Bună dimineața, dragi prieteni ai Vocii Basarabiei! Sunt Iulian Ciocan, vă invit din nou la „Radiografia Săptămânii”, o emisiune în care iau în dezbatere teme de actualitate, cu oameni pe care îi invit din zona artei și culturii, iar invitata mea din această dimineață este Corina Caireac, manager cultural, producător.
Vocea Basarabiei: Corina, bine ai venit la noi!
Corina Caireac: Bună dimineața, Vocea Basarabiei și Moldova!
Vocea Basarabiei: Eu știu că tu ai fost mai multă vreme îndărătul performanțelor obținute de o formație foarte cunoscută, Zdob și Zdub. Acum mai ești?
Corina Caireac: E adevărat. Cred că, per total, 15 ani de zile din viața mea am lucrat într-o echipă de management, care a ajutat trupa și care cred că a dat niște rezultate frumoase. Nu eu singură, am fost vreo 5-6 persoane în echipă, care am stat în spatele trupei și am ajutat aceste talente și acest fel de muzică, care unora le place și unora nu. E și firesc să aibă succese, turnee și să facă ceva și pentru țară, și pentru ei înșiși.
Vocea Basarabiei: Este o formație, într-adevăr, foarte cunoscută, foarte bună și a făcut ceva și pentru țară, nu doar pentru sine.
Corina Caireac: A făcut ceva și pentru țară, a făcut.
Vocea Basarabiei: Da, chiar și participarea ceea la Eurovision ș.a.m.d.
Corina Caireac: Și nu numai…
Vocea Basarabiei: Știu că tu ai stat mai mult timp în străinătate, acum se pare că ești stabilită la Paris. Ce se întâmplă, vrei să pleci din Republica Moldova?
Corina Caireac: În primul rând, nu stau de foarte mult timp în străinătate. Am decis să încerc o pagină nouă din viață, ca să evoluez, la un moment dat mi s-a părut că Moldovioara pentru mine poate e cam mică, strâmtă, poate, și cred că am greșit, dar ca să-mi înțeleg greșeala a fost nevoie să plec pentru o perioadă din țară. Deci, șase luni am stat la Paris. Comparativ cu alți concetățeni de-ai noștri, care stau de 20 de ani, 30 de ani, 15 sau doi ani, e o nimica toată, dar depinde și cât de profund simți lucrurile, fiindcă în jumătate de an pot să se întâmple foarte multe lucruri intense și eu mi-am revizuit viața în această jumătate de an, și a fost foarte util să-mi văd patria un pic de la distanță, pentru că de la distanță se văd lucrurile mult-mult mai clar.
Vocea Basarabiei: Și ce ai văzut în această jumătate de an cât ai stat la Paris? Cum ți s-a arătat patria?
Corina Caireac: Vreau să spun că, în primul rând, am văzut Parisul, nu e prima mea vizită la Paris, dar când stai mai mult timp începi să vezi lucrurile mai în profunzime, să mai calci prin cartiere mai puțin turistice, ceea ce contează foarte mult, chiar și atunci când ești turist să comunici cu oameni din partea locului, să înțelegi mentalitatea, să faci schimb de păreri ș.a.m.d. Parisul este extraordinar, cu atuurile lui, cu micile defecte care sunt prezente.
Vocea Basarabiei: Iar atuul tău este că vorbești foarte bine franceza și poți să comunici cu toți acești oameni…
Corina Caireac: Da, vorbesc, fiindcă limbile deschid porțile. Noi, majoritatea, aici în Republica Moldova vorbim 3-4 limbii, unii chiar 5, limbile deschid porțile și suntem o națiune care învață foarte repede limbile, iar acesta este unul din mecanismele care nouă o să ne ajute, ne ajută și deja ne-a ajutat să ieșim din toate crizele și din criza cea mare a anilor ’90 prin care am trecut.
Vocea Basarabiei: Interesant. Deci, cunoașterea limbilor poate să ne ajute să depășim crizele economice?
Corina Caireac: Și economice, și poate chiar și personale, și orice. Dacă cunoști diferite limbi, chiar dacă ai acum facilitatea prin Google Translate și prin aplicații, dar oamenii din străinătate când simt că tu vorbești fără acel robot din aplicație, ei se deschid foarte mult și te ajută, îți explică, te acceptă, partajează ș.a.m.d. Revenim la întrebarea Moldova dintr-o parte cum am privit-o.
