VOCEA CARE NE UNEȘTE.

Ooops ! You forgot to enter a stream url ! Please check Radio Player configuration

LIVE

VB în satul Plop: Calea noastră e numai înspre UE, vom avea un trai decent, liniște, pace, va fi ordine și putere a legii

Vocea Basarabiei: Consiliul European care se va reuni pe 14-15 decembrie trebuie să decidă asupra începerii negocierilor de aderare la UE cu R.Moldova și Ucraina. Pe 8 noiembrie, Executivul Uniunii Europene a recomandat deschiderea negocierilor   odată ce autoritățile de la Chișinău îndeplinesc condițiile restante în domeniul justiției, luptei cu corupția și dezoligahizarea. Satul moldovenesc este una dintre principalele ţinte spre care îşi orientează eforturile Uniunea Europeană. Despre traiul în Moldova profundă discutăm la acest sfârșit de săptămână.

***

Mediul rural este cel mai expus turbulenţelor economice şi sociale, satul este mult mai dezavantajat din punct de vedere al oportunităţilor iniţierii unor afaceri, dar şi găsirii unui loc de muncă. Satul a fost mai departe de resursele financiare în eventualitatea aducerii unor investiţii. Actualmente satul are posibilitatea implementării unor proiecte care ar aduce beneficii colective şi care ar schimba condiţiile de trai în provincie. Vocea Basarabiei a discutat cu localnici din Plop, Dondușeni despre relaţia mediu rural–Uniunea Europeană.

Ion Ciobanu, locutor din satul Plop, Dondușeni

Noi suntem în pas cu lumea, nu rămânem în urmă de toate ce ni se oferă, mai ales la momentul de față, când se vorbește despre intrarea în Uniunea Europeană. Mai cunoaștem și opiniile altor oameni care, de acum au gustat posibilitățile din Uniunea Europeană. Sigur că noi, cei rămași la baștină, așteptăm cu mare nerăbdare să vedem intrarea în Uniunea Europeană.

Vocea Basarabiei: Pentru Dumneavoastră ce înseamnă integrare europeană?

  • Înseamnă, în primul rând, un nivel de trai mai ridicat, posibilitatea de a circula mai liber prin Uniunea Europeană, ceea ce ne-ar permite să vedem altă lume, altă civilizație, altă atârnare, alt mod de viață…

Vocea Basarabiei:  Regimul fără vize a oferit această posibilitate Republicii Moldova de acum 10 ani.

  • A oferit, dar populația nu prea are posibilități financiare ca să plece în străinătate. Noi tare ne-am dori să avem, în primul rând, locuri de muncă. Aceste locuri de muncă nu cad din cer, ele trebuie organizate aici, pe loc și eu bănuiesc că drept rezultat al aderării la Uniunea Europeană vor apărea întreprinderi, care vor ocupa forța de muncă aici, la noi, pe loc și se vor reîntoarce stranierii care sunt plecați acum, se vor întoarce și vor avea posibilitatea să activeze aici, să pună umărul la produsul intern brut al Republicii Moldova. Eu înțeleg că acolo unde lucrează acum, ei  fac contribuții la fondul social de pensii de acolo din țările respective unde sunt, dar am dori și aici să avem aceleași posibilități ca și acolo, ca să putem munci aici, ca să putem produce aici și dacă am produce aici, tot venitul ar rămâne aici, la noi în țară și atunci am avea posibilități să facem drumuri bune, să ridicăm medicina la alt nivel, asigurarea medicală și învățământul, toată sfera asta socială, care se răsfrânge asupra modului nostru de viață.

Vocea Basarabiei:  Sunteți o familie care aveți pe cineva plecat peste hotare?

  • Sigur că, avem 2 copii. Fata, așa o fost ca să rămână în România, din simplul motiv că și-a găsit jumătatea acolo și, după facultate, acolo au rămas. Băiatul e plecat în Anglia cu toată familia. A avut propunerea de a candida la funcția de primar, fiindcă e un băiat isteț, descurcăreț, dar m-a întrebat: „Mamă, îmi dau măcar jumătate din salariul pe care îl primesc aici? Nu, nici a treia parte. Atunci nu mă hotărăsc să vin în țară.”

