Vocea Basarabiei: Astăzi l-am invitat să vină la Vocea Basarabiei pe dl Ion Dodon, director general al Companiei de Asigurări în Medicină (CNAM). Vom vorbi despre un buget mare și servicii medicale de calitate care trebuie să fie prestate cetățenilor, despre medicamente și dispozitive medicale compensate din fondurile asigurărilor obligatorii de asistență medicală și despre accesul mai ușor la investigații de înaltă performanță, ca să nu se mai vorbească despre aceste cozi mari și pierdere de nervi și de sănătate. De la 1 august ați promis că cetățenii care au nevoie vor beneficia de alte medicamente compensate, e un subiect pe care îl discută foarte mulți cetățeni. Este adevărat, în Republica Moldova sărăcia este mare și atunci când cetățeanul vrea să spună că se îngrijește de sănătate deseori face trimitere la ce salariu primește sau, mai cu seamă, ce pensie primește. De unde luați bani ca să puteți compensa și dispozitive medicale, și medicamente?
Ion Dodon: În anul 2023 la capitolul medicamente și dispozitive medicale compensate, conform Legii fondurilor asigurărilor obligatorii de asistență medicală, a fost prevăzut puțin peste un miliard de lei.
Vocea Basarabiei: Din 14 miliarde ale bugetului?
Ion Dodon: Da. Respectiv, resursele pentru medicamente și dispozitive medicale compensate sunt formate după aceleași reguli ca și toate resursele din fondurile asigurărilor obligatorii de asistență medicală prin achitare de prime de către cetățeni și transferuri la bugetul de stat pentru persoanele care sunt asigurate de către guvern. Apropo, cheltuielile de buzunar ale pacienților în sistemul sănătății sunt cel mai mult legate de necesitatea de a achita medicamente sau dispozitive medicale compensate, de aceea și este o atenție mai mare la capitolul medicamente și dispozitive medicale în ultima perioadă pentru a diminua aceste cheltuieli.
Vocea Basarabiei: Ce spun pensionarii? Că aproape toată pensia o duc la farmacie.
De la 1 august lista medicamentelor compensate va fi substanțial extinsă
Ion Dodon: Da, și aici lucrurile urmează încă a fi îmbunătățite, deși s-au întreprins și pe parcursul anului 2022 și deja în 2023 mai mulți pași pentru a veni în întâmpinarea cetățenilor. Deci, de la 1 august, conform deciziei Consiliului medicamente compensate, aflat sub președinția ministrului sănătății, urmează a fi compensate mai multe medicamente pentru boli dermatovenerologice, pentru psoriazis vor fi 5 denumiri comune internaționale noi, pentru boala oftalmologică, pentru glaucom la fel o să avem 3 poziții noi compensate integral, deci, persoanele nu vor achita din buzunar nimic și pentru o maladie reumatologică, nu-mi vine denumirea acum să-i zic, la fel o să avem 3 poziții de denumiri comune internaționale noi de medicamente compensate. Aici deja vor fi compensate parțial, pacientul va avea posibilitate să-și aleagă un medicament gratuit, dar dacă va dori din aceeași gamă o denumire comercială pe care o consideră mai aproape pentru sine va putea achita o mică coplată.
Vocea Basarabiei: Lista medicamentelor compensate, la cât se ridică astăzi denumirile de medicamente care se compensează?
Ion Dodon: Ultima cifră pe care o cunosc era de 165 și acum dacă avem câteva poziții noi iarăși este în creștere, dar să știți că nu este atât de important ca și număr, și acesta este un indicator, dar este importantă acuratețea acestei liste. Deci să fie medicamente efective care, într-adevăr, se prescriu populației, să nu fie medicamente care doar figurează acolo, dar ele în realitate pe piață nu-s și aici nu putem noi face nimic, nu aduce producătorul sau distribuitorul, lucrăm și la acest capitol.
Vocea Basarabiei: Dar cum decideți dvs. care medicamente să fie compensate, în funcție de bolile care sunt răspândite, în funcție de numărul oamenilor care au necazuri cu sănătatea?