Vocea Basarabiei: Da…
Corina Caireac: În primele două luni nu mi-era dor de țară, nu-i înțelegeam pe-ai noștri care pleacă și: of, că mi-e dor de plăcinte, of, că mi-e dor de nu știu ce, of, că mă trage acasă. Mi-e dor… E OK, super, viață nouă, interesantă, atâtea chestii interesante, acces la concerte pe care noi niciodată n-o să le avem aici în Moldova, expoziții, muzee etc. Și undeva peste vreo 3 luni s-au început ca niște dureri-fantomă, eu așa le-am numit – dureri-fantomă: mi se pare că mi-e dor de dealul Dăncenilor, unde să ies și să stau un pic la soare, și să privesc lacul cela și asfințitul soarelui. Noi avem asfințitul soarelui pe Sena, care-i foarte frumos, pe toate podurile de peste Sena e un asfințit minunat, dar în fiecare țară soarele este un pic diferit. Depinde de aer, de umiditate, de landșaft, sunt chestii foarte subtile, geografice, meteorologice și, plus, ceea ce ne ține, rădăcinile totuși îs rădăcini și sângele apă nu se face, poate să se facă oleacă vin câteodată, depinde ce consumi și în ce țară, dar aceste dureri-fantomă au început să apară și am înțeles că sunt chestii care totuși te cheamă acasă. E și familia, și prietenii, și începi să vezi tradițiile, tradițiile culinare…
Vocea Basarabiei: Mâncarea te cheamă acasă?
Corina Caireac: Da, anumite soiuri de mâncare, deși mâncarea franceză este extraordinară în felul său și în Paris sunt toate bucătăriile lumii – și Maghreb-ul, și Asia, și India ș.a.
Vocea Basarabiei: Găsești restaurante…
Corina Caireac: Găsești de toate. Dar avem mâncare bună în țară, avem vinuri extraordinare, care sunt și pe placul străinilor și vinul pe noi tot o să ne salveze, nu doar posibilitatea și capacitatea noastră de a învăța limbi străine. Am avut recent oaspeți din Franța, o echipă televizată de la o mare televiziune franco-germană, am făcut parte din echipă. De fapt, e primul meu job în Franța, pot să zic, dar, ciudat, am ajuns în Franța ca să am un job în Moldova. Și am venit cu această echipă să facem reportajul emisiunii despre turism, călătorii, nu politic, nu social, o emisiune frumoasă despre părțile frumoase ale Moldovei, că părțile negative noi le știm și o să lucrăm la ele. Și am descoperit chestii extraordinare, și francezii au rămas impresionați de calitatea vinurilor, și aici vreau să zic o chestie, să nu mă ocărâți foarte tare: «Спасибо тов. Путину за эмбарго!» (Mulțumim tov. Putin pentru embargouri!), că dacă nu aveam acest șut la fese, așa și era să rămânem cu industria vinului demodată, à la sovietik sau poate chiar à la campaghe, cum se mai face la țară vinul și rămâne doar pentru consumul propriu în cadrul gospodăriei sau cu vecinul, sau cu cumătrul. S-a schimbat foarte mult în 10 ani de zile, extraordinar și, repet încă o dată, asta o să devină încă o poartă ca să fim vizibili pe mapamond și să ajutăm economia.
Vocea Basarabiei: Deci, acum vinurile moldovenești le concurează pe alea franceze?
Corina Caireac: Sunt multe vinuri care sunt diferite de cele franceze, noi avem specificul nostru, fiindcă avem teruarul nostru, pământul nostru, cantitatea de soare poate un pic mai mare, clima noastră, avem sepajele noastre locale, cum e Rara, Feteasca, toate, și care în melanj cu altele sau pure, plus măiestria vinificatorilor moderni, care au învățat și peste hotare, care au păstrat și niște tradiții anumite au dat un rezultat de care străinii care vin la noi rămân profund impresionați și au cumpărat sticle cu zecile ca să le aducă acasă și să-și umple „butoiașul”, cum să spunem, beciul din apartamente.
Vocea Basarabiei: OK. Dacă am reușit cu vinurile și cu mâncarea, putem să reușim și în alte planuri, pentru că se pare că, dacă comparăm societatea franceză cu cea moldovenească, totuși putem să depistăm foarte multe lacune aici, suntem o societate dezagregată, n-avem capacitatea asta de coagulare în numele unor idei pe care o au francezii ș.a.m.d.
