Vocea Basarabiei: Vorbim despre prezentul și viitorul Republicii Moldova în contextul mai multor evenimente care se întâmplă în regiune, și în lume. Se consideră că ar fi o șansă istorică pentru stat dacă se deschid în aceste zile negocierile de aderare la Uniunea Europeană. Dacă va rata sau va folosi Republica Moldova această șansă istorică, discutăm cu Constantin Tampiza. El a fost Ministru al Economiei, Vice-premier, Ministrul Finanțelor, din 1992 și până nu demult a lucrat în mediul privat, a fost una dintre persoanele influente peste Prut, pentru că 3 ani a fost reprezentantul Lukoil în România.
Constantin Tampiza: 10 ani am fost conducător și 3 ani reprezentant.
Vocea Basarabiei: 13 ani în total a activat peste Prut, în cadrul companiei Lukoil România. Domnule Tampiza, de câte ori în acești peste 30 de ani de independență Republica Moldova a avut și a ratat șanse istorice?
Constantin Tampiza: Noi toată vremea ratăm, e specialitatea casei la moldoveni. Să vorbim sincer, întotdeauna, orice ciclu electoral capătă un caracter de protest față de cei ce au guvernat până la timpul respectiv, până la alegeri.
Învingătorii nu conștientizează că puterea e vremelnică, iar euforia de azi te poate trăda mâine
Vocea Basarabiei: Mulți alegători recunosc ca au votat răul cel mai mic?
Constantin Tampiza: Cred că da, pentru că toată vremea noi am fost însoțiți de lupta geopolitică și opinia simpatizanților estului și vestului oscilează între 40-60, 45-55, aceste efecte în toate campaniile electorale se simt. Unica perioadă când am avut aproape unanimitate a fost anul 90, pe valul renașterii naționale, ne-am debarasat de centralism, am format republică și votau toți 70 – 80%, amintiți-vă actul de independență cum a fost votat și rușii, și aproape toți deputații. După aceea a dominat partidul agrarienilor, iar ulterior PDAM a obținut 3%, pe valul protestelor față de activitatea lor au venit alți politicieni. Eu cred că cea mai mare problemă constă în aceea că învingătorul nu conștientizează că ajunge la putere și e vremelnic și euforia câștigării alegerilor în scrutinul respectiv mâine poate să te trădeze. Cu părere de rău, noi pe parcursul a 32 de ani suntem în aceeași situație.
Vocea Basarabiei: Să vă întreb câtă influență a avut geopolitica asupra realităților din Republica Moldova si dacă subiectul despre geopolitică este importat din exterior pentru că nu o dată s-a vorbit despre interesele Federației Ruse sau e promovat din interior deseori folosită în avantajul unor forțe politice?
Constantin Tampiza: Noi ne amintim perioada când eram ascultători față de Moscova, atunci noi eram simpatizați, era lobby în promovarea produselor noastre. Dar de când am ales calea integrarii europene, brusc cei de la Kremlin și-au schimbat atitudinea. Nu le mai plac vinurile, merele, prunele noastre. Ne dau din deget pentru că am ales libertatea.
Vocea Basarabiei: Ce părere aveți despre influența, dorința Kremlinului de a stăpâni în această regiune, despre invazie rusă? Ce vrea Rusia de la Republica Moldova?
Constantin Tampiza: Ce a vrut, ce vrea și ce și mai poate dori? Vrea ca Republica Moldovă să fie în zona ei de influență cum au fost practic mai mult perioade istorice. Statele care s-au desprins de URSS încep sa traiască mai bine și asta înseamnă presiuni asupra situației din Rusia. Modelul unui trai mai bun în vecinatătea Rusiei poate să ducă și la niște mișcări în interiorul acestui stat.
Vocea Basarabiei: Până nu demult Republica Moldova a depins aproape sută la sută din resursele energetice din Rusia și Moscova putea să domine acest spațiu unde e situata R Moldova. De ceva timp guvernarea de la Chisinău identifică alternative, își diversifică aceste surse energetice.