Ion Dodon: Foarte bună întrebare. Și aceasta tot este important când ai resurse limitate și ai de ales între a ajuta 100 de mii de oameni sau a ajuta doar 40 cu aceleași resurse. Bine, sunt și alți indicatori care pot să fie consecințele dacă nu-l ajuți pe unul, nu-l ajuți pe altul. Cum se lucrează? Nu este atât de simplu, pentru că dacă ar fi așa de simplu ai lua lista cu medicamente, de exemplu, esențiale și ai spune că acestea sunt toate compensate. Trebuie să ținem cont de mai mulți factori și noi încercăm acum la companie să venim cu anumite elemente de evaluare a tehnologiilor medicale, așa cum se numesc ele, deci de a alege acele medicamente care sunt cele mai necesare pentru populație, să ajute un grup cât mai mare de persoane, să fie un cost real, deci avem mecanisme de negociere, de verificare a faptului dacă aceste medicamente sunt utilizate și în alte țări, sunt compensate, deci nu am luat pur și simplu lista și am venit și spunem că de mâine este, sunt unele situații când chiar dacă sunt demersuri de la medici, specialiști în domeniu că, uite, ar fi bine de compensat anumite medicamente, dar ele la noi pe piață nu-s și atunci nu putem face nimic, pentru că noi nu putem să compensăm medicamentele care nu sunt autorizate sau care nu au un preț înregistrat în Republica Moldova. Prioritățile în ceea ce privește care anume maladii se stabilesc de către consiliu, aici rolul decisiv aparține specialiștilor și Ministerului Sănătății, noi deja venim cu lucrul de secretariat, cu analiză, cu cercetare, cu evaluarea costurilor, cu negocieri.
Vocea Basarabiei: Se cunoaște foarte bine, în Republica Moldova cei care sunt cu hipertensiune alcătuiesc un segment destul de mare, diabet și în funcție iarăși, pe de o parte, parcă tot specialiștii care fac cercetări ar spune că ceea ce tratează ei e nevoie să fie un accept din partea dvs. ca să fie compensate aceste medicamente?
Ion Dodon: Corect. Apropo, începând cu 1 august o să fie pentru maladiile cardiovasculare extinse indicațiile pentru medicamentul destul de efectiv Lercanidipine și pentru cei cu diabet zaharat Dapagliflozinul și la fel vor fi excluse anumite restricții ca să fie posibil de administrat, de exemplu, ultimul medicament, Dapagliflozinul, era anterior posibil de prescris pentru persoanele cu diabet zaharat, dar care mai aveau o maladie concomitentă, acum am exclus, ca să fie posibil pentru toți doar la existența maladiei diabet zaharat. La cele cardiovasculare cred că jumătate din bugetul pentru medicamente compensate este destinat pentru medicamentele pentru pacienții cu maladii cardiovasculare și diabetul nu este departe, dacă îmi aduc bine aminte, aproximativ 14% din suma integrală merge pentru preparatele pentru diabetici.
Vocea Basarabiei: Și dispozitivele medicale compensate rămân cele despre care am mai vorbit și cu alte ocazii aici, la Vocea Basarabiei?
Ion Dodon: Avem noutăți și aici. La capitolul dispozitive medicale la fel, începând cu 1 august, în baza deciziei Consiliului pentru dispozitive medicale compensate, vor fi compensate acele și seringile pentru administrarea insulinei pentru prima dată în Republica Moldova și vor fi compensate o gamă mai largă de pungi și seturi colostomice și urostomice. În 2022, compania pentru prima dată a inițiat compensarea respectivă a urostomelor și colostomelor, însă gama de alegere de către pacienți era foarte mică, aveam câte două poziții de fiecare, acum o să avem 11 poziții noi de colostome, practic acoperim întreaga gamă și toate necesitățile pacienților de asemenea dispozitive și încă vreo 4-5 poziții de urostome, ceea ce iarăși este o alegere mult mai mare care să acopere toate necesitățile pacienților. Pentru aceste dispozitive pentru un an sunt planificate peste 24 milioane de lei, iar la capitolul medicamente aproximativ 36-37 milioane de lei.
Vocea Basarabiei: Și aici e bine să mai facem încă o dată precizarea că pacientul trebuie neapărat să meargă la medicul de familie sau la medicul specialist care trebuie să-i confirme și diagnosticul, pentru că deseori atunci când vorbesc cu omul din mediul rural mai cu seamă aud necazuri că „păi, eu am boală, dar mie nu vrea să-mi dea la farmacie pe degeaba”?