Corina Caireac: Eu cred că noi nu putem să facem comparație directă între două state, noi suntem un stat, totuși, tânăr. Haideți să fim realiști! Suntem o democrație foarte tânără și nu putem să ne comparăm cu Franța, care are o democrație de câteva secole, care a fost, practic, printre primii care au avut revoluții. Democrația se învață greu, lent, prin greșeli, prin durere, prin suferință. Câteodată într-un stat totalitar e mult mai facil să faci niște reforme dacă unui țar sau rege îi convine, într-o țară democratică e mult mai greu, dar în termen lung democrațiile câștigă, în termen lung, fiindcă la baza democrației este libertatea, iar libertatea este un instinct firesc a firii umane și în termen lung totul ce e liber dă roade mai frumoase, mai profunde și care vor dura, iar regimurile, țările care sunt mult mai închise își au sfârșitul. Și nu o zic eu, ci o zic și sociologii, și politologii și, până la urmă, și în orice țară totalitară…
Vocea Basarabiei: Deși Rusia și Coreea de Nord par invincibile, așa…
Corina Caireac: Instinctul libertății va câștiga, mai devreme sau mai târziu și acolo, inclusiv poate că și în China, uitați-vă că ei au dat frâu liber economiei la un moment dat și au succese.
Vocea Basarabiei: Uite, n-am înțeles, totuși vei rămâne în Franța? Sau nu știi încă exact?
Corina Caireac: Eu cred că o să fac parte din tagma persoanelor care există foarte mulți acum pe mapamond, datorită globalizării și a posibilității de a te deplasa, datorită internetului poți face lucruri în mai multe locuri ale pământului, poți să faci proiecte mixte. După această jumătate de an, au venit o grămadă de idei, care pot lega 2 țări, 3 țări, 4 țări, inclusiv…
Vocea Basarabiei: Deci, ai putea să fii cumva o punte de legătură între cele două țări?
Corina Caireac: Exact! Da!
Vocea Basarabiei: Și ești, de fapt, prin acest proiect făcut cu televiziunea franco-germană?
Corina Caireac: Totul e real, nu sunt prima și cred că nu sunt ultima. Eu văd deja că în Moldova sunt foarte mulți oameni în sfera economiei, care lucrează și cu China, și cu Franța, și cu Belgia, și aici diaspora noastră, care primii ani, 30 de ani în urmă, când au fost primele valuri de emigrație, 20 de ani în urmă, care au îndurat suferințele cele mai grele, când erau ilegali și ei sunt foarte mulți oameni din diasporă, pe care-i cunosc, care sunt stabiliți foarte bine acolo, cu familie, cu viitor acolo, dar care fac ceva acum pentru țară, pentru Moldova, pentru patrie. Și care, ciudat, poate acum generația care are 40+, 50+, 60+, care fac parte din diasporă, ei mulți care ziceau că „nu o să mă mai întorc nici un pas acasă, nu mai vreau Moldova ceea, nu vreau, că e răpănoasă”, scuzați, vă rog, de vorba asta urâtă, mulți o să se întoarcă. Vorbesc și printre prietenele mele, care au plecat cu studii toate peste hotare: „Corina, știi, noi cred că o să trăim în două țări”, „Corina, știi, uite, am vila lui tata, am să fac acolo reparație, vreau să am ceva în Moldova, că îmi place, că mă trage, că putem face, țara s-a schimbat, sunt multe chestii frumoase, eu am acumulat experiență, pot să dau și eu ceva, să predau niște lecții la o universitate pentru tineri”, sau alții: „Știi, Corina, că pensia nu-i chiar foarte departe, încă vreo 10-15 ani, știi, cu o pensie străină noi putem trăi și în două țări, și în Moldova să mai facem, să reabilităm o casă la țară, că satele îs frumoase, natura e frumoasă”. Deci, țara are potențial!
Vocea Basarabiei: Cu infrastructura lucrurile stau mai prost.
Corina Caireac: Infrastructura, asta-i buba noastră cea mai mare.