Constantin Tampiza: Nu e vorba numai de surse energice, să ne uităm istoric, să luăm perioada aceea când eram într-un sistem unic: fabricile, uzinile de producere a Uniunii Sovietice erau amplasate în așa fel, ca să impună dependența unei zone de alta. În Moldova, pe parcursul a 10-15 ani, eu atunci eram Vicepremier în Chișinău, s-au adus diferite întreprinderi de radio-electronică, electronică, tractoare, metalurgie. Noi nu avem surse de materie primă. Era nevoie de forță de muncă, dar aceste 32 de întreprinderi, cum le calculasem eu, au cerut și o migrare a specialiștilor, au fost aduși din Rusia. Eu am venit în 65 la facultate la UTM și toate disciplinele erau în limba rusă, nu erau cărți în limba română și noi așa am început, de la economie politică, tehnologia mașinilor, toate erau în limba rusă și toți specialiștii veneau din Rusia. Venirea lor a dus la formarea, schimbarea componenței populației.
Vocea Basarabiei: Ei au reușit să denaționalizeze acest teritoriu?
Constantin Tampiza: N-au reușit, pentru că, vedeți, când eram URSS, o țară unică cu ideologie, nu avem voie să gândim altfel. Unitatea între popoare, prietenia era un motto ca să nu ne separăm. Când ne-am proclamat suveranitatea, independența, am obținut încredere în forțele proprii, mizam pe destinul nostru național, pe cultură, limbă, alfabet.
Performanța actualei guvernări în privința securității energetice e fenomenală, nu mai putem fi șantajați
Vocea Basarabiei: Dar Rusia a creat regiunea transnistreană, au influențat situația în sudul Moldovei.
Constantin Tampiza: Regiunea transnistreană nu este numai fenomenul Moldovei, mai există și Nagorno-Karabah, Abhazia, Georgia. Era o formă de a rezista mișcărilor centrifuge, inspirată de Luchianov, cel mai mare ideolog, care zicea „Dacă nu sunteți ascultători, am să vă formez două republici”. Țin minte anul 1990, am devenit Ministrul Economiei, Vice-premier, uzina de tractoare avea 72% cooperare cu toate țările și când colo a venit declinul economic, au început să se rupă relațiile, moment care a avut un impact foarte mare pentru noi, nu aveam resurse proprii energetice. Rusia, de pe vremea războiului ruso-turc, tindea să-și mențină hegemonia pe acest teritoriu. Sigur, până la o perioadă respectivă, dependența această și-a jucat rolul. Vreau să accentuez performanța actualei guvernări, în pofida faptului că au problemele lor, hotărârea lor în privința securității energetice e fenomenală, nu mai putem să fim șantajați. Dacă se introduce în exploatare linia Vulcănești-Tulcea, hotărâm și problema energiei electrice. Am înțeles că Cernavodă poate să mai aibă un reactor, iar în România s-au dezvoltat foarte multe parcuri eoliene în jur de un milion și 850 de megawați, două capacități de la Cernavodă.
Vocea Basarabiei: Pe timpul când erați la guvernare i s-a propus Republicii Moldova să devină parte a acționarilor la Centrala de la Cernavodă, dar răspunsul autorităților de atunci a fost „nu”. De ce?
Constantin Tampiza: Am discutat mult atunci, am discutat cu un fost Președinte al României și i-am spus: „Mata în 1997, fiind ministru de ramură, ai promis ca vom face auto ban până în Moldova, ai câștigat două scrutine și astăzi drumul se tot construiește”.
Vocea Basarabiei: V-ați referit la fostul lider de la Cotroceni Traian Băsescu. De ce Guvernul Republicii Moldova s-a distanțat și nu a vrut să fie coparticipant, coacționar la Cernavodă?
Constantin Tampiza: Astăzi, am auzit la radio că a fost semnat un acord cu privire la dezvoltarea infrastructurii energice. Asta trebuia făcut încă 20 de ani în urmă.
Vocea Basarabiei: De ce nu s-a făcut, de ce nu s-a dorit, de ce nu s-a insistat?