Ion Dodon: Medicamentul sau dispozitivul se eliberează în farmacie, dar în baza unei rețete eliberate de către medicul de familie sau, după caz, de către medicul specialist. Regula generală la momentul actual este prin medicul de familie, ulterior, probabil din 2024, n-o să aibă importanță atât de mult dacă medicul de familie sau medicul specialist, pentru că ne dorim implementarea unui sistem informațional e-Rețetă, care va permite evitarea dublărilor, acum nu poți lua, de exemplu, și de la medicul de familie, și de la medicul cardiolog, pentru că ambii dacă o să elibereze o să fie un exces și noi o să avem cheltuieli iraționale, dar când o să avem sistem informațional lucrul acesta va fi evitat.
În 2024 ne dorim implementarea unui sistem informațional e-Rețetă, care va permite evitarea dublărilor de rețete eliberate de medici
Vocea Basarabiei: Dar, apropo, se întâmplă acest lucru că doi specialiști dau rețete?
Ion Dodon: Acum nu ar trebui să se întâmple, dar sistemul informațional o să evite lucrul acesta, fiindcă atunci când o să deschidă specialistul sau medicul de familie pagina respectivă o să vadă că, de fapt, medicamentul respectiv a fost deja prescris și este disponibilitatea acestui medicament pentru pacient.
Vocea Basarabiei: Cât la sută din populația Republicii Moldova e sănătoasă și nu are nevoie de servicii?
Ion Dodon: Nu știu dacă putem vorbi așa, probabil că orice persoană, indiferent dacă la un anumit moment este sănătoasă și nu are nevoie de asistență medicală, oricum trebuie să fie înscrisă la un medic de familie, trebuie să țină o relație cu medicul de familie și chiar să facă vizite profilactice la medicul de familie, de ce nu?, să ducă un mod de viață sănătos.
Vocea Basarabiei: Am înțeles. Am promis mai multor oameni pe care i-am întâlnit la Rezina sau la Ștefan Vodă că o să vă întreb de ce deținătorii de patentă acum trebuie și ei să se conformeze reformelor pe care le-a anunțat Ministerul Economiei, dar de ce ei permanent ziceau că au necazuri că achită de două ori pentru asigurarea în medicină?
Ion Dodon: Nu poate să fie o achitate dublă, odată ce persoana devine persoană asigurată și a achitat o dată prima de asigurare obligatorie de asistență medicală este înregistrată în sistemul informațional al companiei și noi o vedem ca persoană asigurată. Probabil apar întrebări pentru persoanele care, de exemplu, consideră că au o poliță de hârtie așa-numită, care poate să aibă 10 ani, polița pe care o dețin eu este din anul 2004 eliberată sau în decembrie 2003, deci de când s-a implementat sistemul de asigurări. Păi nu tot timpul această poliță a fost activă, au fost perioade poate când nu am activat, când în realitate nu aveam statutul de persoană asigurată, este important ca persoana să dețină statut de persoană asigurată, adică să achite prima de asigurare obligatorie de asistență medicală sau dacă nu intră în categoria persoanelor care sunt obligate să achite să fie asigurată de către guvern.
Regula generală este că persoana care are venituri urmează din acele venituri să achite o mică parte pentru fondurile asigurării obligatorii de asistență medicală.
Vocea Basarabiei: Persoana care e la pensie și este asigurată de stat, ea este obligată să mai cumpere o poliță?
Ion Dodon: Principiul de bază, regula generală este că persoana care are venituri urmează din acele venituri să achite o mică parte pentru fondurile asigurării obligatorii de asistență medicală. Aceasta este regula care funcționează în toate țările.
Vocea Basarabiei: Dar ea crede că se dublează, pentru că, pe de o parte, a ajuns la vârsta binemeritată și statul este dator și face acest lucru, iar pe de altă parte, tot statul îi cere să mai verse în pușculița CNAM-ului bani?
