Vocea Basarabiei: Astăzi avem un invitat special, colegul Iulian Ciocan. Numele lui Iulian Ciocan e bine cunoscut în Republica Moldova și peste hotare, pentru că a scris și mai scrie, are romane publicate „Înainte să moară Brejnev”, „Tărâmul lui Sașa Kozak”, „Dama de cupă” și multe altele care au fost traduse, așa cum am aflat de la Iulian, în 8 limbi, dar s-ar putea să fie și a noua, pentru că actualmente așteptăm să fie o traducere și în maghiară, Iulian o să ne spună mai multe. Astăzi l-am invitat ca scriitor, ca eseist, dar să ne spună mai multe despre cum vede el trecutul Republicii Moldova, prezentul acestui stat și viitorul acestei țări. Iulian, mulțumim mult că ai acceptat să avem această discuție. Bine ai venit aici și la mulți ani!
Iulian Ciocan: Mulțumesc, Valentina, pentru invitație, la mulți ani! Cred că sunt aproape 20 de ani de când lucrăm împreună, mai întâi la Europa Liberă, apoi aici, la Vocea Basarabiei, dar cred că este prima oară când mă inviți să discutăm într-o emisiune.
Vocea Basarabiei: Și eu am mare plăcere să spun tuturor că te avem astăzi invitat. O să ne spui tu mai multe despre cum înțelegi fenomenele care se întâmplă în acest spațiu între Prut și Nistru. Ai anticipat unele lucruri, nu ai ezitat să spui direct atunci când a trebuit să te exprimi clar asupra unui eveniment, unui fenomen. Te-ai născut în URSS, de ce crezi că mai sunt încă atât de mulți oameni nostalgici după acele perioade?
Iulian Ciocan: Da, sunt aici mai multe lucruri pe care le-ai punctat, nu știu cu ce să încep. Deci, o să spun doar așa pe rând, o să încerc să le iau. O să-mi apară într-adevăr un roman la o editură mare din Budapesta, anul ăsta, am contract semnat cu o editură, probabil una din cele mai mari edituri de la Budapesta, „Iar dimineața vor veni rușii”. Este o distopie pe care am scris-o în 2015 și va fi o carte care o să apară în a noua limbă. Este foarte important asta pentru mine, am visat de la bun început să devin un scriitor internațional.
Vocea Basarabiei: Și visul s-a realizat.
Iulian Ciocan: Nu s-a realizat încă, se realizează, ar trebui să mai scot o carte în câteva limbi importante, în germană. Cred că se conturează un proiect și ar fi posibil. Dar vorbeam că am avut un roman publicat în 2015, o distopie în care mi-am imaginat cum Transnistria și Federația Rusă ocupă Chișinăul. Am câteva personaje care se mișcă în această urbe ocupată de forțele ruse.
Vocea Basarabiei: De ce erai atât de sigur că totuși în roman, poate și în realitate, nu se știe încă, vor veni rușii?
Iulian Ciocan: E simplu, e suficient să coborâm în trecut, să ne uităm la istoria acestui spațiu. În 1812 au venit atunci pentru prima oară și Basarabia a devenit o gubernie a Imperiului Țarist. Apoi a existat anul 1940, când a venit Uniunea Sovietică, a recroit harta Basarabiei, sudul și nordul le-a dat Ucrainei Sovietice, ne-a lipit cu Transnistria și atunci, în mod normal, m-am gândit că este posibilă încă o venire. Gândul ăsta, ideea asta mi se pare cu atât mai plauzibilă, cu cât senzația mea e că Federația Rusă are această convingere și ea că acest spațiu îi aparține pe drept. Deci, Federația Rusă consideră că Republica Moldova este un teritoriu care aparține ei, iar teritoriul care îți aparține în mod normal nu-l lași din mână, deci încerci peste o vreme să revii acolo. Așa cred eu.
Federația Rusă are convingerea că R. Moldova îi aparține pe drept
Vocea Basarabiei: Dar oare îi aparține acest teritoriu Rusiei?
Iulian Ciocan: Păi nu aparține, dar a fost timp de 106 ani în Imperiul Țarist și a fost multă vreme în Uniunea Sovietică. Este suficient ca cei din Kremlin să aibă această convingere că este teritoriul lor și ei vor veni.
Vocea Basarabiei: Dar, oare nu a fost un motiv să scrii „Iar dimineața vor veni românii”?
Iulian Ciocan: Apropo, eu scriu acum o distopie în care îmi imaginez cum Rusia pierde războiul cu Ucraina și cum la Tiraspol descinde armata moldovenească și niște consilieri militari români. Încerc cumva să văd realitatea din diferite perspective.
Vocea Basarabiei: Și totuși, încotro înclină balanța? Pe de o parte, ai insistat să spui că totuși zona de influență Rusia nu vrea să și-o piardă aici, unde este situată și Republica Moldova, iar pe de altă parte, istoric, din punct de vedere al trecutului, limba, totuși cei de aici, mulți dintre ei, pentru că au și pașaportul României, spun că pământul este românesc.