Vocea Basarabiei:  Toate aceste case pustii, sau care sunt scoase de vânzare vor mai rămâne fără proprietari?

Să sperăm că în curând vor fi populate. Noi suntem optimiști, de fapt, și credem că o să vină vremuri bune și la noi, când vom vedea oamenii muncind aici, pe loc, acasă, să nu fie plecați undeva în străinătate.

Vocea Basarabiei:  Din experiența altor state s-a observat că și cetățenii au făcut anumite sacrificii  și au acceptat acele perioade de șoc, când s-au făcut reforme dure, foarte dure pentru acel moment, în acea țară, dar, după care, au venit aceste condiții bune de trai, despre care vorbim și pe care le dorim și aici în Republica Moldova. Este gata populația să accepte așa o perioadă de tranziție, când ar face un sacrificiu?

  • Cred că da, deoarece mulți tineri care sunt plecați acum peste hotare, au visul de a reveni în țară, câștigând acolo niște resurse financiare. Eu cunosc vreo câteva persoane care au muncit acolo peste hotare și au venit, și au investit aici, cu suportul statului, prin programul PARE 1 + 2.

Vocea Basarabiei:  1 leu de la cel care dorește să facă investiții, de la antreprenor și 2 lei de la stat.

  •  Ar fi foarte bine ca mai mulți tineri să urmeze calea asta, fiindcă la noi vin, de exemplu, în sat au venit doi tineri care, lucrând peste hotare, au venit și au investit aici la noi în sat, nu sunt sătenii noștri, dar au făcut azil pentru bătrâni.
  • Sunt bătrâni, sunt mulțumiți, fiindcă sunt niște condiții extraordinar de bune, chiar mai bune decât la azilurile de stat. E renovată o clădire…

Noi ne uităm în România, că de multe ori mergem, câte proiecte s-au realizat acolo: drumuri asfaltate și iluminații și toate.

Vocea Basarabiei: Eu vă întrebam despre răbdarea cetățeanului de a accepta o perioadă când aceste reforme trebuie să fie făcute, ca după asta să vină prosperitatea?

  • Noi ne uităm în România, că de multe ori mergem, câte proiecte s-au realizat acolo: drumuri asfaltate și iluminații și toate. Satul nostru Plop, suntem înfrățiți din 2018 cu un sat Valea Viilor din Sibiu, am fost de multe ori încolo, ei au venit la noi, vedem ce progrese au ei, ce proiecte s-au  implementat de când sunt membrii Uniunii Europene. Deci, dacă noi ne străduim măcar drumurile locale să le facem bune, acolo sunt făcute și drumuri în câmpuri, drumuri asfaltate și multe alte lucruri, ca să nu le enumăr, pentru că nici nu le cunosc pe toate, e vădit lucrul acesta. Noi mai stăm pe loc, nu se știe și cu Legea aceasta a Amalgamării cum va fi…

 Vocea Basarabiei: V-ați dori să fie comasată localitatea Dumneavoastră cu altele?

  • A noastră n-aș dori, din simplul motiv că la moment primarul nostru e foarte activ, atâtea proiecte ne duce, acum mai avem un proiect de câteva milioane, e foarte activ, n-aș fi dorit ca noi să ne unim cu cineva, unde să nu vină primarul măcar o dată pe săptămână să dea „Bună ziua” la cetățeni.

Vocea Basarabiei: Dumneavoastră, ce ziceți, nu ați vrea să faceți parte nici din componența unei singure Primării Dondușeni?

  • Nu știm cum se va petrece această amalgamare, dar nu ne-am dorit lucrul asta din simplul motiv că primarul nostru e om din sat, noi îl cunoaștem și dacă ar fi să-i oferim steluțe, ca la hotel, i-am da șase stele, le merită.

Vocea Basarabiei: De iarnă cum sunteți pregătiți, acum când coboară temperaturile sub zero, ați reușit să vă înregistrați pe platforma compensație?