Ion Dodon: Regulile despre care vorbesc eu sunt valabile de la 1 ianuarie 2004, nu au fost făcute modificări aici, dacă ar fi să achite prime de asigurare obligatorie de asistență medicală doar persoanele care nu sunt copii și nu sunt asigurați de stat, nu sunt persoane cu dizabilități, nu sunt pensionari, nu sunt studenți, nu sunt medici rezidenți, nu fac parte din toate acele categorii care sunt asigurate de către guvern, 13-14 categorii de persoane, noi cred că am rămânea cu 10-15% din populație care să achite prima, dar aceasta înseamnă că noi practic n-o să avem sistem de sănătate. Regula este formată altfel, că persoana care are un salariu sau are anumite venituri trebuie să achite, dacă nu are salariu, nu are venituri și intră în categoria celor care sunt asigurați de guvern, atunci doar pe acea categorie se merge. Să știți și populația cunoaște că cei care, de exemplu, sunt la pensie, dar activează în câmpul muncii, achită prime de asigurare de rând cu ceilalți colegi de-ai lor din colectiv.
Vocea Basarabiei: Dar acum stau și mă gândesc că nemulțumirile acestor deținători de patente ar putea să fie și mai multe, dacă ei aduc în albia legală veniturile. Veniturile probabil, bănuiesc eu că la Fisc vor arăta că au câștigat mai mult, atunci vor trebui procentul să îl achite mai mare decât a fost până acum, când deținea patenta și plătea doar pentru patentă?
Cei care sunt la pensie, dar activează în câmpul muncii, achită prime de asigurare de rând cu ceilalți colegi de-ai lor din colectiv.
Ion Dodon: Nu se pune acum, cel puțin, așa problema, eu sunt sigur că împreună cu colegii mei o să găsim o soluție care să fie convenabilă tuturor acestor persoane. Este vorba că deținătorii de patentă de întreprinzător, fondatorii de întreprinderi individuale până la momentul actual, dacă achită până la 31 martie, achită 2.028 de lei, un salariat achită 13 mii de lei.
Vocea Basarabiei: Bine, ne referim la comercianții care au activat în baza patentei până acum pe stil vechi, să zic așa.
Ion Dodon: Nici cei care cu activitate independentă de antreprenoriat, care a intrat în vigoare de la 1 iulie, nu o să achite, nu se pune problema să achite din venituri, deci rămâne aceeași sumă fixă.
Vocea Basarabiei: Dar iarăși la Rezina am vorbit cu soț și soție, întreprinderea individuală este înregistrată după soț și soția zicea că ei achită de mai multe ori polița de asigurare – și ca agent economic, și ca persoană fizică.
Ion Dodon: Nu poate să fie așa, probabil că soțul este fondator, de exemplu, de întreprindere individuală și atunci el achită ca și fondator 2.028 de lei, de obicei, iar soția, să zicem, este salariată în acea întreprindere individuală și atunci achită din salariu 9%, este un lucru obișnuit.
Vocea Basarabiei: Dar de ce credeți că apar aceste probleme și neclarități din partea populației?
Ion Dodon: Avem și alte tipuri de probleme, avem probleme atunci când persoana nimerește pe patul de spital și dorește atunci să se asigure, asta nu este asigurare, noi nu putem să-i scutim pe toți de plata primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală, că pur și simplu nu o să existe sistem de sănătate, el și așa trebuie de dezvoltat și lucrurile trebuie de îmbunătățit foarte-foarte mult, este de lucru pe ani înainte. Și acum când o parte a societății, care mai ales la ziua de astăzi nu are nevoie de îngrijiri medicale, dar chiar și cei care au nevoie de îngrijiri și achită, primesc medicamente sau de câteva ori pe an stau în diferite instituții spitalicești și aceia pun problema să fie cumva scutiți, probabil asta este o chestiune de natură umană sau de mentalitate. Cred că trebuie toți să contribuim și să cerem de la demnitari, de la prestatori să ni se presteze servicii calitative și noi pentru aceasta luptăm.
Vocea Basarabiei: Și încă o dată e nevoie poate să mai spunem că trebuie să cunoști și legea, pentru că atunci când vine și te zăpăcește cineva și transmiți iarăși de la om la om o informație falsă, o piață întreagă îl crede pe omul care a fost mai vocal într-o zi de duminică sau într-o zi de sâmbătă și după asta cineva își mai pune întrebarea, păi, stai că noi nu am consultat ce spune legea?
