Maia Sandu a anunțat că va candida pentru un nou mandat la alegerile prezidențiale din toamna acestui an și vrea organizarea unui referendum privind viitorul țării. La mijlocul lunii decembrie, Consiliul European a decis deschiderea negocierilor de aderare cu Republica Moldova și Ucraina. Anterior, vicepremierul Nicu Popescu, șeful diplomației a anunțat că reforma justiției și combaterea corupției vor reprezenta primul capitol de aderare pe care se vor axa autoritățile. Decizia de a organiza referendumul republican în aceeași zi cu alegerile prezidențiale este logică și rezonabilă, sunt de părere mai mulți experți, potrivit cărora prin lansarea acestei inițiative guvernarea a reușit să seteze tema principală a agendei publice pentru anul în curs. Ce cred oamenii de la firul ierbii despre integrarea europeană? Căutăm răspuns la acest sfârșit de săptămână.
Odată cu lansarea negocierilor privind aderarea la Uniunea Europeană, Republica Moldova se va angaja într-un amplu proces de modernizare și reforme. UE și cele 27 de state membre vor susține parcursul european al țării, oferind asistență financiară și tehnică substanțială necesară pentru inițierea procesului de aderare. Inițiativele vor contribui la creșterea nivelului de trai în țară, iar cetățenii vor resimți avantajele de a fi parte a familiei europene încă de la o etapă timpurie. Vocea Basarabiei a făcut un popas în comuna Bardar din raionul Ialoveni și a discutat cu localnicii despre viitorul țării.
– Viitorul e numai în unire cu Europa, alt viitor nu avem.
Vocea Basarabiei: Dar e ușoară această cale?
– Nu e ușoară, trebuie să așteptăm ani, 10-20 de ani, ca să fim la nivelul lor, ca să ne putem uni.
Vocea Basarabiei: Și în acești ani ce trebuie de făcut aici, pe interior?
– Să ajutăm guvernarea, să ajutăm țara, nu să votăm cu 200 de lei viitorul cuiva care să ne ducă de cap, niște politicieni care trag țara înapoi, cum am fost cu Rusia.
Vocea Basarabiei: Dar e ușor să știi astăzi în cine să ai încredere și cui să-i dai votul?
– Totul depinde de guvernare.
Vocea Basarabiei: Dar cine ajută cel mai mult Republica Moldova acum?
– Eu cred că Moldova o ajută acum Europa și Statele Unite.
Vocea Basarabiei: Fără acest ajutor s-ar descurca de una singură?
– Nu, niciodată în viață!
Vocea Basarabiei: Dar din Federația Rusă au venit ceva ajutoare aici?
– N-au venit niciodată, niciodată și niciodată nu vor veni. Aici vin numai să ia, dar nu să aducă. Deci, asta a fost și le-a intrat în sânge – tot să ia, dar să nu aducă. Ne dădeau cu o mână și ne luau cu două cum a fost pe vremea comuniștilor și asta vor și acum.
Vocea Basarabiei, Valentina Ursu, suntem cu microfonul aici, la Bardar. Astăzi încercăm să aflăm de la dvs. cum se trăiește în Moldova profundă și ce dorințe aveți să se împlinească în acest an, 2024.
– Eu am prieteni peste hotare și practic o dată pe an merg la ei peste hotare.
Vocea Basarabiei: Unde?
– Italia, Germania, de exemplu, am vizitat și vreau să vă spun că nu m-au convins să rămân acolo. Pentru mine, țara mea îi o țară frumoasă, mai ales satul mi-l iubesc, plaiul natal în care am crescut, în care îmi sunt părinții, îmi sunt surorile, îmi sunt rudele, îmi sunt colegii.
Vocea Basarabiei: Și câți ani trebuie să treacă, ca să ajungă satul la nivelul standardelor de acolo?
– Nu pot să spun exact câți ani, dar știu precis că satul nostru va ajunge acolo unde sunt țările europene.
Vocea Basarabiei: Spuneți primele două probleme, de exemplu, care trebuie urgent soluționate.
– Sunt foarte multe probleme care ar trebui soluționate la noi în țară și cred că își dorește fiecare cetățean să se poată menține pacea, să fie pace la noi în țară, să nu ajungem cum a ajuns țara vecină și, în al doilea rând, cred că să putem face față scumpirilor, și nu e problema guvernării, fiindcă sunt scumpiri în toată lumea, nu numai la noi. Cred că încetul cu încetul se vor rezolva toate.