Ne aflăm într-o situație complicată, fiindcă dorim să ne integrăm în UE dar avem regiunea găgăuză și cea transnistreană care nu se știe în ce măsură este a noastră
Iulian Ciocan: Noi suntem într-o situație foarte complicată. Noi, pe de o parte ne integrăm acum, cu guvernarea pe care o avem, în Uniunea Europeană și sperăm că până în 2030 vom fi acolo, pe de altă parte, avem regiunea găgăuză, avem această Transnistrie care nu se știe în ce măsură este a noastră. Mie nu-mi este clar ca cetățean ce relație de fapt există între autoritățile de la Chișinău și autoritățile de la Tiraspol. Deci, pe de o parte, ăștia de la Chișinău spun că avem de a face cu un regim separatist, pe de altă parte, eu văd că au un fel de deal economic: Chișinău prelungește licențele pentru uzina metalurgică de la Râbnița, ăștia ne dau electricitate mai ieftină. Ni se spune de către guvernanții de la Chișinău că lucrul ăsta, acest deal, se face doar pentru că astfel se apropie malurile, dar eu nu știu dacă ele se apropie.
Vocea Basarabiei: Bine, dar trebuia într-un fel sau altul să fie depășită această criză energetică, a fost una acută și nu doar în Republica Moldova, criza gazelor. Cel mai probabil trebuie să te gândești și la factorul uman, pentru că și pe celălalt mal al Nistrului locuiesc cetățenii Republicii Moldova. Ei au dreptul să ceară de la stat să fie și ei protejați, asigurați, iar pe de altă parte, acest separatism așa și nu a mai dispărut, noțiunea de separatism nu a dispărut de pe buzele moldovenilor.
Iulian Ciocan: De acord, adică, da, sigur că guvernații mereu invocă grija pentru cetățenii de acolo, dar haideți să ne uităm totuși mai bine ce e cu acei cetățeni. Mulți dintre ei au cetățenia Republicii Moldova, dar în ce măsură contribuie ei la propășirea, la edificarea statului Republica Moldova? Eu au pașapoarte moldovenești, dar nu știu dacă țin foarte mult la Republica Moldova. Iar autoritățile de la Tiraspol, s-ar putea ca mulți dintre oficialii de la Tiraspol să aibă și ei cetățenie moldovenească și de fapt, ei nu vor în niciun fel să fie cu Republica Moldova.
Vocea Basarabiei: În general despre cei de la Tiraspol, din administrația tiraspoleană, se crede că ar avea și pașaportul Republicii Moldova, și pașaportul Federației Ruse, și pașaportul Ucrainei.
Iulian Ciocan: Se spunea că cineva de acolo are și pașaportul României. Deci, este un regim extrem de șmecher și perfid, din punctul meu de vedere, care știe să speculeze slăbiciunile Chișinăului. Asta este părerea mea ca cetățean. Și el va proceda în continuare, va acționa în continuare în funcție de cum se va termina războiul din Ucraina. Ei acum încearcă cumva, sunt ca un Janus cu mai multe fețe, acest regim de la Tiraspol și colaborează din punct de vedere economic, și pot să rezolve o problemă de natură socială, și în același timp pot să fie foarte severi și să pună un post de control într-o zonă în care acest post nu trebuie să existe.
Vocea Basarabiei: Aproape de Varnița, de exemplu, da, la asta te referi? Dar când ai vorbit despre slăbiciunile Chișinăului, de ce nu ai spus că totuși ei au și un sprijin mare din partea Kremlinului și atunci, în relația Chișinău–Moscova trebuie să se rezolve această problemă transnistreană, trebuie să se renunțe la poziția Federației Ruse din moment ce este agresor, dacă a pornit această invazie rusă în 2022, în Ucraina?
Iulian Ciocan: Din punctul meu de vedere, această problemă transnistreană nu poate fi rezolvată în absența Rusiei sau să zic altfel, fără ca Rusia să slăbească foarte tare, să piardă războiul. Deci, atâta timp cât Rusia este puternică, ea alimentează separatismul transnistrean și cei de la Tiraspol niciodată nu se vor uni cu Republica Moldova. Este părerea mea.
Vocea Basarabiei: Liderii de la Kiev, iată de când a început acest război al Rusiei în Ucraina, au repetat de nenumărate ori: „Dacă aveți nevoie de ajutorul Ucrainei să fie rezolvată această problemă” și au accentuat „pe cale pașnică, chemați-ne și vă dăm o mână de ajutor”.