Ion Dodon: Ce spune legea și, de fapt, principiile asigurărilor sunt valabile peste tot, toți contribuie atunci când nu au mari dificultăți ca să creeze fonduri pentru a ajuta pe acei din ei care o să ajungă în dificultate. Noi avem intervenții medicale prestate de Spitalul Republican și de alte instituții private, publice care costă 400 de mii de lei, 250 de mii de lei, o operație de protezare a genunchiului ajunge la 80 de mii de lei, în medie. Deci, dacă nu o să fie resurse, n-o să putem să acoperim aceste cheltuieli, cel care are nevoie de o intervenție și compania achită 400 de mii de lei, poate el toată viața nu a achitat în Fondul de asigurări obligatorii de asistență medicală această sumă, dar are necesitate acum și trebuie de acordat. Asta-i solidaritate și echitate.
Cel care are nevoie de o intervenție și compania achită 400 de mii de lei, poate el toată viața nu a achitat în Fondul de asigurări obligatorii de asistență medicală această sumă, dar are necesitate acum și trebuie de acordat. Asta-i solidaritate și echitate.
Vocea Basarabiei: Despre solidaritate în societatea Republicii Moldova e mai greu să vorbim, dar poate totuși se schimbă mentalitatea și cetățenii conștientizează că nu e bine să te gândești doar la starea ta, pentru că sunt segmente vulnerabile, care chiar au nevoie uneori de intervenții chirurgicale, de tratamente costisitoare și foarte costisitoare. Haideți să vorbim despre gestionarea banilor în acest an ca să nu vă pomeniți la anul viitor că iarăși cineva din politicieni vă spun că în sold au rămas bani mulți și că nu ați fi vrut să satisfaceți cerințele cetățenilor când s-au adresat la doctori. Cum se prezintă acum executarea bugetului pe acest an?
Ion Dodon: Întotdeauna o să fie un sold, pentru că așa se lucrează, și întotdeauna a fost un sold, nu poate să nu existe sold, pentru că nu este corect.
Vocea Basarabiei: Dar poate nu atât de mare, deși dvs. ați spus că nu e mare, dacă facem un calcul?
Ion Dodon: Recomandările experților, cel puțin a experților internaționali cu care am discutat, sunt să fie aproape de 10% din sumă, pentru ca în caz de necesitate compania sau instituția finanțatoare să poată interveni. Noi dacă nu o să avem sold, noi nu o să putem pur și simplu achita serviciile, nu se oprește spitalul la data de 31 decembrie și așteaptă luna februarie, el lucrează încontinuu și are nevoie de resurse. Desigur că și rolul nostru este să avem o executare cât mai bună a celor planificate, cele care nu sunt planificate le gestionăm, venim cu rectificări pe parcursul anului, dorim să procurăm un număr cât mai mare de servicii, dar care sunt cu adevărat necesare.
Apropo este o tendință așa, foarte negativă de a ni se declara servicii care, de fapt, nu sunt atât de complexe pe cât ni se declară, lucrul acesta la fel nu poate fi tolerat.
Vocea Basarabiei: Adică?
Ion Dodon: Adică ni se declară că s-au tratat cazuri mult mai complexe decât sunt în realitate sau ni se declară că s-au tratat cazuri, dar vă ziceam că ele nu trebuie să ajungă în general în spital.
Vocea Basarabiei: Dar cum se măsoară aici, ca să fie o claritate că e grav, e mai puțin, e grav mediu, e grav puțin?
Ion Dodon: Există sisteme informaționale și putem verifica și din oficiu prin sistemele noastre informaționale și prin evaluările care se fac la fața locului. Și aceste lucruri, de fapt, încă persistă, deși instituțiile se disciplinează încetul cu încetul, mai persistă. Și o să venim, desigur, și cu politici noi, chiar ieri am anunțat într-un briefing că dorim să procurăm mai multe servicii de tipul serviciilor de programe speciale spitalicești, mai ales acolo unde avem rânduri de așteptare, aici nu ține atât de capacitata noastră de plată, cât ține de capacitatea sistemului de a livra atâtea servicii cât are nevoie populația Republicii Moldova. De aceea și avem liste de așteptare și am anunțat ieri, și acum reiterez, că o să procurăm oricum peste 1.000 de cazuri spitalicești anume în ceea ce privește programele speciale. În ceea ce privește cazurile mai simple din programul general, o să revenim în următoarele 3 luni. O să procurăm mai multe servicii de diagnosticare de înaltă performanță, la fel în urma unei analize am constatat că este nevoie de mai multe colonoscopii, de exemplu, probabil o să revenim și asupra rezonanței magnetice nucleare și alte programe.