Vocea Basarabiei: Dar o să vorbim acuși și despre ea. Ce vreau să zic, Moldova e o țară frumoasă, bineînțeles că și tu ne-ai povestit că sunt lucruri bune aici, lucruri care se îmbunătățesc, dar din februarie 2022 a început un război în apropiere, în Ucraina, Rusia a invadat Ucraina și se pare că suntem totuși într-un soi de pericol. Cum vezi tu viitorul Republicii Moldova? Pentru că eu, de exemplu, știu câțiva oameni care ezitau, nu știau exact: să rămână/să plece, să rămână/să plece și după invazia rusească cumva au decis și au plecat.
Corina Caireac: Pentru mine personal situația e foarte clară – Moldova este în pericol, Moldova a fost în pericol…
Vocea Basarabiei: Un pericol real, nu așa pur și simplu.
Corina Caireac: Noi suntem în război hibrid și, chiar dacă bombele nu cad direct peste țară, nu înseamnă nimic, fiindcă războiul hibrid este în plină activitate aici și noi vedem ce se face și în sudul țării, în autonomia găgăuză. Da, din păcate, noi vedem șantajul economic, noi vedem că societatea este divizată, noi vedem lucrul propagandei multor televiziuni care au acces aici și nu poți totalmente să închizi, fiindcă ele oricum există și pe internet, iar noi avem libertate în internet, oricare poate să intre și să vadă ce-i place, suntem în plin război, pericolul este și pericolul va exista cred că foarte-foarte mulți ani, fiindcă noi trăim în vecinătate. De 200 de ani noi am fost sub influență, din când în când am eșapat de această influență, am fost pe altă parte a baricadei, noi tot timpul o să fim în acest joc. Cred că e timpul acum să facem o decizie clară pentru fiecare din noi, și ca stat, și s-o luăm în direcția care nouă o să ne garanteze libertățile, libertatea de a vorbi, libertatea de a exista, libertatea drepturilor omului, libertatea de a se exprima, libertatea economică.
Vocea Basarabiei: Cu Federația Rusă nu o să le avem?
Corina Caireac: Nu! De-acum e o întrebare retorică, Iulian, unde drepturile omului elementar lipsesc, unde nu este jurnalism liber, noi am văzut ce se întâmplă. Eu am prieteni la Moscova din sfera muzicii, care au plecat din țară recent, au făcut declarații anti-război și în aceeași zi, deja având biletul cumpărat în buzunar, ultima ce au scris pe Facebook, un artist concret, nu am să-i dau numele, e unul din prima generație de hip-hop, vedetă din Rusia, a făcut un clip anti-război foarte-foarte puternic, se numește «Мир вашему дому» („Pace în casa voastră”). Și, având biletul în buzunar, ultima ce a scris înainte să urce în avion, el a scris «Прощай, немытая Россия…» („Adio, Rusie nespălată”), și a plecat în Țările Baltice.
Vocea Basarabiei: Da, dar noi totuși suntem țară independentă, cum crezi, de ce Rusia vrea, adică de ce suntem în pericol? Rusia e Rusia, Republica Moldova e Republica Moldova, adică n-ar trebui să ne simțim în pericol?
Corina Caireac: Cred că nu o să vorbim acum ce înseamnă independență reală. Independența reală, de facto, practic nu există nici un stat pe lume care ar fi totalmente independent, realmente, nici aceleași State Unite ale Americii, care au toate uzinele în China și produc telefoanele vestite în China, tot nu sunt foarte-foarte independente. Noi trăim într-un proces de globalizare foarte get, deci, enorm, intens. Putem fi independenți la nivel de legi și de reguli pentru teritoriul nostru, aici, da, putem fi independenți și să decidem ce vrem noi și cum ne este confortabil.
Vocea Basarabiei: Dar dacă vine Federația Rusă, nici în sensul acesta nu o să fim independenți?
Corina Caireac: Nu o să avem, o să vină cizma în fiecare apartament, în fiecare casă, în fiecare gospodărie și o să spună: „Porcul acesta ni-l dai nouă, oaia asta ne-o dai nouă, firma asta de vinuri, pe care ți-ai făcut-o, vinăria asta, ne-o împarți, ne-o dai 80 la sută nouă, n-aveți voie să vorbiți despre asta, aveți voie să vorbiți doar despre asta”.
Vocea Basarabiei: Astea sunt niște metode cumva foarte vechi, așa.
Corina Caireac: Ele încă mai există. Eu vreau să zic că la capitolul libertate Republica Moldova deja de 15, 20, 25 de ani, poate chiar toți 30 de ani, a avansat foarte mult comparativ cu aceeași Rusie.