Vocea Basarabiei, Valentina Ursu, suntem în vizită aici, la Bardar, localitate situată la o distanță mică de capitală, 15 kilometri. Și vă întrebăm: încotro, Moldova? Pe ce drum să se îndrepte satul și statul?
– Să mergem în țările cele civilizate, cu lumea civilizată să fim în rând, înspre Europa.
Vocea Basarabiei: De ce?
– Fiindcă acolo oamenii se simt în siguranță, acolo bătrânii au o viață mai bună ca la noi, sunt stimați…
Vocea Basarabiei: E pregătită Republica Moldova să ajungă în UE?
– Deocamdată nu-i pregătită, dar mergem înspre asta. La noi în țară e rău că avem două probleme majore – corupția și sistemul clientelar, toată economia e în mâinile lor și corupția, procuratura și organele de securitate nu-și îndeplinesc datoria cum trebuie, ca să lupte cu corupția. Și eu doresc de la guvernare, în primul rând, să lupte cu corupția și cu sărăcia din țară, vreau ca dl Recean să ia toate schemele acestea la control, deși noi vedem că toți corupții care au fost arestați i-au ținut 2-3 săptămâni, le-au dat drumul și lumea de-acum nu mai are încredere în organele acestea, în procuratură, în judecătorii. Totul e cumpărat pe bani.
Să mergem în țările cele civilizate, înspre Europa, acolo oamenii se simt în siguranță,iar bătrânii au o viață mai bună
Vocea Basarabiei: Opoziția ce vrea vă este clar?
– Opoziția e o opoziție coruptă. Cine-s? Acei care ne-au sărăcit, acei care ne-au amăgit acum vor să scape de pușcărie, să zicem pe șleau, și vor să ia puterea înapoi, ca să dicteze mai departe, să corupă așa cum au corupt și să nu fie trași la răspundere. Nu mă dumiresc cum acești care sunt corupți, toți procurorii, judecătorii, când îi întreabă să demonstreze banul cum l-au câștigat, el spune că i-a dat bani mamă-sa, care a lucrat la colhoz, i-a dat cumnatul său de după graniță. Lor, la toți procurorii aceștia care mor de foame le-au dat părinții, le-au luat case, le-au cumpărat apartamente, mașini de lux și la copii tot așa. Dar cine îi crede? Ei toți se țin unul de altul, cu bani corup.
Vocea Basarabiei, Valentina Ursu, suntem cu microfonul aici, la Bardar. Astăzi încercăm să aflăm de la dvs.: care e drumul corect pe care trebuie să se îndrepte Republica Moldova?
– Drumul corect cred că ar fi, dna Valentina, ca să fim uniți pentru noi, pentru țara noastră și să trăim cu vecinii bine, cu toți vecinii. Știți, noi ne ducem în integrarea europeană de parcă ne ia de suflet cineva, ar trebui ei să vină să ne roage să ne comasăm, dar nu noi să ne vârâm în gospodăria cuiva, că pentru orice se plătește în viața asta. Iată cum. Aceasta-i părerea mea.
Vocea Basarabiei: Dar fără sprijinul acesta care vine din Occident s-ar descurca Republica Moldova, fără această asistență financiară?
– Dă mă rog, ne ajută. Dar pentru ce ne ajută? – iată asta-i întrebarea. Eu tot timpul îmi pun întrebarea: dar pentru ce ne ajută? Bine, cât poți să ajuți omul cela, vecinul cela, cât poți să-i dai de la tine, înțelegeți? Înseamnă că trebuie să se răsplătească, să dea înapoi ceva.
Vocea Basarabiei: Ideea e ca să se pună pe roate, să se pornească economia și dacă va fi economie dezvoltată, dacă vor fi create locuri de muncă, dacă va veni prosperitatea și bunăstarea, atunci ar trebui de una singură Moldova să demonstreze că poate.
– Da, iată cu asta sunt de acord, da, poate că ne ajută: hai să punem oamenii aceștia pe roate, hai să punem, cum s-ar zice, gospodăria aceasta pe roate, da, poate e așa, poate eu nu înțeleg corect asta, dar vă ajutăm, vă facem, hai veniți și voi adică în rând cu lumea. Cu toate că noi suntem în rând cu lumea, că am fost oameni gospodari și suntem, dar oleacă poate ideologia asta a venit la oameni, cum s-ar zice, ne-au insuflat că au să ne ajute, au să ne facă, da, poate și-s de acord, lasă să ne ajute dacă pot, lasă să ne ajute, numai ajutați-ne…
Vocea Basarabiei: De ce se duc toți să lucreze în Uniunea Europeană?
