VOCEA CARE NE UNEȘTE.

Ooops ! You forgot to enter a stream url ! Please check Radio Player configuration

LIVE

VB la Edineț: Keysaria este orașul milionarilor în Israel, am văzut vila lui Șor, mă mir cum poate acest om să prostească moldovenii cu 400 de lei?

„În 2030, Republica Moldova trebuie să fie țară-membră a Uniunii Europene. Acum este șansa noastră reală de a deveni membru cu drepturi depline al familiei europene. Avem susținerea statelor UE. Moldovenii au ales calea europeană, dar cât de repede vom ajunge acolo depinde de noi toți”, am citat din discursul președintei Maia Sandu, prezentat în legislativ. La ședința plenară de vineri a fost prezentă fracțiunea Partidului Acțiune și Solidaritate și deputatul neafiliat Gaik Vartanean. Opoziția a boicotat ședința. „Cât voi fi președinte, Moldova va sta dreaptă!”, a mai declarat șefa statului Maia Sandu. Ce spun moldovenii despre prezentul și viitorul țării lor? Căutăm răspuns la acest sfârșit de săptămână.   

 * * *

„Anul 2023 va fi despre o Moldovă care se ridică și devine puternică, despre cetățenii țării care se unesc și muncesc pentru a aduce Uniunea Europeană acasă”, a declarat Maia Sandu de la tribuna legislativului. „Credința mea este că moldovenii sunt neam de gospodari, care înfruntă greutățile cu fruntea sus și reușesc în situații incredibil de complicate. Să ne aducem aminte că avem un neam demn și să credem că puterea de a ne ridica se află în noi înșine. Eu cred în Moldova. Vreau și voi să credeți în Moldova. Moldova europeană este unica noastră cale. Noi suntem generația care va duce Moldova în Uniunea Europeană și o vom face până în 2030”, am citat din discursul Maiei Sandu. Dar care sunt preocupările și speranțele cetățenilor? Vocea Basarabiei a căutat să afle de la interlocutorii pe care i-am avut în municipiul Edineț, localitate de la nordul Moldovei. 

Constantin Cojocaru, primarul municipiului Edineț, vicepreședinte CALM

– Vreau să-i salut pe toți colaboratorii Vocii Basarabiei, care sunteți mesagerii vocii poporului. Astăzi sunt foarte multe probleme în Moldova, dar pe mine cel mai mult ce mă afectează este problema limbii române, pentru că la toate adunările naționale am participat și mă gândesc că cu ajutorul Domnului și al actualului parlament se va pune punct la acest bocet al poporului. Pentru că limba română, spunea Grigore Vieru, este destinul meu, din mila ei am răsărit ca poet. Și eu vreau să spun că poate că din mila limbii române noi astăzi suntem cunoscuți pe întreg globul pământesc, am în vedere teritoriul mic, dar sufletul mare al Moldovei.

Noi trăim cu demnitate, noi suntem oameni cu demnitate, cu valori, oameni trecuți prin suferințe.

Vocea Basarabiei: Moldova – țară mică, cu inimă mare, e tocmai ceea despre ce vorbesc mulți. Țara a reușit să găzduiască un număr foarte mare de refugiați, și astăzi s-ar afla vreo 80 de mii de cetățeni ucraineni fugiți din calea războiului pe teritoriul Republicii Moldova. 

– Deci, vedeți că aceasta este o calitate a poporului moldovenesc. Noi trăim cu demnitate, noi suntem oameni cu demnitate, cu valori, oameni trecuți prin suferințe. Pământul acesta multe coridoare a petrecut de oaspeți și astăzi chiar mă deranjează protestele care sunt organizate, pentru că eu tot sunt la o vârstă înaintată, am o pensie tot după coeficientul care atunci am lucrat, din cotizațiile pe care le-am plătit, dar aici merge vorba, dacă așa, mai popular, de o minciună. Dar minciuna este ca licuriciul, strălucește numai în întuneric, pentru că ea este ca putregaiul.

Vocea Basarabiei: Dar acolo sunt semeni de-ai dvs., mulți sunt de vârsta dvs.?