Vocea Basarabiei: Da, indiscutabil.
Corina Caireac: Suntem mult-mult înainte și noi nu conștientizăm că suntem foarte liberi, nu apreciem, iar oamenii care nu apreciază și nu conștientizează, la un moment dat, pot să piardă totul.
Vocea Basarabiei: Da, asta e o idee foarte interesantă, că noi conștientizăm, deși, da, eu probabil aș fi de acord cu ideea ta că suntem într-adevăr o țară foarte liberă, dar ar mai trebui ceva, totuși mai există corupție, mai există mișmașuri. Deci, nu există o ordine, adică nu mi-aș dori o ordine de asta care să anuleze libertatea, ci o ordine care să o întărească, dimpotrivă.
Corina Caireac: Exact. Să o reglementeze, fiindcă, haideți eu am să amintesc spectatorilor și radioascultătorilor o frază care e zisă, poate îmi spui tu de cine – libertatea mea se termină acolo unde se începe libertatea ta.
Vocea Basarabiei: Da, e foarte cunoscută...
Corina Caireac: Și fiindcă confortul meu nu trebuie să-ți deranjeze confortul tău și asta noi trebuie să simțim.
Vocea Basarabiei: Corina, uite, tu ai vorbit, ai pomenit despre războiul hibrid și chiar ai făcut o referire la situația din sudul Republicii Moldova, acolo a câștigat nu demult funcția de bașcan Evghenia Guțul, care este reprezentanta Partidului „Șor”, partid scos în afara legii. Șor are probleme cu justiția, guvernanții noștri spun mereu că este vorba de o grupare criminală, așa zic ei, iar Maia Sandu a spus că nu se grăbește să semneze decretul privind numirea Evgheniei Guțul în calitate de membru al guvernului, pentru că, în mod normal, bașcanul trebuie să facă parte din guvern. Maia Sandu a spus că nu vrea să semneze deocamdată acest act, „atât timp cât lucrurile nu s-au clarificat nici măcar în autonomie nu avem de ce să ne grăbim, este o problemă când exponentul unei grupări criminale ajunge în fruntea unei regiuni”. Ție îți pare că guvernanții de la Chișinău procedează corect? Nu înseamnă asta o înrăutățire și mai mare a relațiilor Chișinău–Comrat cumva, dintre Chișinău și Comrat?
Corina Caireac: Eu cred că e vorba de integritatea legii, să vorbim și despre integritatea însăși a persoanei, președintei Maia Sandu, pe care noi o avem, și cred că din toți președinții pe care i-am avut până acum e cea mai integră din punct de vedere moral și al respectului legii. Deci, nici nu trebuie multe comentarii, dacă un partid este sub mare semn de întrebare și există anumite dovezi că nu s-a procedat conform legii, nu e corect să se închidă ochii. Referitor la situația din sud, eu urmăresc și fiind acolo, în Franța, am urmărit peste o zi ce se întâmplă acolo, urmăresc, sunt anumiți bloggeri, jurnaliști din generația tânără, care reprezintă această minoritate etnică și acest teritoriu, care îmi dau anumite speranțe că generația tânără care vine, fiindcă timpul nu stă pe loc, noi toți suntem temporari, chiar și generația mea, care acum este în funcții, putere, activi din punct de vedere economic…
Vocea Basarabiei: Peste 10 ani…
Corina Caireac: O să vină noua generație, cu altă mentalitate, deja crescută cu anumite norme democratice, cu mai mult respect față de lege, cu mai puțin cumătrism tradițional și acea generație o să schimbe și mai mult. Cred că puterea care este acum instaurată la noi, că majoritatea politică care este, ea reușește un pic să balanseze între, să fie un pic poate duri, stricți, fiindcă să urmeze legea, iar pe de altă parte să fie un pic și maleabili, să nu acutizeze situația care este incendiară. Știu că mulți ar dori ca să fie tăiat totul cu cuțitul acum, să fie repede tăiat cu cuțitul, bunul, răul la o parte…
Vocea Basarabiei: Da, există asemenea idee.