  • Noi nu ne înregistrăm, pentru că nu avem la ce, doar la lumina electrică, în partea de sat unde locuim, nu avem gaz. Ceilalți care au gaz, mai primesc și la gaz. Noi ne-am făcut rezervă de lemne, de cărbune și ieșim din iarnă.

Un sezon de încălzire, am făcut o estimare, aproximativ în jur de 18.000 de lei.

Vocea Basarabiei: Cât v-a costat?

  • Un sezon de încălzire, am făcut o estimare, aproximativ în jur de 18.000 de lei. Am vrut să spun referitor la orientare geopolitică a populației, în general, în țara noastră: doar se știe câte proiecte s-au implementat din partea Uniunii Europene, din partea României îndeosebi, Statele Unite, drumul către Soroca e făcut de Statele Unite, de la Bălți e făcut de UE,  multe grădinițe și școli sunt construite de România, iar ei votează altceva. „Oameni buni, chiar nu aveți discernământ?!” Nu se gândesc la lucrul ăsta, le este totuna.
  • Au mai fost la noi perioadele astea de alegeri, când veneau socialiștii și comuniști, veneau cu o torbă, cu ceva: ulei, orez, zahăr și ce mai era acolo. Probabil că, cei care mai votează, sunt cu bun gând că o să vină de acum nu numai o pungă, cu o torbă dar o să vină cu sacul și o să ne dea: „hai să-i votăm pe dânșii!” Șor asta face și marea majoritate care se duceau la Șor și cumpărau, de acum nu se mai duc așa cum se duceau, fiindcă și-au dat seama că acolo produsele sunt de calitate foarte proastă și nu se mai fac nici reduceri așa cum se obișnuia, diferență mai că nu este.
  • Am niște colegi din zona Orheiului cărora tot timpul le spun că: „-Voi sunteți prioritari, Șor vă ajută, vă face drumuri, lumină și așa mai departe. -Da, da. -Păi, e banul nostru, a Moldovei, dar vi-l dă numai vouă! -A, el a furat, dar ne dă și nouă, se împarte, știe tabla împărțirii. – Bine, dar a furat de la toți, dar vă dă numai vouă!”

Vocea Basarabiei:  Ați insistat pe ideea că trebuie unire în societate. Totuși, în ce condiții ar putea cetățenii să se unească și pentru ce s-ar uni?

  • Guvernarea actuală trebuie să facă un efort în privința ridicării pensiilor și salariilor și generare de locuri de muncă. Aceste trei puncte sunt cardinale și importante, dacă vor fi îndeplinite, atunci populația va avea încredere mai mare în Guvernul actual, în Maia Sandu și inclusiv în partid. Văd unele scăpări, deoarece echipa nu-i chiar așa de integră cum ni s-a spus din start. Vorbele astea circulă din gură în gură, se răspândesc și strică imaginea în primul rând a Doamnei Maia Sandu. Înțeleg că dorința este mare și vrem cu toții, dar trebuie unire, ca să avem aceleași viziuni, aceleași scopuri și atunci, dacă batem toți într-un punct, vom cuceri și vom dobândi ce ne vom pune noi în plan.

Vocea Basarabiei:  O pensie bună, cât ar trebui să valoreze și un salariu  bun până la cât ar trebui să ajungă?

  • Pensie bună ar fi minimum 6-7 000 și un salariu în jur de 10-12 000 de lei. De  construit, nici vorbă, e foarte greu, te duci la un magazin de construcție și te doare capul! Înainte lumea construia, ridicau case, iată toate casele astea la noi în sat sunt ridicate de oameni, se făcea clacă, se ajutau unii pe alții…

Vocea Basarabiei: De aceasta este și nostalgie după timpurile de altă dată…

  •  Trebuie să-și dea bine seama cetățeanul de rând că ce a fost, nu are cum să mai fie.

Vocea Basarabiei: Cu ce vă mândriți ca cetățeni ai Republicii Moldova?