– Da, sunt de vârsta mea, dar trăiesc sub influența trecutului. Iată, de pildă, eu, neavând o pensie, să zicem, peste 2.000, dar mult mai bogată mă simt spiritual, de aceea că mă mândresc că trăiesc în Moldova, copii îmi trăiesc în Moldova, nepoții îmi trăiesc în Moldova și să vă mai spun că un om bun poate comunica în toate limbile. 

Vocea Basarabiei: Dar tocmai Ilan Șor insistă acum că trebuie să fie organizat un referendum și la referendum cetățenii să spună care e denumirea corectă a limbii vorbite.

– Eu nu știu ce specialitate are Ilan Șor, eu știu așa: lingviștii lecuiesc, hai să zicem așa, cuvântul, îl promovează, îl înalță; medicul tratează; agricultorul cultivă… Dar Ilan Șor ce are cu limba română? El ivritul lui dacă îl știe, dar eu cred că nu-l știe, că e un băiețel, așa, pentru mine, el e un băiețel care poate vorbi doar aceea de a aduce răul, dar eu voi spune că cea mai frumoasă calitate este bunătatea omului. Chiar Biblia se începe cu: pământul era pustiu și gol, dar duhul lui Dumnezeu plutea deasupra apelor. Deci, asta ce înseamnă, duhul? Că în noi este duhul lui Dumnezeu. Atunci când îl superi pe un om, nu pe dânsul îl superi, dar superi pe Domnul din tine, pe duhul din tine. 

Ludmila MAGU, primarul orașului Cupcini, raionul Edineț

Vocea Basarabiei: De ce nu-i unitate în societatea Republicii Moldova?

Iubiți-vă țara, iubiți-vă pământul, ștergeți lacrima de pe fața acestui popor.

– Dezbinarea îi banul. Oamenii care l-au câștigat, știți, așa, prin șmecherii, aceia oameni acum îl au, își găsesc rude, își găsesc susținători, ca ei să nu ajungă acolo unde trebuie să fie.

Vocea Basarabiei: Dar câți credeți că din cei care protestează își pun întrebarea de unde are Ilan Șor bani?

– Eu nu cred că își pun întrebarea, pentru că „mie îmi plătesc și mă duc”. Chiar din vorba cu vecini care se mai duc, „ei, dar eu ce? Că mie îmi plătesc și mă duc”. Dar el nu înțelege că aceasta se face pentru distrugerea Republicii Moldova. Și tot de la Grigore Vieru: Oricât de departe nu ți-ai vinde țara,/ Oricum trebuie să locuiești în ea. Așa că, dragi cetățeni, iubiți-vă țara, iubiți-vă pământul, iubiți-i lacrima lui, ștergeți-i lacrima de pe fața acestui popor. Să trăiască și să înflorească Moldova!

Vocea Basarabiei, Valentina Ursu, suntem în vizită aici, la Edineț, și discutăm cu localnicii despre ziua de azi și ziua de mâine, cum se trăiește, care sunt problemele.

– Trăim cum putem, așa, ca țară săracă, că toată lumea pleacă, dacă ar fi bine, nu ar pleca nimeni, ar rămâne prin sate, prin orașe și ar fi lume, și ar fi copii, și ar fi tineret, dar așa toți îs plecați. 

Vocea Basarabiei: Dvs. de ce nu v-ați făcut valiza să plecați, ați rămas aici?

– Ei, am fost, am fost mulți ani, dar am părinte, tata este în vârstă și nu poate, și nu-l lăsăm. 

Vocea Basarabiei: Și cum a fost viața de migrant atunci când ați muncit peste hotare?

– Ei, cum? Banii ne încălzeau, dar fără bani, cam greu.

Vocea Basarabiei: Și chiar în Republica Moldova nu poți să găsești un loc de muncă?

– Este, dar n-am activat atâția ani și acum deja vor mai tineri, care-s mai cu experiență, pe acești oleacă mai în vârstă îi dau oleacă mai la o parte. 

Vocea Basarabiei: Dar, în general, moldoveanul știe a munci?

– De muncit toți muncesc, care și cum poate. 