Corina Caireac: Dar la noi situația este atât de complicată din toate punctele de vedere, inclusiv cel psihologic, e suficient un chibrit și totul poate să se agraveze. Mie mi se pare că partea societății care crede că trebuie să fim mai duri poate ar fi cazul să înțelegem că mecanismele care oricum se utilizează pentru reglarea anumitor neînțelegeri și conflicte fac parte din metoda, am să folosesc englezismul soft power. Deci încerci să ajungi la scopurile tale cu partea oponentă prin mecanisme de lungă durată, nu tai acum cu cuțitul, fiindcă o să te doară, cicatricea asta o să mai dureze mult timp, prin mecanisme mai moi, ca totuși de exemplu, nu în 2 ani să fie totul perfect, dar în 7. Și acest mecanism, această politică de soft power în termen mai lung dă rezultate mult mai bune și durabile. Și asta am văzut-o. Bine, am făcut recent o vizită cu aceeași echipă de televiziune din Franța și Germania, am fost și pe la Bender, până la cetate, nu a fost reportaj politic, am filmat istoria regelui suedez Carol al XII-lea, care a locuit aici în secolul XVIII timp de 4 ani.
Vocea Basarabiei: V-au permis autoritățile transnistrene?
Corina Caireac: E o istorie aparte de scris în cărți. Iulian, o să-ți dau subiecte pentru cărți. Da, ne-au permis, știți, până la urmă, dacă cobori la nivel de discuții interumane, fiindcă am comunicat cu mulți acolo, cu fiecare taximetrist, am comunicat un pic și cu lucrătorii care-s la checkpoint-uri, la blockpost.
Vocea Basarabiei: Ți-ai folosit cunoștințele de limbă rusă.
Corina Caireac: Cunoștințele de toate limbile și în plus trebuie să rămânem umani și să zâmbim, și zâmbesc și ei. Și i-am scos la vorbă, le-am arătat că sunt deschisă, că îi respect la nivel uman, n-am vorbit despre politică, și unii s-au deschis într-atât, au spus fraze: «Да, сейчас, если иметь неплохую зарплату, в Кишиневе очень хорошо жить» („Da, acum, dacă ai un salariu bun, e foarte bine să trăiești la Chișinău”). Ș-apoi îi mai întreb: „Dar din când în când mai veniți la Chișinău? Cam cât de des, mai treceți pe la noi?” – „Da, venim la prieteni, la cunoscuți, venim la cumpărături”, se circulă.
Vocea Basarabiei: Vin, dar totuși își mențin republica separatistă.
Corina Caireac: Își mențin, dar ei sunt, eu văd frica în ei, ei sunt închiși, se deschid foarte greu, dar dacă le deschizi, cum ar fi, hai că nu sufletul, dar un pic te deschizi, se deschid și ei.
Vocea Basarabiei: Deci, ar fi nevoie de un dialog de acesta mai serios cumva?
Corina Caireac: E nevoie de mult dialog, e nevoie de rezultatele armatei ucrainene, ca Moscova să nu mai bage în boale și în frică populația de acolo, populația de acolo care colaborează, ei fiecare săptămână erau la Odesa pentru cumpărături și pentru plajă, fiecare săptămână ei vin la Chișinău poate să mai vadă un restaurant nou, mai șic. Apoi i-am întrebat: „Pe unde ați mai fost în călătorie că, uite, eu am mai călătorit, am mai văzut?”, fiecare își împărtășește experiența de viață. – „Dar eu am fost doar în Caucaz, în Crimeea și în Rusia”, tânăr de 30 de ani. – „Da, dar tu doar ai pașaport?”, îi zic eu lui, unui jurnalist de acolo de vreo 30 de ani, nici tânăr, nici în vârstă, vârstă deja coaptă, 30, zic, „și ai mai călătorit pe undeva, ai fost pe undeva prin Europa, prin Africa, prin Asia?” – „Nu, n-am fost”. – „Doar ai pașaport?” Nici n-am dubii că el are pașaport al Republicii Moldova. «Да, у меня есть молдавский паспорт» („Da, eu am pașaport moldovenesc”). Zic: „Și ce aștepți, dragă? Eu o să mă întorc la Paris pe o perioadă, uite, numărul meu de telefon, ia biletul de la Iași, de la Chișinău, vino, te aștept, îți arăt cartierele neturistice, turistice inclusiv, vino și facem comunicare la nivel personal, împărtășim păreri și descoperim viața și lumea întreagă, fiindcă lumea este enormă, mare, interesantă, frumoasă”. (…)