Iulian Ciocan: Da, am remarcat și eu aceste îndemnuri, această disponibilitate a Kievului de a ajuta să rezolvăm problema transnistreană, dar autoritățile moldovenești sunt foarte precaute, foarte prudente și asta nu-i întâmplător. Se tem. Eu, dacă m-aș pune în locul unui guvern moldovean, tot m-aș teme. Dacă eu aș accepta ca guvernant moldovean să îmi vină niște soldați ucraineni și să debarce cumva regimul de la Tiraspol, mâine-poimâine peste mine s-ar putea să vină un Caliber, iar dacă vine un Caliber, aici începe un dezastru, o panică inimaginabilă și asta ar putea duce efectiv la un exod al populației. Deci eu, pe de o parte, înțeleg autoritățile de la Chișinău, prudența asta nu-i întâmplătoare, toate aceste avertismente care vin dinspre Moscova spre Chișinău de la începutul războiului sunt comentate cu destulă prudență, chiar de Ministerul de Externe, avem acolo un purtător, Daniel Vodă foarte prudent, așa răspunde.
Vocea Basarabiei: Acum e la guvern.
Iulian Ciocan: Da era. Și eu înțeleg, pe de o parte, această prudență, pentru că nu se știe ce e în capul Moscovei. Sunt suficiente 3-4 rachete pentru a arunca în aer toată viața pașnică de aici.
Vocea Basarabiei: Dar totuși, pentru că se insistă și trebuie unificate cele 2 maluri ale Nistrului, cum vezi tu această reintegrare? Unii spun că trebuie să se ia în calcul inclusiv costurile politice, pentru că 220 000 sau 300 000 de cetățeni, cât ar fi acolo ei, vor avea dreptul să voteze. Votul lor ar putea să încline balanța. Pe de altă parte, mulți dintre ei sunt vârstnici și ar trebui autoritățile de la Chișinău să se preocupe și cum le asigură pensia. Multe lucruri sunt în joc, de la problema bancară până la armată.
Iulian Ciocan: Asta se întâmplă cu toate țările când ajung la o reunificare. Așa s-a întâmplat și cu RDG-ul, care a fost absorbit de Germania Federală. Până în ziua de azi, am fost anul trecut în Germania și îmi spuneau nemții cu care am vorbit, până în ziua de azi, se pompează foarte mulți bani în anumite regiuni din Germania de Est. S-au băgat sume uriașe pentru a putea ridica RDG-ul la nivelul RFG-ului. Exact asta se va întâmpla aici. Avem nevoie de sume uriașe într-adevăr. Va trebui să schimbăm situația din punct de vedere economic, va trebui să plătim pensii suplimentare, va trebui să facem față multor provocări, chiar și cum spuneai, acestui vot care s-ar putea să schimbe radical situația în arena politică. Dar problema este următoarea: noi vrem această unire cu Transnistria sau nu vrem? Dacă vrem trebuie să ne asumăm.
Vocea Basarabiei: Dar de ce trebuie de pus atât de principial această problemă: vrem sau nu vrem unirea cele două maluri ale Nistrului?
Ne aflăm într-o situație complicată fiindcă dorim să ne integrăm în UE dar avem regiunea găgăuză și cea transnistreană care nu se știe în ce măsură este a noastră
Iulian Ciocan: Pentru că nu este clar dacă vrem sau nu vrem. Noi spunem pe de o parte că vrem, că este teritoriul nostru, pe de altă parte, parcă mare lucru n-am făcut în ultimii 30 de ani ca să-l recuperăm, nici măcar niște negocieri cu Rusia n-am purtat foarte serioase despre asta. Eu mă întreb dacă nu cumva mulți dintre guvernanții noștri pur și simplu făceau niște afaceri economice cu niște șmecheri din Transnistria și îi durea în cot, de fapt, de soluționarea politică a problemei.
Vocea Basarabiei: Această regiune ar vrea să fie europenizată, dacă putem folosi această noțiune? De ce în această întrebare, pentru că 70 % din exporturile din stânga Nistrului sunt pe piața Uniunii Europene, ideologia e cu totul alta, declarațiile care vin de la Tiraspol sunt cu totul altele.
Iulian Ciocan: Dacă situația ne va fi favorabilă și Rusia va rămâne departe, Chișinăul ar putea specula faptul că Transnistria depinde economic de UE. Chișinăul, integrându-se în UE, poate să ceară ajutorul UE-ului pentru a absorbi această…
Vocea Basarabiei: Cum s-ar descurca această regiune, dacă nu ar avea piață de desfacere, piața Uniunii Europene?
Iulian Ciocan: Cred că ar fi foarte trist, mai ales de când a început războiul, adică, nu știu în ce măsură, cam ce legături mai au ei acum?… Deci dintr-o parte…
Vocea Basarabiei: Mai vine gazul rusesc și nu se achită sau se la se achită la un preț simbolic.
Iulian Ciocan: Cu acordul Chișinăului.
Vocea Basarabiei: Cu acordul Chișinăului, ca să obțină energie electrică la un preț mai mic.
Iulian Ciocan: Eu cred că actualmente regimul de la Tiraspol este într-o situație economică complicată și este dependent de altcineva.
Vocea Basarabiei: De altcineva, de cine? De malul drept.
Iulian Ciocan: De Uniunea Europeană și de Chișinău, chiar și de Ucraina. Dacă acești trei actori și-ar dori acum să pună presiune pe Tiraspol, astfel ar putea provoca un faliment economic. Asta e părerea mea.
