban ne-a promis renumitele parcări care trebuiau să apară, asta fiind una din marile probleme ale Chișinăului, fiindcă numărul de mașini personale crește exponențial. Și atunci ce facem? Este un calvar care nu este rezolvat. E foarte bine rezolvată problema trotuarelor, foarte bine și artistic…
Vocea Basarabiei: Apropo, mulți îl numesc făuritor de trotuare, zic că a făcut atâtea trotuare câte n-a mai făcut nimeni în orașul Chișinău.
Elena Prus: Da, este foarte adevărat și este un foarte mare merit al lui, fiindcă să ne aducem aminte, prin comparație, Chirtoacă atunci ar trebui numit făuritorul arterelor mari.
Vocea Basarabiei: …al șoselelor.
Elena Prus: …al arterelor mari, fiindcă Muncești, Ciocana, bulevardul Ștefan cel Mare, Alba Iulia, deci, cele mai mari trasee, bulevardul Negruzzi, care este mic, dar fundamental acolo pentru o trecere dintr-un cartier în altul. Deci, acestea sunt arterele mari făcute de Chirtoacă și, în comparație, Ceban vine cu o la fel de importantă realizare, care este această realizare a trotuarelor și chiar artistice, unele sunt impresionante, că sunt artistice. Creațiile întotdeauna într-un oraș ar trebui să aibă o vizualizare personalizată și el vine cu motivele acelea, de exemplu, etnofolclorice, care sunt pe bulevardul Vieru, unde sunt foarte binevenite ș.a.m.d. Apreciem aceste lucruri, fiindcă nu știm cine s-ar mai fi gândit, încă n-am ajuns la curți și e o dispută, nu știu dacă trebuie să ajungem la curți, dar mi se pare că lucrul acesta este bine făcut, nu știu dacă este suficient.
Vocea Basarabiei: Asta voiam să vă întreb – e suficient asta, ca să fii ales primar încă o dată?
Elena Prus: Depinde cine și cum privește. Dacă privești din curtea ta și mai departe nu-ți extinzi pretențiile față de un oraș-capitală, cum am zis, noi nu ne extindem probabil totuși fundamental, fiindcă marii primari au conlucrat cu mari arhitecți, care au dat amprenta marilor orașe, au fost pentru peisajele urbanistice funcționale, fiindcă funcționalismul este ceea ce-i caracterizează, de exemplu, pe Corbusier și cei mai mari arhitecți și primari ai orașelor. Osman, care a dat toate axele fundamentale, și pe urmă Le Corbusier în secolul XX doar le-a prelungit, axele deja erau făcute, sigur că în acest sens i-ar fi mai greu dlui Ceban, că el nu le avea făcute, dar cu atât mai evidentă ar fi fost amprenta sa, dacă le-ar fi găsit. Sigur că aici intervine și această problemă economică în care trebuie să rezolvi problema acestor spații care toate sunt de la un moment privatizate, aparțin cuiva, dar la nivel de stat, dacă nu ai o politică de stat și nu poți rezolva aceste probleme, pentru ce ai devenit primar? Deci sunt destule probleme de acest gen și imaginea per ansamblu a Chișinăului putem să spunem că nu este acest stil unic pe care l-a creat, pe care îl găsim în toate orașele europene. D-lui tinde și vrea această imagine și, vreau să zic, colaborează foarte mult cu primarii din Occident, eu am fost impresionată de această foarte mare întâlnire pe care a avut-o cu foarte mulți primari din țările europene, deci este această deschidere spre, a rămas să facem lucrurile funcționale la noi, ele pe segmente se fac, dar viziunea de ansamblu, întotdeauna o conlucrare foarte mare cu arhitecți, cu mari arhitecți. De ce la mine s-a putut invita un arhitect italian și la nivel de Chișinău nu se poate invita? Doar toate cele mai mari orașe din lume – Dubai, cele din Malaysia, din Indonezia -, care în ultimul timp și-au făcut această imagine, și-au făcut-o prin conlucrarea cu mari arhitecți americani, occidentali, să zicem, sau europeni.
Vocea Basarabiei: Dar de ce la noi nu se poate aduce?
Elena Prus: Păi, eu întreb, dacă colaborăm, nu colaborăm acolo pentru un segment mic, colaborăm pentru viziunea asta, asta e întotdeauna ceea ce rămâne. Oricine va veni la Chișinău, el va avea această amprentă care rămâne a Chișinăului, Chișinăul per total, iată aceasta înseamnă un peisaj urbanistic.
Vocea Basarabiei: Pe cine vedeți învingând? Eu bănuiesc că vor fi totuși 3 candidați cu șanse reale – Ion Ceban, actualul primar, probabil candidatul PAS sau candidatul PSRM, într-adevăr, cum spune Dodon, el crede că PAS-ul și PSRM-ul vor lupta în turul doi. Nu știu, nici cei din PAS n-au spus cine le va fi candidatul, dar eu am o bănuială că ar putea fi dna Gavrilița.