Vocea Basarabiei: Dacă muncesc, de ce trăiesc în sărăcie?

– Pentru că salarii nu-s, nu-s bani. 

Valentina Ghețu, locuitoare din Edineț

Vocea Basarabiei: Și o parte din cetățeni merg și protestează în inima Chișinăului. Vă este clar cine și de ce protestează?

– Cei care nu vor să muncească se duc acolo.

– Mi se pare că tot trebuie și tot aceeași rămâne.

Vocea Basarabiei: Dvs. ați merge să protestați?

– Dar nu, cum să protestez dacă avem acasă animale și grădină și nu-i, nu-i când de dus? Este acasă de lucru mult.

Vocea Basarabiei: Ce vă doriți cel mai mult acum?

– Sănătate. Să fie pace și sănătate și aș vrea copiii să fie bine în țară aici, să vină toți acasă.

Vocea Basarabiei: Dar ai dvs. sunt peste hotare?

– Da.

Vocea Basarabiei: Și ce spun ei, vor mai reveni acasă?

– Nu! Fata-i în România, lucrează medic și… A avut aici de lucru, a avut, dar pur și simplu salariul era mic, acolo salariul e mai mare.

Vocea Basarabiei: Dar un salariu bun cât ar trebui să fie?

– Și 20 de mii, că uneori nici 20 de mii nu ajung. 

Vocea Basarabiei: Dar de unde bani ca să fie salariile mai mari, vă puneți întrebarea?

– Eu de-atâta și spun că dacă ar fi tineretul și s-ar lucra mai mult, apoi ar fi ca la o casă a omului, dacă se lucrează mai mult și tinerii tot lucrează, apoi au, dar dacă au rămas numai pensionarii, cine să lucreze? N-are cine lucra și n-are cine face bani și de asta economia nu-i. 

Vocea Basarabiei: Dar poate e bine să revină cei plecați acasă și să se implice?

– D-apoi e bine, dar nu vor să vină. Nu vor să vină, fiindcă vor salarii mari, lumea vrea să trăiască, vor să călătorească, vor să se distreze.

Vocea Basarabiei: Bună ziua!

– Bună ziua, dna Valentina Ursu!

Valentina Ursu, Vocea Basarabiei…

– Dar noi vă cunoaștem. Mulțumim, dna Ursu! Vă cunosc foarte bine, toate emisiunile vi le privesc de fiecare dată, interviurile pe care le luați dvs. Mulțumim, mulțumim mult pentru tot!

Vocea Basarabiei: Încercăm astăzi să aflăm de la cetățeni ce e bine, ce e mai puțin bine în Republica Moldova. De ce e oftat, de ce lumea nu se înarmează și cu răbdare, de ce nu e luptătoare?

– Eu cred că trebuie putere să aibă toți, tineretul de astăzi care pleacă peste hotare să fie prezent aici. Noi, cei care suntem la pensie, nu am prea zice că avem putere, suntem profesori. Profesorii știți cum sunt astăzi? Așa cum suntem, așa muncim încă, și foarte mult muncim, dar suntem remunerați slăbuț, într-un fel așa, să zicem noi.

Ne străduim și noi, cei de jos, dar așteptăm ceva bun și de la cei de sus.

Vocea Basarabiei: Dar aveți și explicații, de ce puțini bani sunt în buget ca să fie această posibilitate de ridicat mai mult pensiile, salariile?

– Resurse, forță de muncă nu este în țară, au rămas pensionarii care cu adevărat nu pot să aducă în buget ceea ce trebuie să aducă.

Vocea Basarabiei: Aveți pe cineva plecat peste hotare?

– Nu.

Vocea Basarabiei: Dvs. v-ați gândit vreodată să mergeți în străinătate?