Constantin Tampiza: Fiecare țară avea problemele sale, nu vă gândiți că România la vremea respectivă avea surse necesare pentru a susține, noi nici atât, dar am putut face multe. Țin minte că ne-am întâlnit în 92, era Petrică Roman, Dijmărescu, Mircea Druc, etc și discutam probleme legate de 100 de întreprinderi mixte, am discutat, dar așa a rămas. Să fim obiectivi atunci România, oricât de scumpă i-ar fi fost Moldova, nu avea surse să ne ajute, să ne împingă și pe noi, nu era Germania când s-a unit cu Germania Democratică, cu surse. România avea multe probleme, implementau deja măsuri legate de asocierea de Uniunea Europeană și astăzi au probleme, dacă vorbim de Moldova de pe partea românească, unde nivelul de trai este mai inferior decât în alte zone. În zona asta PIB-ul diferă de altele cu 10-15%, este un decalaj istoric.
Vocea Basarabiei: Să revenim la felul în care va reuși Republica Moldova să se distanțeze de influența Federației Ruse. Ați spus că salutați acest pas pe care îl fac autoritățile ca să obțină și energie din România, cu ajutorul Bucurestiului pentru a nu mai rămâne dependentă de Rusia sau de malul stâng al Nistrului. La ce v-ati referit?
Constantin Tampiza: Să fim mai obiectivi în tot ce se întâmplă. Linia ne asigură lupta cu diferite provocări legate de sistemul energetic, dar piața energetică europeană nu-i așa de ușoară. Vă dau niște cifre: 1 000 de cuburi de gaz aduse la frontiera Rusia-Uniunea Europeană, cu 100 de dolari mia cub îi asigură o rentabilitate de 100%. Era perioadă când gazele și petrolul asigurau 45-48% din buget. Ei au introdus impozitul pe resurse naturale…
Vocea Basarabiei: Acum ne dăm seama de pierderile pe care le înregistrează.
Constantin Tampiza: Evident. În afară de asta, acum se pune problemă micșorări folosirii gazului și resurselor petroliere din perspectiva legată de protecția mediului. Rusia are mari resurse de gaz.
Vocea Basarabiei: Ce vor face cu aceste volume de gaze?
Constantin Tampiza: Dacă nu este consum, nu este producere. Ecuația e așa: dacă este cerere, este ofertă.
Vocea Basarabiei: Să revenim la situația din Republica Moldova și cât de mult îi reușește guvernarii să depășească această criză energetică?
Constantin Tampiza: Presiunea e destul de mare pentru noi, dacă nu era comunitatea europeană și Statele Unite ale Americii care, grație eforturilor pe care le-a depus Președintele Maia Sandu, pe care în privința asta o apreciez mult… Am ce critica, măcar că sunt ai mei și îi voi critica, dar le recunosc toate meritele, tot ce a făcut actuala guvernare legat de depășirea crizei. Uitați în ce perioadă am nimerit: Covid-ul, după asta gazul, după asta petrolul, totul într-un set.
Vocea Basarabiei: …războiul, refugiații, economia la pământ…
Constantin Tampiza: Desigur că trebuie să mulțumim comunități internaționale care ne ajutat mult. Pe parcursul acestei perioade cât sunt ei la guvernare am primit vreo 8 miliarde 300 de mii ajutor, o mare parte este ajutor nerambursabil.
Proiectele UE trebuie promovate intens, în special în Găgăuzia, acolo unde cu greu ajunge mesajul pro-european
Vocea Basarabiei: Cetățenii nu-și dau seama unde au ajuns acești bani.
Constantin Tampiza: Să dau o cifră: luăm diferența la gaz dintre 32 și 16-17 și înmulțește la vreo 750 de milioane de cuburi de gaz… de unde s-a luat, economia noastră a generat așa venituri?..
Vocea Basarabiei: Cetățeanul primește factura, în factură e scris că iată compensațiile sunt în mărime de atâta și oricum cetățeanul zice că nu este clar unde ajung banii pe care îi oferă partenerii externi Republicii Moldova.
Constantin Tampiza: Eu am plătit gazul la Rusia, la prețul de piață de unde l-am cumpărat, trebuia să îi ofer cetățeanului gaz de 30-33 și i-am oferit de 16-17, e clar că, în calitate de Guvern mi-am asumat cheltuielile suplimentare. E practic un ajutor social, avem pături vulnerabile. Mai dau o pildă, toată vremea mă duc la Sud, la Gavănoasa, de unde sunt părinții, trec prin toată Găgăuzia și mă miră faptul că oamenii nu conștientizează, sau noi nu vrem să promovăm ce face Uniunea Europeană în Găgăuzia. De ce?