Elena Prus: Da, s-a și enunțat, undeva a fost această ipoteză, și dânsa are un background care i-ar permite, adică vine de la un post, are viziune asupra țării, sigur că da. Și venind a stat într-o țară, când stai, ai aceasta pe retina ochiului că trebuie să refaci Chișinăul și ea a devenit cu imaginea partidului și se va opta, eu cred, pentru opțiunile tot și politice, nu este în joc doar Chișinăul, cu cine este Chișinăul în alianță, de acolo vor veni și voturile, nu este doar un vot pentru Chișinău, la orice nivel s-ar discuta, este un vot masiv pentru toate și, în primul rând, astăzi, politicul hotărăște foarte multe deschideri pentru finanțări și finanțările acestea imense care au venit în ultimul timp sunt finanțările europene. Și să nu uităm cine a finanțat încălzirea, energia electrică ș.a.m.d. sau cine ne blochează. Sunt probleme fundamentale pentru cetățenii Chișinăului și fiecare va decide din această ecuație și trebuie să facă o alegere foarte bună, gândindu-se nu la nostalgiile de altădată, fiindcă ele nu vor mai reveni oricât de mult ne-am dori și oricât ne-ar fi de dragi. Lumea trebuie să fie foarte realistă, că ele nu vor reveni.
Vocea Basarabiei: Dar dacă învinge Rusia în Ucraina?
Elena Prus: Ce va reveni ca și capital, să zicem? Când s-a investit foarte mult? În timpul socialiștilor s-a investit, s-a schimbat fața orașului, au venit nemijlocit aceste finanțări masive? Noi vorbim de sume europene colosale care vin acum, ele nu sunt comparabile.
Vocea Basarabiei: Da, de acord. Să trecem la un alt subiect. Uitați-vă, a fost pe 1 iunie acest summit al Comunității Politice Europene, un eveniment, într-adevăr, de o anvergură pe care n-a mai avut-o aici în Republica Moldova, foarte mult optimism după acest eveniment. Dl Emmanuel Macron, președintele francez, a zis după asta că aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană nu este doar realizabilă, ci e și un fapt care urmează să fie împlinit și a mai zis el că Moldova ar trebui să se concentreze cumva pe lupta cu corupția și pe lupta cu dezinformarea. Dl Macron cumva a evoluat, adică pare să nu mai fie președintele cela care mergea foarte des în vizită la Moscova și se întâlnea cu Vladimir Putin. Nu știu dacă vă mai amintiți, și-l suna tot timpul, îi dădea telefoane.
Elena Prus: Sigur că îmi amintesc. Era și aceasta o modalitatea de a face un dialog încă la acea etapă când se mai spera că în acest dialog discutăm cu o putere rațională care este deschisă, are deschidere către acest dialog, de pace, se presupunea. Macron a evoluat foarte mult în acest timp. Îmi aduc aminte, cu un an în urmă, la un mare summit al francofoniei, un alt mare summit al țărilor francofone discursul său, un discurs amplu, prezenta încă Europa cu două viteze, în care noi sigur că eram viteza a doua, toate țările din Europa de Est erau puse acolo să meargă liniștit în urma celorlalți. Discursul actual, cu o zi înainte de a veni la summitul din Chișinău, el a fost la Budapesta, unde discursul a fost de cu totul altă natură. Discursul a fost în sensul că noi ar fi trebuit să fim până acum, deja, mai atenți la discursul țărilor din Europa de Est, care ne-au preîntâmpinat de nenumărate ori despre ceea ce se va întâmpla, ei ne-au spus, noi n-am auzit, noi de-abia astăzi i-am auzit.
Vocea Basarabiei: Într-adevăr, și Polonia, și țările baltice au avut critici la adresa Franței.
Elena Prus: Exact, toți. Și eu îmi aduc aminte nu doar de Macron, dar de foarte mulți oameni de cultură care sunt acolo în Franța, îmi aduc aminte de câte ori a scris Matei Vișniec, care vine dintr-o țară de Est, de câte ori a spus despre acest lucru că nu sunt auzite, nu este auzit Estul. De aceea, experiența noastră, din păcate, neluată în seamă, și dvs. sunteți autor despre Europa de Est, și cărțile dvs. au fost selectate în acest sens la edituri și au apărut inclusiv la edituri din Franța și din alte țări, tot din acest punct de vedere, că ei aduc scriitorii și și-au dat seama că acest fundal memorialistic nu e doar istorie, el poate reveni, pericolul este că el poate reveni. Și el a revenit, din păcate. De aceea, această turnură a lui Macron sigur că se întâmplă nu de la sine, ea se întâmplă sub presiunea unei forțe foarte agresive, care vine în Ucraina într-un mod extrem, care șochează toată lumea, într-un mod nu războinic, barbar, agresiv, violent, războiul între două țări care, în fond, sunt țări vecine.
Vocea Basarabiei: Sunt un fel de surori, aș zice.