– Pe vremuri, da, dar în prezent, nu. Copiii îmi sunt pe loc, sunt foarte bine angajați, mulțumim lui Dumnezeu, sunt medici. Și mulțumim lui Dumnezeu pentru ceea ce este astăzi. În rest, așteptăm și noi ceva mai bine de la cei de sus, ne străduim și noi, cei de jos, dar așteptăm ceva bun de sus. Dacă muncești un pic, ai ceva. Noi, cei de la sat, avem. Ar trebui totuși și în buget să avem, că acei care au rămas muncesc. Probabil că mai puțin dau în ceea ce este în buget sau mai știu eu, dar cei care muncesc cu salariul în plic ar trebui să se gândească la lucrul acesta și la viitor, și la viitorul lor chiar. Eu mulțumesc lui Dumnezeu, v-am spus, suntem mulțumiți.

Vocea Basarabiei: Ce părere aveți despre aceste acțiuni de protest care se organizează în inima Chișinăului?

– Acțiunile de protest… Ar trebui să se gândească cei care fac protestul, în primul rând, pentru ce fac protestul. 

Vocea Basarabiei: Dar dvs. vă este clar de ce?

– Eu nu deschid parantezele, fiindcă noi știm care este scopul protestelor. Părerea mea este că ar trebui să se gândească binișor cei care pornesc la protest. 

Vocea Basarabiei: Cum vedeți viitorul Moldovei peste 10 ani?

– Peste 10 ani, dacă ajungem cu sănătate, eu l-am vedea cu mult mai bun, dacă și-ar aduce contribuția cu toții. Locul Moldovei sigur că hai să zicem noi că-i în Uniunea Europeană, dar cu greu ajungem acolo, cu greu.

Valentina Ursu, Vocea Basarabiei, suntem în vizită aici, la nordul Republicii Moldova, la Edineț, și vă întrebăm – cum se trăiește aici, la Edineț, în țară?

– Față de cum s-a trăit, tare rău. De-atâta că așa-i la noi conducerea. Peștele de unde se începe a strica? De la cap, așa-i și la noi.

Vocea Basarabiei: Ce trebuie să facă acum conducerea?

– Doamna ori să-și dea demisia, ori să-și schimbe otnoșenia (atitudinea) față de norod, față de popor, doar poporul pe dânsa a ales-o. Și noi am ales-o, noi n-am știut a alege.

Vocea Basarabiei: Dacă dvs. ați fi în fruntea Republicii Moldova, ce ați întreprinde, ce ați face?

– Am face. Întâi ne-am duce după popor, să vedem cum trăiește lumea, întâi și-ntâi am face cum era odată: „Proletari din toate țările, uniți-vă!”, așa și noi ne-am uni și prin unire am face totul, dar când unul trage ca racul, lebăda și știuca, nu se face nimic în țară, oameni buni. 

Vocea Basarabiei: De ce nu sunt uniți moldovenii?

– De-atâta că ei s-au amăgit o dată și a doua oară și acum de-amu s-a dezlumat lumea și s-a început a duce prin țări străine. Pe loc nu-i nimic de lucru, fermele, brigăzile de tractoare, toate s-au distrus, lumea n-are unde lucra, n-are unde câștiga un ban. S-au dat pământurile la întreprinderile acestea și nu-i nimic, ei n-au unde lucra.

Pensia mea e de 2000 de lei, vând brânză ca să mă pot întreține.

Vocea Basarabiei: Dar dvs. lucrați?

– Eu nu lucrez zilnic…

Vocea Basarabiei: Vă văd cu șorțul alb…

– Iaca, vând brânză, ca să mă pot întreține. Eu, alaltăieri, am dat 2.200 de lei numai pe injecții. De unde să le iau, din pensia mea de 2.000 și 2.000 ale lui? Și gata, s-a gătit. 

Vocea Basarabiei: De ce aveți pensie atât de mică?

– Când am ieșit la grupă, mi-au pus minimum 230 de lei, de la 230 m-am ridicat și eu la 2.000. Acum eu ce fac? Lemne, am un nepoțel la mine, îl cresc de la naștere, mamă-sa îi bolnavă de tuberculoză, tată-său îi bolnav de tuberculoză. Eu l-am crescut până în timpul de față, are 17 ani. Și mi-i jele tare, că a fost bine și n-am știut noi a trăi. 

Vocea Basarabiei: Ce vă doriți cel mai mult acum?