Vocea Basarabiei: Cum reacționați atunci când aflați despre cazurile de corupție de la Institutul Oncologic?
Chem conducătorii de instituții medicale și șefii de secție din cadrul instituțiilor medicale să organizeze în așa mod lucrul ca pacientul să nu simtă nevoia de a veni cu diferite mulțumiri, este rușinos acest fapt
Ion Dodon: Mă doare, se investește foarte mult, se alocă surse foarte, hai să spunem nu foarte, dar destul de esențiale pentru această instituție, chiar în ultimii ani cred că, apropo, contractele cu toate instituțiile medicale, inclusiv cu Institutul Oncologic sunt publice și toată lumea poate să vadă resursele acordate de către CNAM, dar nu sunt ale CNAM-ului, sunt ale oamenilor, și oamenii după ce achită prime mai merg și acolo li se mai solicită sau li se dă de înțeles, sau li se acceptă, chiar dacă nu se cere direct, se acceptă plăți neformale. Și nu e vorba doar de această instituție, din păcate, încă mai persistă acest fenomen și acest fenomen deja este rușinos pentru noi, nu mai poate fi tolerat. Chem conducătorii de instituții medicale și șefii de secție din cadrul instituțiilor medicale să organizeze în așa mod lucrul ca pacientul să nu simtă nevoia de a veni cu diferite mulțumiri, este rușinos acest fapt. Nu învinuiesc pe nimeni și noi am avut la companie anterior cazuri când se puneau întrebări față de diferiți colaboratori, dar lucrurile trebuie să treacă de această etapă, deja noi ca societate nu ne mai putem permite să funcționăm așa, de parcă după noi ar fi potopul sau astăzi să jăcmănesc cât pot și mâine deja vom vedea ce o să fie.
Vocea Basarabiei: Dar cazul medicilor de la Ialoveni?
Ion Dodon: E regretabil și iarăși prezumția nevinovăției, și nu vorbesc de persoane concrete, dar din ceea ce se relatează în presă este urât, pentru că acolo e vorba de încasarea de sume necuvenite în mod sistematic, practic, oamenii au pus la cale o schemă zilnică de încasare a sumelor, poți să-i mărești tu salariul oricât i l-ai mări, poate să spună el, și tot acești oameni vin pe urmă și se plâng că, uite, ceva nu ne ajunge, ceva mai trebuie, că n-avem bază tehnico-materială, că pacientul nu-i mulțumit. Deci, pacientul este cel care aduce banul în instituție, pacientul achită prime la CNAM, compania achită, finanțează instituțiile medicale, dacă atitudinea față de pacient o să fie binevoitoare, unde merge pacientul, acolo merge și banul, și nu trebuie să uităm acest lucru. Noi nu suntem în sistemul bugetar sau în sistemul sovietic, când indiferent de câți pacienți vin bugetul se formează, bugetul este format de către pacient și vă rog frumos să avem o atitudine grijulie față de acest pacient care achită sume enorme de bani.
Vocea Basarabiei: Dar, apropo, în baza acestui caz de la Ialoveni am auzit voci, inclusiv în stradă, care spuneau că asta s-a depistat doar la Ialoveni, dar nu e doar la Ialoveni?
Ion Dodon: Sunt sigur că nu e doar la Ialoveni, pentru că după Ialoveni a doua sau a treia zi a venit o instituție republicană, permanent apar focare, să spunem așa, prin urmare, fenomenul încă există. Am discutat și cu dna ministru și cred că aici o să întreprindem acțiuni mai dure și mai convingătoare, să nu se supere nimeni.
Vocea Basarabiei: Pentru anul viitor ar trebui bugetul mărit, dacă pentru anul acesta sunt 14 miliarde?
Ion Dodon: Cheltuielile, deși depunem eforturi foarte mari pentru a ține sub control mai ales cheltuielile pentru medicamente și consumabile, oricum ele sunt în creștere an de an, fenomene inflaționiste, fenomene de logistică, salarizare, practic în fiecare an trebuie să vii cu creșteri salariale și toate lucrurile acestea duc la aceea că este nevoie de un buget mai mare. Noi ne străduim să economisim acolo unde putem și să avem o atitudine foarte respectoasă față de banul public.