Elena Prus: Sunt surori, patria, de fapt, e Rusia Kieveană. Ce să mai vorbim?! Oricine știe istorie, nu se ia după discursul de azi al unui lider sau altui lider. Noi nu putem reface istoria. Mie nu-mi prea place lucrul acesta de a lua bucăți de istorie de unde vrem, cine vrea o ia de la Ștefan cel Mare, ca să nu nominalizăm personajele, cine vrea o ia mai dincoace, cineva abordează Evul Mediu, vine cu o hartă din Evul Mediu, altcineva îți vine cu o hartă din secolul XIX-XVIII, când a apus Imperiul mare ș.a.m.d.
Vocea Basarabiei: Deci, ideea dvs. care este, că trebuie s-o luăm în întregime așa cum a fost și să vedem de unde am pornit și unde am ajuns?
Elena Prus: Istoria este un fapt integral și în acest context noi suntem în popor european. Eu întotdeauna am avut niște ezitări privind acești 30 de ani cu care noi atât de mult ne mândrim și-i tot punem pe masă că noi avem 30 de ani de independență. Da, noi avem, dar a nu se confunda în discursul celor care ne percep și care puțin cunosc din istoria Moldovei, fiindcă eu îmi aduc aminte când eram expert în cadrul Consiliului Europei și mergeam în primii ani, în anii ‘90, încă lumea mă întreba – Moldova asta unde se află, ce e Moldova, ce e cu Moldova?
Vocea Basarabiei: Și trebuia să le explicați?
Elena Prus: Trebuia să le explic și eu îmi aduc aminte că încă aveam un discurs de prezentare a țării și, de exemplu, așa ca să fie foarte clar că pe un teritoriu foarte mic se pot întâmpla foarte multe, poți să expui destinul personal al unei familii din Moldova. De exemplu, eu vin din bunei care s-au născut în Rusia Țaristă, părinții mei s-au născut în România Mare, eu m-am născut în Uniunea Sovietică, copiii noștri se nasc în Republica Moldova.
Vocea Basarabiei: Un tutti-frutti, așa…
Elena Prus: Deci sunt 4 state, cu denumiri diferite, pe un teritoriu foarte mic. Și atunci, aici este problema populației din Republica Moldova, fiecare se raportează la un segment pe care îl vrea și dacă mi-aș lua toți strămoșii din urmă, eu ar trebui să ajung la geto-daci, eu ar trebui să ajung la originile mele romane. Deci, eu asta trebuie să n-o scap din vedere, că eu am originile unui popor european, ale unei civilizații carpato-danubiene, care a fost una din cele mai mari civilizații și vreau să spun că în acest sens în 2006, când eram organizatorul unei expoziții la Geneva, se planifica acolo acea expoziție foarte mare cu noi găsiri arhitecturale, care demonstrau faptul că noi suntem mai vechi chiar decât celții. Celții, care se consideră cea mai veche populație din Europa, s-a demonstrat în baza acestor rămășițe arheologice că noi s-ar putea să fim mai vechi, deci datează foarte bine toate acestea arheologia. Închipuiți-vă că atunci n-a fost primită acea expoziție, dar peste un an sau doi ea a fost primită tot la Organizația Națiunilor Unite, dar în America, la New York, fiindcă New York-ul nu este concurent, aici venisem în concurență cu civilizația celtică, cu civilizația occidentală și greu se admite ca o civilizație care astăzi n-a ajuns departe și, mă rog, asta e tot o întrebare de ce n-a ajuns departe. Aș face o referință la un eseu de-al lui Eliade despre Moldova, în care el foarte bine a spus această tară a moldovenilor, că n-am fost niciodată un popor activ în istorie, ceea ce a și determinat…
Vocea Basarabiei: Atunci eram reocupați și…
Elena Prus: Da, noi suntem din sedentari, care ne-am simțit bine acasă, mai este și ospitalitatea noastră prin care i-am primit pe toți. Aici, știți, citeam o piesă de-a lui Matei Vișniec, se numește Poporul fluid. Nu este scris despre cineva anume, se spune despre un popor din Balcani, care mai întâi i-a primit pe toți, a fost foarte ospitalier, a început să învețe limbile celor care au venit, nu ei să învețe limba băștinașilor, până la urmă s-a terminat istoria acestui popor, era chiar o disertație de doctorat, este, așa cum sunt piesele lui Vișniec, unele foarte filosofico-literare, poetice foarte scurte, unde se termină această piesă cu faptul că a început acest popor fluid, cum îi spune el foarte semnificativ, să învețe limbile popoarelor care vor veni într-o zi.
Vocea Basarabiei: E clar, dar poate fi comparată cu situația din Moldova această ficțiune?
Elena Prus: Eu cred că în mai mare parte, este chiar scrisă, fiindcă Matei Vișniec vine deseori la Chișinău. La jumătate din teatrele din Republica Moldova sunt jucate piesele lui Vișniec, el vine la premiere, noi conlucrăm. Eu am fost invitată la o conferință unde s-a vorbit doar despre Vișniec și am fost în tandem cu o cercetătoare din Canada. (…)