– Sănătate și pace dorim. Plânge toată lumea, intrați în sate și să vedeți că rămân satele goale, case pustii, ți-i jele a merge pe drum, nu te întreabă nimeni, nu-ți zice nimeni bună ziua. O școală luminoasă, o școală atât de mare, cu 80 de elevi au închis-o și au adus-o la Edineț. Pentru ce, cui îi trebuie treaba asta?

Vocea Basarabiei: Din care sat?

– Din Alexăndreni, aicea, suntem o primărie. 

Vocea Basarabiei: Pentru dvs. contează Moldova mai aproape de Est sau de Vest?

– Să fi fost cu rușii, noi am avut să trăim oleacă mai bine, avea să fie și gazul mai ieftin, avea să fie și mâncarea mai ieftină, avea să fie totul, să se fi găsit limbă comună aicea.

Vocea Basarabiei: Dar vă este clar de ce îi război aici, în imediata vecinătate?

– Îs vinovați aiștia, chiar ucrainenii. Așa conducere au ucrainenii, ca cum avem și noi în Moldova. Aiasta-i.

Vocea Basarabiei: Și cine a pornit războiul?

– Cine a pornit? Tot ucrainenii l-au pornit, din pricina că își băteau joc de ruși și pe acela îl doare, că are și el oameni ai lui. Să se pornească și la noi ceva și să obijduiască pe țăranul nostru undeva și să fie o conducere mai puternică ar fi să-l doară inima după om, după a lui nație. Am trăit bine, dar n-am știut și când a venit greutatea asta ne-a pus pe noi pe toți pe pântece.

Valentina Ursu, Vocea Basarabiei…

– Vocea Basarabiei, da, îmi place, față de alte posturi aleg Vocea Basarabiei.

Să muncească și o să aibă, nu de dus acolo la proteste să-i dea 400 de lei.

Vocea Basarabiei: Suntem în vizită aici, la nordul Moldovei, la Edineț, și discutăm despre prezentul și viitorul Moldovei. Cum îl descrieți?

– Tragem nădejde să fie bine. Îmi place conducerea de azi și sper să fie bine.

Vocea Basarabiei: La Chișinău se protestează…

– N-au de lucru aceia. Eu, de pildă, am o căpriță și am lapte, am brânză, am găini, am ouă. Lasă să țină, să muncească și o să aibă, nu de dus acolo să-i dea 400 de lei, dar iaca să-și facă de mâncare și să nu umble să-i dea Șor de mâncare. 

Vocea Basarabiei: Dar vă este clar ce vor ei acolo?

– Ce vor? Vor să răstoarne guvernul.

Vocea Basarabiei: Și dacă l-ar răsturna și ar veni ei la putere ce ar fi?

– Ar fi cu Rusia.

Vocea Basarabiei: Și dacă ar fi Moldova cu Rusia, ce ar fi aici?

– Nu știu, nu-mi închipui, Ucraina acolo dacă ne desparte, cum să vină? Nu-mi închipui. 

Vocea Basarabiei: Dar cum vedeți dvs. viitorul Republicii Moldova, cum ați vrea să fie?

– Sper să fim în Uniunea Europeană.

Trăim într-un colț de rai, numai nu știm să-l prețuim.

Vocea Basarabiei: Dar nu-i unită societatea.

– Nu-i unită și nici nu știu ce va ieși din treaba asta, dacă tot mai mulți îs cu rușii și susțin și războiul. Nu știu eu…

Vocea Basarabiei: Vă este clar de ce unii cetățeni de aici susțin acest război pe care l-a pornit Vladimir Putin împotriva Ucrainei?

– Cred că din cauza știrilor false.

Valentina Ursu, Vocea Basarabiei, am ajuns în vizită aici, la Edineț, și discutăm cu localnicii despre ziua de azi și ziua de mâine. Cum se trăiește aici, mai departe de Chișinău?