– Da, ei acolo se duc că totu-i lege, vin acasă și parcă li se pare că „o, am fost acolo și am văzut”. Dar eu din contra aș spune că se duc acolo și când vin înapoi cumva parcă ar trebui altă viziune să aibă, altă cultură, altă mentalitate.
Vocea Basarabiei, Valentina Ursu, suntem în vizită aici, la Bardar, localitate din imediata apropiere a capitalei, un sat frumos, se vede că au fost implementate mai multe proiecte. Dle primar, să vorbim despre anul 2024, despre năzuințele cetățenilor și despre ce vor și ce pot să facă și sătenii sau toată responsabilitatea e pusă pe umerii administrației publice locale?
– Dna Valentina, sunt bucuros că ați ajuns și la noi. Noi, primăria, suntem vocea sătenilor, noi suntem la cârma satului pentru a rezolva problemele și toate necesitățile sătenilor.
Vocea Basarabiei: Valeriu Rață a câștigat al doilea mandat cu un rezultat bun și foarte bun.
– Cu 70 la sută. Am fost doi candidați, eu ca și candidat independent, în mandatul precedent la fel am fost ales primar, consătenii și-au expus votul și au înțeles că lucrurile s-au schimbat spre bine în localitatea Bardar și probabil de asta și mi-au acordat votul de încredere încă pentru un mandat. Din fericire, localitatea Bardar de foarte mult timp datorită faptului că Vinăria Bardar are stație de epurare pe teritoriu, cumva instituțiile publice, preșcolare, școlare au fost de foarte mult timp conectate la rețeaua de canalizare, asta ne-a motivat și ne-a obligat cumva ca să dezvoltăm rețeaua de canalizare. Și iată că în 4 ani de zile am reușit să facem peste 7 kilometri de rețele de canalizare din sursele finanțate din 3 proiecte: Fondul Ecologic – 3 milioane, AIPA – 2 milioane 800 de mii și „Satul European” – 4 milioane 100 de mii, adică aproximativ 10 milioane, plus contribuția noastră, puțin peste 10 milioane. Acum urmează să aplicăm la „Satul European”, apelul 2, „Satul European Mare”, cu etapa 4, penultima etapă și ultima etapă o să fie construcția stației de epurare. Cred că încă 10 milioane ne vor ajunge ca să acoperim sută la sută întreg proiectul care este elaborat și practic o să fie 90 la sută din locuitori conectați la canalizare, apeduct au 99 la sută, gazificat este peste 90 la sută satul. Deci, asta vor sătenii de la administrația publică locală.
Vocea Basarabiei: Și dacă le creați toate aceste condiții, o parte din ele deja sunt create, credeți că se va diminua din fenomenul migrației sau vor continua sătenii din Bardar să ia calea pribegiei? Și care e motivul astăzi că mai pleacă lumea din sat, dacă totuși nivelul de trai e altul?
– În pofida condițiilor pe care le avem noi în localitate și condițiile legate de distanță, suntem la 15 kilometri de Chișinău, deci majoritatea locuitorilor de la noi lucrează în Chișinău, foarte mulți avem, și chiar în localitate avem agenți economici. Cred că pe teritoriu lucrează peste 200 de familii, vin și străini și lucrează la noi în localitate. De curând la Brutăria Bardar avem și din comunități unde temperatura îi foarte ridicată, au contractat companii care aduc persoane din afara țării la lucru în lipsa personalului la noi în țară.
Vocea Basarabiei: Și nu-i un paradox că unii pleacă de aici, că nu ar exista locuri de muncă, iar pe de altă parte, cei de la mii de kilometri vin aici ca să-și câștige bucata de pâine?