  • Mă mândresc, în primul rând, cu optimismul pe care îl are majoritatea populației noastre, fiindcă cu oricine aș vorbi, toți sunt cu aspirații europene, cu gânduri pozitive și bune. Pozitivismul acesta bagă speranța în fiecare dintre noi că mâine va fi mai bine.
  • Sper că într-o bună zi o să fie și la noi mai bine și o să mergem și noi pe drumuri asfaltate, pe trotuare bune, tot ce face lumea peste hotare, va fi și la noi, pentru asta trebuie multă înțelepciune, multă omenie…
  • Să știți că nu e o ambiție politică la oamenii că trag la est, pur și simplu multă lume nu s-a dezmeticit, este dezinformată, eu asta bănuiesc, că nu spune el: „Eu gata, sunt cu Federația Rusă și punctum, nu mai vreau altceva!” nu se pune problema așa. Fiecare își dorește o viață mai ușoară, viață mai calitativă, dar mulți sunt dezorientați, nu știu unde e viața aceea calitativă.

Vocea Basarabiei: Cine îi scoate din rătăcire?

  • Dacă am avea și noi un Moise!.. Îl avem pe acest Moise, în persoana doamnei Maia Sandu, dar trebuie să fie susținută și trebuie să aibă echipă puternică. Nu vreau să zic că-i slabă actuala echipă, dar este loc și de mai bine.

Gheorghe Pamfil, fermier din satul Plop, Dondușeni

Vocea Basarabiei, Valentina Ursu, suntem în vizită aici la Plop, localitate din raionul Dondușeni și vă întrebăm despre direcția încotro Moldova, care e drumul corect, de ce încă mai sunt mulți cetățeni și în cadrul unor cercetări sociologice spun că țara lor se îndreaptă pe o cale greșită?

Eu socot că, calea noastră e numai înspre Europa, fiindcă  de acolo va veni un trai decent, de acolo va veni o liniște în societate, de acolo va veni ordine și puterea legii.

Vocea Basarabiei: Ziceți că deacolo va veni, dar întrebarea mea e dacă o să vină cel de la Paris, sau cel de la Berlin, sau cel de la Roma să facă ordine aici în Republica Moldova, să aducă bunăstare?

  • Nu, categoric nu! Nu va veni nimeni, niciodată, nici din Rusia nu va veni! Poate să vină să ne facă dezordine. Va veni ca exemplu demn de urmat, unde noi trebuie să ne suflecăm mânecile și să ne apucăm de lucru.

Vocea Basarabiei: Știe moldoveanul ce își dorește?

  • Știe moldoveanul ce-și dorește – dorește să trăiască bine și cât mai puțin să fie implicat în activitatea de zi cu zi.

Vocea Basarabiei: Și lucrul ăsta e păgubos. Cum îi schimbăm mentalitatea sau cum își dă el seama că trebuie să se implice și el, și că agentul schimbării trebuie să fie, și că această perioadă de tranziție o putem micșora doar dacă există și o consolidare a societății?

  • Consolidare trebuie să fie prin ideea națională și integrarea în Uniunea Europeană, este o idee națională care trebuie să ne unească. Trebuie să ne apucăm de lucru, nu suntem evrei să mai așteptăm încă vreo 10 ani, să avem 40 de ani, adică trebuie să ne apucăm de lucru.

Vocea Basarabiei:  Dumneavoastră ziceți că trebuie de apucat de lucru, dar pe de altă parte, se crede că, încet-încet moldovenii se dezvață a munci.

  • Într-adevăr s-au dezvățat a munci. A fost un mit că poporul moldav este foarte muncitor, care acum nu mai este. Chiar nu știu de ce a dispărut, am fost motivați tot timpul să lucrăm, să muncim, să avem, fiindcă noi toți ne dorim să avem o casă frumoasă, toți ne dorim să avem o mașină la scară. Dorim, dar ce ne-a dezvățat, chiar nu știu… Am fost martorul la începutul începuturilor când țăranii au fost împroprietăriți cu terenuri, a fost o euforie și s-au apucat oamenii de lucru, și lucrau destul de bine, dar cu timpul acei care mai știau a munci, cu vârstă mai înaintată, au plecat pe cealaltă lume, aceștia tineri… Eu cred că tot noi suntem vinovați, părinții, că am învățat copiii noștri  că nu trebuie să muncească, copiii noștri trebuie să fie alintați, la pământ, cum zicem noi, nu trebuie să muncească, trebuie să stea undeva acolo, la oraș, unde și-au permis multe, dar nu ceea ce trebuie. Încetișor, prin exemplul nostru, trebuie să-i învățăm pe copii și nepoți a munci.