– Trăim într-un colț de rai, numai nu știm să-l prețuim. Eu m-am reîntors după 7 ani de muncă în Israel. Am lucrat 33 de ani la Centrul de medicină preventivă de aici, de la Edineț, pe un salariu foarte mic, am ajuns la vârsta de pensionare și când mi-am dat seama că n-o să-mi ajungă pensia, mi-am luat inima în dinți și geamantanul la 53 de ani și am plecat în lume. Și iată, în 2 februarie m-am reîntors. Am 61 de ani, o să am pensia nu știu cât, fiindcă abia am depus actele. Apropo, un an de zile din pensie l-am lăsat, că nu m-am putut reîntoarce să dau la timp actele pentru pensie, fiindcă a fost ba carantina asta cu Covid-ul și știți ce indignare, eu lucrez 24 din 24 de ore, 7 zile din 7 și pensia am lăsat-o, nu plâng după ea, dar cineva stă în stradă și urlă că nu-i ajunge. Oameni buni, la muncă! Nu ne pierdem, dacă vrei să muncești, nu mori de foame. În primul rând, ca să lucreze legea strict, toate vărsările în buget să meargă în buget, nu contabilitate dublă și totul o să se rezolve cu răbdare și muncă. 

Vocea Basarabiei: Dar cum vă explicați că totuși e mult oftat, e multă deznădejde, decepție în rândul cetățenilor?

– De lene, doar lenea-i de vină. Maică-mea a decedat și avem acolo în sat casă, avem pământ, am mers acolo și nu ai pe cine să rogi pe bani să-ți ajute, să lucreze în rând cu mine să descurcăm buruienile. Și la dânșii în grădini e tot așa buruieni, dar puneți acolo un cartof, o ceapă… Iată, acum s-au dus la proteste, de ce nu-și pun ceapă, că-i sezonul de sădit ceapa în grădină?

Dacă o să citim mult, o să ne învățăm a alege minciuna și informația falsă de cea reală, să nu se informeze lumea dintr-o singură sursă.

Vocea Basarabiei: Ce părere aveți despre acești organizatori care cheamă lumea la proteste?

– Marina Tauber, ce să spun de ea? Părerea e foarte urâtă despre ea, fiindcă știm că cu bani cinstiți nu poți organiza atâtea proteste. 

Vocea Basarabiei: Ați spus că tocmai ați revenit din Israel după o ședere de 7 ani de muncă acolo. Despre Ilan Șor acolo se vorbește?

– Se vorbește și știu și vila unde locuiesc. Am fost și ne-au arătat, și toți cunosc lucrul ista. Locuiesc în Keysaria, pe malul mării, într-o vilă de lux, și-i foarte ușor să dirijezi cu un popor care nu vrea să înțeleagă unele lucruri.

Vocea Basarabiei: El este deputat în Parlamentul Republicii Moldova. De ce nu vine aici, acasă, în calitate de ales al poporului, la tribuna parlamentului, să abordeze problemele?

– Păi, e mai bine să stai la cald și cineva să-ți facă bani. Unde-i miliardul? Dar vila cu ce o s-o plătească, vila e cu chirie acolo, și chiria e foarte scumpă? Ghidul care ne-a condus acolo, că am vizitat Keysaria, și ne-a arătat unde locuiește Ilan Șor, orașul Keysaria este orașul milionarilor în Israel. 

Vocea Basarabiei: Și cum vedeți drumul corect pe care trebuie să se îndrepte Republica Moldova?

– Drumul corect al nostru este de a deschide ochii, de a pune mâna pe carte, de a citi mult. Și dacă o să citim mult, o să ne învățăm a alege minciuna și informația falsă de cea reală, să nu se informeze lumea dintr-o singură sursă. Acum este posibilitate, citiți o sursă, a doua, a treia aceeași temă cum o dezvoltă și poporul să se învețe, lumea să se învețe a alege esența corectă. 

Vocea Basarabiei: Dar pentru dvs., ca și cetățean, contează Moldova să se apropie mai mult de Est sau de Vest? 