Vocea Basarabiei: Ați spus că s-ar putea să se discute la modul cel mai serios despre ridicarea salariilor lucrătorilor din domeniul ocrotirii sănătății?
Se preconizează creșteri salariale ale lucrătorilor medicali și ar fi bine ca acestea să fie însoțite de o atitudine mai respectuoasă față de pacient și de o diminuare de a percepe mită
Ion Dodon: Deja se discută, se fac calcule și o să venim, nu am informația ca să o spun acum în spațiul public, dar o să venim când o să fie calculele definitivate împreună cu Ministerul Sănătății și o să anunțăm despre ce este vorba, dar sigur vor fi creșteri salariale și ar fi bine ca aceste creșteri salariale să fie însoțite de o atitudine mai respectuoasă față de pacient și de o diminuare a gustului de a percepe, scuzați de așa cuvânt, că un alt cuvânt nu-mi vine, gustului de a percepe sume necuvenite de bani de la pacient, pacientul a achitat deja, îi ajunge.
Vocea Basarabiei: Deci, în baza poliței încă o dată să-i fie clar cetățeanului că are dreptul și statul îi garantează acest drept ca să fie deservit, să aibă acces la servicii de calitate în sănătate?
Ion Dodon: Persoana asigurată nu trebuie să achite nici o plată suplimentară pentru serviciile medicale care sunt prevăzute în programul unic, gama acestor servicii este foarte mare. În spital, la medicul de familie, la specialistul din ambulatoriu este posibilă achitarea unor coplăți doar în ceea ce privește medicamentele și dispozitivele medicale compensate, dar – atenție! – care se eliberează în farmacii. Deci, acesta este principiul general, nu există coplăți, pentru că există confuzie și, apropo, multă lume și la urechile mele ajunge clar că această informație și nu este o noutate, multă lume vine și se plânge că la instituția medicală i s-a explicat că doar o parte din serviciu este achitat de companie, nu există așa ceva, fie e achitat complet, fie nu este achitat deloc.
Vocea Basarabiei: Dar cum vă explicați că mai sunt lucrători medicali care totuși insistă pe lângă cetățean direct sau indirect să-i ofere bani?
Ion Dodon: Nu este o problemă doar în sectorul sănătății, probabil aici, în sectorul sănătății, dat fiind faptul că totuși pacientul are o poziție mai vulnerabilă față de lucrătorul medical, bine, lucrătorul medical pătrunde până la urmă în spațiul lui privat, să zicem așa, cu ușurință și aceasta ar explica cumva lipsa unei reticențe, unei frici de a cere. Probabil există și anumite deprinderi formate în anii precedenți, care încă nu au trecut și cam așa, pentru că de multe ori observ că nu este legat atât de salariu cât de anumite gusturi care nu pot fi depășite.
Cetățeanul trebuie să nu aibă frică și să apeleze la Centrului Național Anticorupție, la organele de drept și să denunțe orice tentativă de a i se solicita sume necuvenite de bani
Vocea Basarabiei: Și eu revin iarăși la poziția pe care trebuie să o aibă cetățeanul, să nu se lase intimidat, să bată clopotele, dacă el crede că lui i se cere, și i se cere în afara legii, să fie oferită mită pentru cineva din sistemul sănătății.
Ion Dodon: Cetățeanul trebuie să nu aibă frică și să apeleze la serviciul, și nu este aici rolul atât al CNAM-ului sau al ministerului, dar este al Centrului Național Anticorupție, al organelor de drept, să apeleze la organele de drept față de orice tentativă de a i se solicita sume necuvenite de bani. Noi, în ceea ce ne privește, întreprindem măsuri atunci când aflăm asemenea informații sau când vedem că pacientului i se cer anumite coplăți, la fel facem același lucru, informăm organele de drept, deși foarte puține asemenea petiții, nici nu îmi amintesc dacă au parvenit direct la companie, au parvenit la companie prin linia verde a companiei informații precum că se solicită plată pentru prestarea unui serviciu, deci, persoana fiind asigurată nu i se acordă serviciul care este garantat, aceasta nu este o mită, este, să spunem așa, un alt tip de încălcare, pe care noi tot le curmăm.