Vocea Basarabiei: Credeți că va fi posibil?

  • Toate popoarele așa au făcut, prin exemplul lor, au mers copiii, au mers nepoții mai departe și au muncit, și muncesc.

Cei care au migrat în alte țări au muncit destul de greu, numai ei știu, săracii, prin ce probleme mari au trecut: prin drame familiale, prin drame chiar și sociale.

Vocea Basarabiei: Ați spus că și părinții poartă un pic de vină pentru că s-au dezvățat a muncit copii. Cei care au plecat în străinătate, le-au oferit, în primul rând, banii munciți în sudoarea frunții acolo, dar care nu neapărat puteau și pot fi prețuiți aici, acasă, de către odrasle?

  • În primul rând, eu socot că acei care au migrat în alte țări au muncit destul de greu, numai ei știu, săracii, prin ce probleme mari au trecut: prin drame familiale, prin drame chiar și sociale. Au  trimis acasă bani la copii ca să fac studii, copiii, nefiind controlați de părinți, rămânând numai cu buneii lor, cu străini, și-au permis aceea ce nu trebuiau să-și permită, s-au dezvățat a studia, a lucra. Avem o parte a societății destul de mare care nu vor să muncească. Știm și copiii care au trecut școli aici pe banii părinților și au plecat la părinți acolo și nici acolo nu fac treabă.

Vocea Basarabiei: Vreau să vă întreb dacă agenda politicianului coincide cu agenda cetățeanului? Mă refer la prioritățile celor care stau în fruntea Republicii Moldova, ele coincid cu ceea ce vor cetățeni?

  • Coincid numai în cazurile când nu suntem la posturi, iar când venim la posturi, ne schimbă. Eu cred că puterea, totuși, e o boală destul de grea, pe majoritatea îi strică. Ne plângem pe sistem, dar sistemul nu se formează singur, îl formăm tot noi. Când ajungi acolo sus, de acum nu este importantă  agenda celor de jos, fiindcă odată venit sus, te simți oleacă „Dumnezeu”, te simți invincibil, te simți mai deștept ca alții, mai frumos, mai puternic și de acum nu ți-i așa milă de cei de jos, care au probleme.

Vocea Basarabiei: Ați putea să ne spuneți, în anii de independență, cine din politicieni v-a insuflat încredere?

  • Am avut așa, dar pe parcursul timpului au plecat în neștire din motiv că nu s-au respectat singuri pe ei și au dat exemple foarte urâte. Din păcate, majoritatea politicienilor pe care i-am avut, au nimerit în așa capcane.

 Vocea Basarabiei: Azi vă insuflăcineva încredere dintre cei care sunt la putere?

  • Deocamdată, îmi insuflă încredere Președintele țării, am încredere destul de mare în dumneaei, vede o cale destul de bună pentru dezvoltarea Republicii Moldova,  este o persoană foarte modestă, nu are pretenții față de averi, alte bogății și e o persoană, dintre toate care le-am văzut în Moldova, care se menține în albia ei de om modest și de om onest, fără pretenții de îmbogățire și așa mai departe.

Vocea Basarabiei: Credeți că cetățenii ar putea să-i mai ofere această încredere ca să obțină și al doilea mandat, ne referim la doamna Sandu?

  • Eu sunt convins că îl va avea și pe cel de-al doilea, oricât de greu e acum în Moldova, dar va avea al doilea mandat. E foarte greu pentru că sunt foarte mulți și din afară, și din interiorul țării care vor s-o înlocuiască. Cu toate scopurile și faptele mârșave pe care le au, vor să vină la putere, nu-i interesează  cum va fi mai departe, ei vor  să fie la putere, asta-i firea omenească, măcar și potopul dar principalul să vină la putere.