– Eu socot că drumul nostru e în Europa, în Europa e lumină. Bunelul meu a fost deportat în Siberia, aș scrie un roman despre peripețiile prin care au trecut părinții mei și buneii mei. L-aș întreba pe politicianul fugar Șor, ce limbă vorbește în Israel? Și are dreptul să ceară în Israel limba rusă, deși 32% din populația Israelului o alcătuiesc vorbitorii de limbă rusă? Acolo, dacă nu cunoști limba ebraică sau ivrit, cum îi mai spun, ai un post de lucru corespunzător, unde te descurci cu limba pe care o cunoști. Și ce mai putem discuta în chestiunile acestea de limbă? E clar ca bună ziua. 

Vocea Basarabiei: Ce e clar?

– Că trebuie să avem limba română, limba de stat să nu fie amestecată – limbă de stat, limba maternă, e limba română și graiul moldovenesc.

Vocea Basarabiei: Ce vă doriți cel mai mult acum?

– Îmi doresc cel mai mult sănătate, să pot să-mi realizez ceea ce mi-am propus, dar cu ajutorul Domnului, nu cum vreau eu. Să vă mai povestesc, am lucrat 6 ani și n-am avut posibilitate să vizitez niciun loc istoric din Israel, pentru că eram la muncă. Și, uite, pregătindu-mă seara pentru a doua zi ca să plec în excursie la Ierusalim, îmi făceam eu un plan în cap ce să cer la Mormântul Sfânt pentru mine, pentru familia mea. Pe lângă sănătate, printre primele cerințe mi-a venit – pace pentru Ucraina. Și stând în rândul acela imens, ca să intrăm la Mormântul Sfânt, ascultând discuțiile dintre diferiți oameni, că erau de diferite naționalități, peste tot auzeai Ucraina, Ucraina, că au să spună și un cuvânt pentru Ucraina. Vă închipuiți ce a făcut un om care nu gândește, îl am în vedere pe Putin? A întors globul pământesc cu picioarele în sus. Și lumea nu vrea să înțeleagă, iată, uitați-vă, protestele acestea s-au pornit de când? De când s-au început scumpirile. Păi, nu e vina guvernanților până într-atâta, da, poate undeva și este ceva, dar nu e vina guvernanților, s-a scumpit în toată lumea, peste tot și motorină, și produse alimentare, și toate-toate s-au scumpit. Altă chestie e cu cât și cum, că asta, mă rog, nu sunt economist și nu știu, fiecare are scheletul său în dulap, dar cumva trebuie să fim mai liniștiți, mai îngăduitori, mai uniți și să ne învățăm a trăi după buzunar.

Politic poate e și corect că trebuie să fim pe baricade, dar pe baricade umane, conceptuale, doctrinare.

Valentina Ursu, Vocea Basarabiei, am ajuns în vizită aici, la Edineț, și discutăm cu localnicii despre ce vrea omul astăzi. 

– Omul din teritoriu, de la Edineț, astăzi vrea să aibă toate condițiile – vrea să aibă apă, vrea să aibă drumuri, iluminare și a străzilor, dar și lumina electrică să fie mai ieftină, și gazul mai ieftin. A încercat guvernul preponderent să acopere, dar nu au fost suficiente compensațiile prin care a acoperit. S-a vorbit prea mult despre lemnele din România, în special pentru cei de la țară, practic, în partea de nord nu a primit nimeni nimic, iar la posturile de televiziune s-a vorbit prea mult despre acest lucru și se creează impresia că cineva le stopează și își ia lemnele acolo la Chișinău. Adică, trebuie să fie o punte de legătură – atâta am primit, atâta am dat, iată cine au primit, iată cine trebuie să primească sau are dreptul să primească. A fost foarte multă vorbărie cu lemnele în Republica Moldova și, iată, cetățeanului întâi i s-a dat bombonica și i s-a spus că, uite, ce trebuie să aștepte el de la guvernare ca pe urmă încetul cu încetul să dea ca racul înapoi și să nu fie posibilă realizarea multora dintre ele. Și adeseori atunci când nu poți realiza, deja îl pui pe om în contradictoriu în relație cu tine, cel care ai promis. 

Vocea Basarabiei: Lumea e pe baricade diferite, iată, cum aici poate fi depășită problema?