– Desigur că e un paradox. Cum noi de mulți ani plecăm și câștigăm mii de euro în alte țări, așa alții vin la noi, unde astăzi poți să câștigi 500 de euro și lor asta li se pare forte mult, deci asta este realitatea, pentru că guvernarea de-a lungul timpului prea puțin s-a gândit să creeze acele condiții care să motiveze antreprenorii să dezvolte afaceri și să creeze locuri de muncă bine plătite și ca ai noștri specialiști să nu plece. Și constat că o mică parte din cei plecați care au lucrat foarte mult timp și sunt specialiști se întorc și dacă muncesc calitativ și-și apreciază munca și cel care plătește la fel apreciază lucrul care i s-a făcut, deci ușurel poate să câștige și 30 de mii de lei aici pe loc și să fie foarte mulțumit. Ei bine, peste hotare câștiga 50 de mii, dintre care trimitea acasă o mie de euro, echivalentul a 20 de mii de lei, dar el acum este acasă, lângă familie, își vede familia, cum cresc copiii, astăzi o piatră, mâine o scândură, ceva a făcut pe lângă gospodărie, seara este acasă lângă soție, lângă copii, are grijă de gospodărie, pentru că nu totul se rezumă la bani în ziua de azi. Și, în genere, în viață nu totul se rezumă la bani, dar momentele pe care nu le petreci cu familia nu le poți recupera niciodată. Constatăm că foarte mulți revin acasă, ori deschid afaceri, ori își găsesc un loc de lucru foarte bine plătit și este posibil, pentru că la noi deja foarte ușor poți să-ți găsești un serviciu cu o leafă de 10 mii de lei, 15 mii sau chiar 20 de mii de lei, pentru că nu prea sunt specialiști. De aceea antreprenorii sunt gata să achite salarii bune, dar nu prea au de unde alege specialiști.
Constat că o mică parte din cei plecați care au lucrat foarte mult timp și sunt specialiști se întorc și dacă muncesc calitativ și-și apreciază munca și cel care plătește la fel apreciază lucrul care i s-a făcut
Vocea Basarabiei: 2024 la fel e un an electoral, urmează să aibă loc alegeri prezidențiale și președinta Maia Sandu a insistat să fie convocat și un referendum și în cadrul acestui plebiscit cetățenii să spună clar ce viziune au despre integrarea europeană. Cum ați reacționat atunci când ați auzit această noutate?
– E o inițiativă salutabilă și o apreciez, respect decizia și curajul dnei președinte de a organiza un referendum, pentru că chiar și în familie când vrei să mergi într-o excursie e OK când părinții întreabă copiii: „Mergem acolo sau mergem dincolo?”, adică nu spui că „gata, noi mergem astăzi în direcția ceea, chiar dacă vă place sau nu vă place”. Doar că dna președintă are o responsabilitate foarte mare, fiindcă d-nei luptă pentru cursul de mâine al țării, e normal, e firesc, e democratic, pentru că suntem o țară democratică, să fim întrebați dacă cu adevărat ne dorim, doar că până va avea loc referendumul propriu-zis, guvernarea trebuie să informeze bine, bine să informeze, să mediatizeze foarte bine toate obiectivele propuse odată cu integrarea în Uniunea Europeană și să ne comunice la oamenii de rând, nouă tuturor să ne comunice toate avantajele și toate dezavantajele, toate obligațiile și toate facilitățile, ca oamenii când vor merge la vot să știe exact că, dacă eu votez pro, înseamnă că îmi asum sau dacă eu votez contra, la fel îmi asum ce pierd și ce câștig.
Vocea Basarabiei: Dvs. azi le explicați localnicilor care sunt beneficiile, care sunt avantajele?
– Mai puțin pot să le explic, mai puțin îmi dau cu părerea, pentru că nici noi astăzi, ca administrație publică locală, nu cunoaștem sută la sută toate obligațiile și toate facilitățile care au să ni se pună în față sau o să ni se pună în spate în momentul când noi o să fim acceptați ca parte a Uniunii Europene.
Guvernarea trebuie să informeze bine, să mediatizeze toate obiectivele propuse odată cu integrarea în Uniunea Europeană, să ne comunice toate avantajele și toate dezavantajele, toate obligațiile și toate facilitățile
Vocea Basarabiei: Asta înseamnă că aveți frici?
– Nu am temeri, cel mai important pentru mine ca om, dar deja și ca primar pentru comunitatea pe care o reprezint, să nu ne impună niște chestii care merg împotriva noastră ca popor, sunt categoric contra legalizării căsătoriilor persoanelor de același gen – categoric contra! – și să nu-mi atingă familia absolut deloc, și să nu impună forțat în școli, să-mi educe ei mie copiii că trebuie să știe de mici, „pentru că poate el vrea să trăiască cu femeie, dar poate vrea să trăiască cu bărbat”. Deci, nu există așa ceva! Noi am apărut pe fața pământului nu din bărbat cu bărbat și femeie cu femeie, deci să nu ne atingă identitatea noastră ca neam, ca oameni pe fața pământului.