Vocea Basarabiei: Această insistență a doamnei Sandu de a promova reforma în justiție, credeți că se va încununa de succes?

Alt drum nu este, mai devreme, sau mai târziu reforma justiției se va înfăptui.

Vocea Basarabiei: Curățenia în justiție?

  • Da, va fi. Nimeni nu este veșnic, ne ținem cu patru mâini de fotoliu, dar, până la urmă, slăbesc și mâinile.

 Vocea Basarabiei: 2030 se considera anul când Moldova ar putea, ar trebui să ajungă țară membră a UE:  Moldova și Ucraina la pachet, Moldova și Ucraina pe căi separate, în funcție de cum îndeplinesc temele de acasă?

  • Cred că avem oportunitate și mai repede să devenim. Totul depinde de noi, dacă vom fi cât de cât exemplari, să dăm un exemplu bun de urmat pentru cei din jur, avem posibilitate de a deveni și mai repede membru al Uniunii Europene. Ca să fim la pachet cu Ucraina, eu cred că tot este o oportunitate, dar trebuie să fim mândri să devenim noi înainte membru al Uniunii Europene.  Avem această posibilitate, totuși nu avem distrugeri masive în teritoriu, nu avem pierderi de vieți omenești, ceea ce ne permite să dezvoltăm economia țării, infrastructura să o îmbunătățim în țara aceasta, mai repede că Ucraina.

Vocea Basarabiei: Bine, darexistă problema transnistreană nesoluționată, există alte spirite la sudul Republicii Moldova și aici, la nord, cam e înroșită zona.

  • Știți cine ațâță spiritele? Nu poporul, cu Transnistria mâine ne unim și nu vor fi probleme fiindcă noi nu avem probleme în comunicare.

Vocea Basarabiei: Dar armata rusă pe teritoriu?

  • Cu armata rusă se va rezolva, eu socot, odată cu finalizarea războiului dintre Rusia și Ucraina,  automat se va rezolva această întrebare, pentru că nimănui nu-i va fi convenabil să țină aici o armată. Cu sudul aceeași întrebare e, nimeni nu vrea nimic, am o mulțime de prieteni cu care discutăm. Elita politică de la Comrat este dusă în eroare destul de puternic în ziua de astăzi.

Vocea Basarabiei: La nord ce e ?

  • La nord nu a fost niciodată nici o problemă. Votatul încă nu înseamnă că sunt împotriva cuiva, pur și simplu, temporar, ei văd rezolvarea problemei cu Rusia, măcar că datele statistice ne arată altceva. Odată, la o discuție cu 3 lideri din nordul țării, discutam și ei spuneau că merele noastre  trebuie să plece numai în Rusia, eu le-am zis că este România care tot dorește  să procure merele noastre. „Nu, în România, chiar să-mi dea două prețuri, că nu le dau.” Le-am spus: „Voi sunteți politicieni? – Nu, noi suntem businessmeni. – Păi, atunci trebuie să vinzi producția oricui ar fi,  trebuit să capeți venit, nu-i problema cui vinzi, problemă totuși e să  vinzi produsul.”

Vocea Basarabiei: Dar această gândire există.

  • Este, sunt persoane, asta  a arătat și votarea, dar, totuși, slăbește, propaganda pierde din putere, numai este așa de aprigă cum era cu 2 ani în urmă.

Noi în ziua de astăzi suntem un spațiu, un teritoriu depopulat, economic foarte slabi suntem, noi avem nevoie, fiindcă cu 30 de ani în urmă râdeam de frații români că sunt săraci și vai de capul lor, acum ne ducem și ne mirăm, se vede că România e o țară, un popor care trăiește cu mult mai bine ca noi.

Vocea Basarabiei: Cine ar avea mai mult nevoie: Moldova de Uniunea Europeană, Uniunea Europeană de Republica Moldova?