– Politic poate e și corect că trebuie să fim pe baricade, dar pe baricade umane, conceptuale, doctrinare. A fi pe baricade doctrinare este un lucru normal în țările normale și într-o politică normală. Poate noi trebuie puțin să mai stingem din răutatea din noi, din moralitatea din noi, trebuie să avem o politică de educație civică mai pe potriva cetățeanului. În primul rând, în școală să educăm civicul din om, patriotismul din om, ca mai apoi și toate celelalte. Din păcate, toată această scindare o aduc politicienii radicali, fie ei radicali de dreapta, fie în mare parte astăzi radicalii de stânga. Iată, scindăm fie pe principii etnice, ceea ce nu este corect defel în politic să discutăm despre politicul pe principii etnice, dar, din păcate, asta o facem; fie pe politici financiare, pentru că un oarecare oligarh are mulți bani și are anumite interese pentru a destabiliza. Plus la asta, la nivel legislativ mi se pare că trebuie de revăzut unde oligarhilor sau marilor oligarhi să le fie stopat drumul spre putere sub o anumită formă. Ceea ce se face astăzi de către Partidul „Șor” în Republica Moldova nu este o normalitate, nu se încadrează în conceptul de politică sub nicio formă, dar și ceea ce face puterea judiciară în situația în care ține sub arest foarte mulți oameni ieșiți din teritorii ai partidului, neaducându-le învinuirile de rigoare, tot nu este bine sau fie că îi închide pe 2-3 luni, le dau drumul că nu au argumente. Asta înseamnă că nu suntem nici un stat pe potrivă sub aspectul judiciarului, dar nici un stat pe potrivă multor altor aspecte.

Mi se pare că astăzi este indiscutabil și pentru ruși, și pentru ucraineni, și pentru găgăuzi că limba în Republica Moldova este limba română.

Vocea Basarabiei: Denumirea corectă a limbii a fost și mai rămâne un măr al discordiei în societate. Iată, după ce în parlament s-a votat ca să fie înlocuită sintagma „limba moldovenească” cu limba română, opoziția a protestat și la Curtea Constituțională…

– Mi se pare că asta nu trebuie să fie o piatră de care noi trebuie să ne împiedicăm, mi se pare că astăzi este indiscutabil și pentru ruși, și pentru ucraineni, și pentru găgăuzi că limba în Republica Moldova este limba română. Nu trebuie foarte mult să discutăm în jurul acestui subiect și să mergem mai departe, să lăsăm academiile să-și spună cuvântul acolo unde este necesar.

Vocea Basarabiei: Academia și l-a spus.

– Da, academia a spus și nu trebuie în jurul ei să facem prea multă politică, politica limbii este atunci când sunt impotenți politicienii.

* * *

Opinii adunate la hotarul moldo-ucrainean, mai exact, la Edineț. Iurie Matei este artistul care prin creația sa ridică o oglindă în fața întregii omeniri. Pentru el, arta este și o marfă. Artistul sugerează că în atelier înjură, creează, acolo e lumea lui, dar știe să delimiteze stările. Am discutat cu Iurie Matei despre artă și politică, dar și cum trebuie să se construiască relația dintre ele.

Autor

  • Ursu Valentina

    Moderatoarea emisiunii „Puncte de Reflecție”, dar și autoarea emisiunii „La firul ierbii”. A activat la Radio Europa Liberă din 2004 până în 2022. Anterior a muncit 17 ani la Radio Moldova. I s-a conferit Ordinul Republicii în 2009. Deținătoare a Medaliei „Om Emerit" din 1994. A scris în 1993 cartea „Râul de sânge", în care a inclus reportajele pe care le-a realizat în timpul conflictului armat de la Nistru (1992). Se regăsește printre cele 99 de femei ale Moldovei 2013. Omul Anului (2014) și (2021). Iar în 2014, președintele României i-a acordat Ordinul Național „Pentru Merit” - în grad de Comandor. A fost desemnată de cinci ori câștigătoarea Topului Jurnaliștii Anului.

Articole similare

spot_img

cele mai populare

Preluarea textelor de pe pagina www.voceabasarabiei.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.voceabasarabiei.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite și cele electronice vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia Vocea Basarabiei.