Vocea Basarabiei: Dar în câte țări din spațiul UE ați reușit să ajungeți?
– Am fost în Franța, am fost în Italia, cel mai mult am stat în Franța, am fost în Cehia, am fost în Anglia un pic, am fost în Scoția și în România am fost în trecere, un pic, prin Germania nu am stat. Mi-a plăcut nivelul lor de dezvoltare, foarte multe am implementat și tind să mai implementez în localitate și odată ce faci un lucru trebuie să-l faci calitativ. Îmi place cum e dezvoltată Europa, putem crea Europa acasă, dacă o să fie cazul, o să fim integrați în Uniunea Europeană, dar vă zic: să fim respectați ca popor și ca neam, și ca obiceiuri, tradiții și credință.
Vocea Basarabiei: Dar aceste 27 de țări membre ale Uniunii Europene despre ce vorbesc? Că e înalt gradul de dezvoltare economică, că nivelul de trai a ajuns să fie bun, unde cetățenii se regăsesc, unde și cei străini se integrează ușor, inclusiv cei plecați din Republica Moldova…
– Și din Franța pleacă foarte mulți francezi și caută viață mai bună, și din Germania pleacă mulți germani și tot așa, fiecare dintre noi căutăm la un moment dat al vieții un nivel mai înalt în măsura posibilităților noastre financiare. Deci, de la noi pleacă, la noi vin și unde plecăm noi, alții pleacă și noi ne întrebăm: „Cum tu nu poți să lucrezi cu 1.500 de euro, dacă mie îmi ajunge?”, păi, iaca așa și el nu ne înțelege pe noi și când se duce în altă țară mai dezvoltată. Europa vorbește despre libertate.
Vocea Basarabiei: Dvs. o să participați la referendum?
– Sigur că o să particip.
Vocea Basarabiei: Și știți și ce răspuns o să dați?
– Până la referendum mai este ceva timp. Orice drept îți dă și o obligație și noi ne cunoaștem drepturile sau vrem să ni le cunoaștem, sau ne dăm interesul ca să ni le cunoaștem, dar niciodată nu ne dăm tot atât de mare interesul ca să cunoaștem și obligațiile noastre ca și cetățeni.
Vocea Basarabiei: Dar Rusia ce-și dorește de la Republica Moldova vă este clar?
– Nu! Chiar și pe timpul președintelui Dodon, fiindcă era susținut de ruși, de asta și erau relațiile economice cu Rusia, pentru că erau niște condiții puse pe care doar ei le știau, acum fiindcă avem alt președinte, cu alte viziuni, nu s-au dus relații bune cu Rusia și cumva ca pedeapsă din partea noastră față de Rusia întrerupem relația, dar, până la urmă, suferă cine? Iarăși producătorul nostru, cetățeanul nostru. Deci, nu sunt foloase, războiul care e astăzi în țara vecină nu aduce foloase nimănui absolut.
Vocea Basarabiei: Dar dacă au fost alte timpuri și au fost relații mai bune între Chișinău și Moscova, de ce nu s-a rezolvat problema transnistreană?
– Păi, aici iarăși sunt interese politice, nimeni nu și-a dorit. Bine, nu și-au dorit foștii, dar actualii, dacă și-au dorit, bine, și acesta-i un pas înțelept, faci un pas în urmă, pentru că dacă noi începem acum să rezolvăm problema cu Transnistria, înseamnă că ce – îi ațâțăm, adică punem și noi combustibil pe foc? Știți, de asta toate se aranjează așa cum trebuie să se aranjeze și noi astăzi avem ca popor ceea ce noi merităm și din contra, avem prea multe din cele ce nu le merităm. De asta, noi ca popor să fim corecți, cea mai mare armă a unui popor – acesta-i votul. Atâta timp cât el e democratic, îi vot. Trebuie să fim foarte bine informați și trebuie să fim corecți în a alege, și nu pe interese, că mi-a dat 500 de lei sau mi-a dat 1.000 de lei, sau eu îl votez pe cutare președinte, pentru că ruda mea e deputat și-i în partidul cutare, dar trebuie să ne gândim strategic, cumva noi avem gândire pe termen scurt, acum nouă să ne fie bine. Iată ce fac țările înalt dezvoltate, au gândire pe termen lung, chiar și la nivel de business, chiar și la nivel de strategie de dezvoltare au gândire pe termen lung.