  • Noi avem  nevoie de Uniunea Europeană, am spus că este un spațiu unde predomină un trai decent, unde legea-i lege și așa mai departe. Ei de ce să aibă nevoie de Moldova? Noi în ziua de astăzi suntem un spațiu, un teritoriu depopulat, economic foarte slabi suntem, noi avem nevoie, fiindcă cu 30 de ani în urmă râdeam de frații români că sunt săraci și vai de capul lor, acum ne ducem și ne mirăm, se vede că România e o țară, un popor care trăiește cu mult mai bine ca noi.

Aureliu Țurcanu, primar la al patrulea mandat în satul Plop, Dondușeni

Vocea Basarabiei: Domnule Primar, vorbim despre dezvoltarea satului și statului, care e perspectiva care sunt realitățile și de cine depinde europenizarea localității, de administrația publică sau și de felul cum se implică cetățeanul?

  • Desigur și de felul cum se implică cetățeanul, și de faptul cum se implică și politicul. Să știți că oamenii cunosc foarte bine lucrurile cum stau și mă bucură faptul că plopenii mei susțin integrarea europeană. Mă bucură nespus de mult că locuitorii din sat cunosc cum stau lucrurile peste hotare, de ce beneficiază cetățenii din acele state europene și de ce nu beneficiem noi, ce nu avem noi. În satul Plop există tendința și susținerea parcursului european.

Vocea Basarabiei: Ce înseamnă integrare europeană pentru simplul cetățean?

În primul rând, pentru cei vârstnici înseamnă faptul că copiii lor nu vor pleca peste hotare, vor rămâne în preajmă, dacă nu în satul Plop, atunci pe undeva aproape, la o distanță de 100-200 km, unde să aibă un loc de muncă, să întemeieze o familie și să fie alături, asta își dorește cetățeanul.

Vocea Basarabiei: Credeți că chiar se poate pune stavilă acestui fenomen numit migrația? Probabil că, mulți tineri încă trăiesc cu visul să plece peste hotare.

  • Da, desigur că această tendință de a pleca hotare persistă, dar dacă vor fi create condiții mai bune, o infrastructură mai bună, un loc de muncă asigurat, bine plătit, cu o remunerare la nivel european, atunci cetățenii se vor gândi dacă merită să plece sau e mai bine să rămână acasă. Cei care au plecat păstrează legătura, sună rudele, întreabă ce se mai face prin localitate, ce s-a schimbat. Nu este o ruptură, brusc au plecat și gata. Se întorc în perioada de vacanță, nu pleacă la mare sau la munte, ci vin acasă, în localitatea lor, și mai repară un gard, mai repară o căsuța părintească pe care o au.

Vocea Basarabiei: De la Dumneavoastră de aici, din localitate, e plecat fiecare al 3-lea, al 4-lea cetățean, măcar unu-doi-trei-patru au revenit, s-au întors acasă?

  • Pentru totdeauna nu s-au întors, deși, în perspectivă, unele persoane cu care am discutat, au spus că bătrânețile le văd aici, la Plop. Sufletește ei au nevoie de revenire acasă. Este nevoie de tineri, dar tinerii, până nu le vom crea condiții bune, până când nu le vom asigura un loc de muncă bine plătit…

Vocea Basarabiei: Să admitem că aici s-ar oferi salarii de 20 000 de mii, credeți că rămân tineri la baștină?

  • Da, sunt tineri care au rămas și cu salariu mai mic, dar au rămas. În dependență, de la om la om, poate au visul de a pleca, dar sunt legați de localitate, de familie, de părinți. Menirea noastră, ca administrație, este de a crea condiții ca să rămână, aici, pe loc.

Vocea Basarabiei: Cu bugetul pe care îl aveți astăzi, puteți să creați aceste condiții, care i-ar motiva să rămână în mediul rural pe cei tineri?

  • N-aș vrea să mă plâng de bugetul care îl are Primăria Plop. Trebuie să muncim și se găsește tot, se găsesc banii în buget. Noi am găsit agenții economici, terenuri pe care le-am arendat. Când am ajuns eu la Primărie, aveam un buget foarte mic și mă gândeam cum o să o scot la capăt.

Vocea Basarabiei: Era în 2011?

  • În 2011. Ulterior am calculat unde stau banii și trebuie pur și simplu să întreprindem anumite măsuri pentru a-i bugeta. Am reușit lucrurile astea, ne-am propus ca banii pe care îi avem în cadrul bugetului, sa nu-i cheltui pur și simplu, de dragul cheltuielilor, dar să implementăm proiecte.

Vocea Basarabiei: Ce proiecte ați reușit să implementați?

  • Am implementat proiecte după necesitate. Satul Plop este o localitate cu multe izvoare, am făcut o analiză, am văzut care este calitatea apei în fântâni…

Vocea Basarabiei: Și dacă sunt fântâni în fiecare gospodărie, apeductul cum l-ați făcut?

  • Primul lucru pe care l-am făcut a fost apeductul. Am făcut o porțiune mică de 4 km, deși, apeductului e mult mai mare, are 23 km, dar canalizarea are numai 4 km, în schimb am reușit să conectăm la canalizare toate instituțiile publice de învățământ, de agrement. Ulterior am mers cu alte proiecte ca să creăm condiții bune și pentru copiii de la grădiniță, de la școală și proiecte culturale și sociale pentru cetățeni. Întotdeauna ne consultăm cu cetățeanul să vedem de ce are nevoie în primul rând. Necesitățile sunt mult mai mari desigur, dar nu toate lucrurile depind de noi.

Vocea Basarabiei: Ce vă doriți să mai faceți? Există programul Satul European, Satul European Expres. Dacă Republica Moldova reușește să deschidă negocierile pentru aderare la Uniunea Europeană, administrațiile publice locale vor putea să acceseze fonduri europene. Ce ar trebui să mai faceți, aici, în localitate?

  • Multe lucruri mi-aș dori să fac. În primul rând mi-aș dori ca infrastructura drumurilor să fie mai bună, deși avem drumuri asfaltate, o anumită lungime de drumuri sunt pietruite. Ne dorim să aducem investitori pentru a ocupa populația de diferit gen în producere. Noi facem producție și materie primă, noi exportăm. De ce să nu mergem și pe calea procesării, prelucrării, să mergem la expoziții, fiindcă avem produse de calitate?! Așa văd lucrurile.

Vocea Basarabiei: Opinii adunate în satul Plop, Dondușeni. Republica Moldova este pregătită să înceapă negocierile de aderare, iar acest lucru a fost confirmat atât de Parlamentul European, cât și de Comisia Europeană. O spune europarlamentara română Ramona Strugariu, potrivit căreia decizia privind lansarea negocierilor de aderare se va lua la pachet cu Ucraina, iar unii lideri europeni încă analizează oportunitatea demarării negocierilor cu această țară. Ramona Strugariu se arată convinsă că Republica Moldova este pregătită să înceapă negocierile de aderare. Potrivit europarlamentarei, dacă în timpul reuniunii Consiliului European va fi decisă lansarea negocierilor de aderare, calendarul de aderare trebuie să fie stabilit până în primăvară. Dar cum trebuie gestionate așteptarile moldovenilor?

Autor

  • Ursu Valentina

    Moderatoarea emisiunii „Puncte de Reflecție”, dar și autoarea emisiunii „La firul ierbii”. A activat la Radio Europa Liberă din 2004 până în 2022. Anterior a muncit 17 ani la Radio Moldova. I s-a conferit Ordinul Republicii în 2009. Deținătoare a Medaliei „Om Emerit" din 1994. A scris în 1993 cartea „Râul de sânge", în care a inclus reportajele pe care le-a realizat în timpul conflictului armat de la Nistru (1992). Se regăsește printre cele 99 de femei ale Moldovei 2013. Omul Anului (2014) și (2021). Iar în 2014, președintele României i-a acordat Ordinul Național „Pentru Merit” - în grad de Comandor. A fost desemnată de cinci ori câștigătoarea Topului Jurnaliștii Anului.

Articole similare

spot_img

cele mai populare

Preluarea textelor de pe pagina www.voceabasarabiei.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.voceabasarabiei.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite și cele electronice vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia Vocea Basarabiei.