Trebuie să fim foarte bine informați, să fim corecți în a alege, și nu pe interese sau să ne vindem votul
Vocea Basarabiei: În domeniul administrației publice, ce schimbări trebuie făcute?
– Să se petreacă odată descentralizarea. Iată, astăzi din acele aproximativ 75 de milioane care au fost livrate de către localitatea Bardar la bugetul național s-au dus centralizat, adică la bugetul național, după care vine pentru instituțiile preșcolare, școlare, pentru aparatul primarului, adică vin niște finanțe…
Vocea Basarabiei: Cât se întorc?
– Se întorc aproximativ 15%. Acum, descentralizarea, să nu mai depindem de raion, adică să fim autonomie, cel puțin să ne dea putere de decizie mai mare local, adică să fim totuși autonomie. Asta-i. Astăzi, în localitățile din Republica Moldova din impozitul pe venit al persoanelor juridice noi nu primim absolut niciun leu. Păi, descentralizare, bine, nu totală, sută la sută, dar măcar 20 la sută. Dacă noi, Bardarul, astăzi am mai primi 20 la sută din impozitul pe venit al persoanelor juridice, păi, nouă stat european nu ne-ar trebui, nouă nu ne-ar trebui AIPA, am fi capabili deja să aplicăm poate la proiecte europene la care ar trebui cofinanțare mai mare și noi ne-am permite din aceste impozite care ar veni la bugetul local.
Vocea Basarabiei: Relația cu România cum ați vrea să se dezvolte?
– Păi, ea este una bună, foarte mulți ne dorim să facem unirea, noi, primarii, comunitățile din Republica Moldova, și așa se fac înfrățiri, unirea se face, adică treptat se face unirea, până o să fie practic toate satele și comunitățile înfrățite, unite. S-a făcut unirea cu România și, automat, suntem în Uniunea Europeană. Acum nu știu dacă sunt condiții, dacă Europa îi dă voie României să ne accepte pe noi sau nu. Bine, trebuie și aici să se facă referendum, ne place nouă sau nu ne place, toți vor să aibă cetățenie română, dar poate nu toți vor să facem parte din România. Deci, aceasta-i o întrebare foarte delicată.
Vocea Basarabiei: Dvs. sunteți euro-sceptic sau euro-optimist?
– Eu sunt pentru ca să dezvoltăm comunitățile pe care le conducem și țara în care trăim. Eu depun efort și clădesc piatră cu piatră, din postura mea de primar, din postura mea ca afaceri, din postura mea ca cetățean, ca tată, în țara mea vreau să văd conaționali de-ai mei, prea puțini suntem noi patrioți, prea puțini suntem patrioți, prea puțini știm să luptăm. Am învățat istorie, dar nu cunoaștem istoria, am învățat strămoșii, dar nu-i cunoaștem, nu-i știm și cumva ne pierdem valorile, și noi vrem în Europa, vrem în Europa, vrem în Europa… Ei bine, noi n-avem condițiile ca în Europa, dar condițiile ca în Europa poți să ți le faci. Și cel mai grav e că toți cei care pleacă în Europa, vin și-și fac condiții acasă ca în Europa, dar se comportă moldovenește. Iaca, asta-i cea mai mare problemă, că se comportă moldovenește. Avem nevoie de înțelepciune, dna Valentina! Putem să mergem noi să facem universități și doctorate, dar dacă nu vrem să căpătăm înțelepciune, iar înțelepciunea o putem căpăta prin experiență, prin trăiri, de la părinții noștri, de la bătrânii noștri, să ne respectăm unul pe altul. Deci, asta-i: să fim mai buni, să fim mai înțelegători, mai înțelepți, necazul celui de alături să fie și necazul nostru, să ne străduim să dăm o mână de ajutor chiar și atunci când nu ni se cere și să nu fim indiferenți față de aproapele. Și iată atunci când noi o să avem aceste calități și o să ne iubim, nu vorbim de rude, că noi nici rude între rude nu ne iubim astăzi, suntem foarte invidioși ca popor, dar ce să mai vorbim să ne iubim vecinul din satul vecin? Deci, asta-i o virtute pe care trebuie s-o căpătăm. Asta-i!
