Bună dimineața, dragi prieteni ai Vocii Basarabiei! Sunt Iulian Ciocan și vă invit din nou la „Radiografia Săptămânii”, o emisiune în care, așa cum bine știți, dezbat teme de actualitate cu oameni pe care-i chem din zona artei și culturii. Azi vreau să disecăm actualitatea împreună cu Nicolae Gheorghe Rusu, regizor, textier, scenarist, mai este și Maestru în Artă, și Artist al Poporului. Dle Rusu, bine ați venit la Vocea Basarabiei!
Nicolae Gheorghe Rusu: Bună dimineața și bine v-am găsit!
Vocea Basarabiei: Există părerea că oamenii de artă, așa cum suntem eu și dvs., ar trebui să stea cumva în turnul lor de fildeș, să-și vadă de problemele lor artistice și mai puțin să se intereseze de politică. Dvs. totuși sunteți un artist care ați aderat, nu foarte mult timp în urmă, la o formațiune politică – Coaliția pentru Unitate și Bunăstare (CUB). Vreau să vă întreb – de ce ați preferat să intrați în politică, de ce n-ați rămas cu problemele dvs. artistice?
Nicolae Gheorghe Rusu: Vă mulțumesc pentru prezentare, în primul rând, și cred că aveți perfectă dreptate că oamenii de artă și cultură sunt cumva uitați chiar și de politicieni. Dacă pe scenele unde evoluăm ești cunoscut sau chiar recunoscut, ai un nume cât de cât, atunci oamenii din politică ne recunosc doar atunci când sunt alegerile. Este o altă părere care îmi aparține mie. Eu nu aș vrea să spun că acum m-am implicat în politică, un regizor de spectacole concertistice, de fapt, tot politică face. O politică artistică, dar această politică aparține nouă, tuturor. Deci, noi furnizăm, prestăm servicii spirituale, precum un economist face niște lecții de economie cuiva. Aș zice și eu la fel, precum spuneți, că nu e chiar bine că nu sunt implicați oamenii de cultură și artă. Poate că asta m-a făcut pe mine să vin în politică mai aprofundat, într-un fel, ca să se țină cont și de părerile noastre, ale oamenilor de cultură și artă, să ne apărăm interesele. Eu până a gândi la Coaliția pentru Unitate și Bunăstare am activat ca susținător, ca simpatizant și la alte partide de dreapta, numai de dreapta.
Vocea Basarabiei: Care partide?
Nicolae Gheorghe Rusu: PAS, bunăoară, și a mai fost PLDM-ul mai înainte, am activat ca simpatizant și în susținerea Frontului Popular mai la începuturi și chiar am avut și unele roade.
Vocea Basarabiei: Dar ați fost de fiecare dată simpatizant, nu ați fost membru de partid?
Nicolae Gheorghe Rusu: Exact! Acum este altceva. Am venit la Coaliția pentru Unitate și Bunăstare, pentru că mi s-a solicitat prezența, deci mi s-a propus, alții nu mi-au propus niciodată nimic, unde am activat ca simpatizant am făcut-o din bunul-simț și ca să fac și eu ceva pentru noi, pentru țară. De ce nu? Aici mi s-a propus, am acceptat și într-un timp relativ scurt am fost ales chiar și membru al Biroului Central Permanent al CUB-ului. Atunci când cineva, oamenii din partid încearcă să-ți aprecieze activitatea și meritele, de ce nu? Sunt la începuturi, nu știu care vor fi rezultatele, dar trebuie s-o încerc și pe asta.
Vocea Basarabiei: Totuși, vreau să vă întreb – de ce ați ales anume CUB-ul, dar nu altă formațiune de dreapta, pentru că ați spus că ași fost simpatizant și al altor formațiuni, de ce acum CUB-ul? Prin ce este mai bun CUB-ul decât alte formațiuni de dreapta, haideți să vă pun astfel întrebarea?
Nicolae Gheorghe Rusu: Să știți că aveți perfectă dreptate, sunt un șir de partide care poate au aceeași predilecție pe care o am eu și am putut să ader, dar nu mi s-a propus, și eu nu pot să mă impun în fața cuiva: luați-mă, vă rog. Când dl președinte Igor Munteanu mi-a propus, mi-a explicat care ar fi rolul meu în activitatea de partid, am înțeles că trebuie să mă implic și am făcut-o, pentru că oamenii de cultură și artă trebuie să aibă și ei reprezentanți din domeniul nostru într-un un partid. Eu nu știu care vor fi rezultatele, dar în oricare partid ai fi, probabil trebuie să muncești, să alergi și să-ți impui și părerea nu numai a ta, dar a tuturor celor care sunt în jurul tău, mă refer la domeniile mele de artă și cultură.
Vocea Basarabiei: Am înțeles. Da, dvs. ați spus că vi s-a propus, ceilalți nu v-au propus, dar eu vreau să știu prin ce-i mai bun CUB-ul. Adică e mai bun prin faptul că v-a propus totuși?
Nicolae Gheorghe Rusu: Nu zic, eu nu aș judeca, că acesta-i mai bun, iar acesta-i mai rău. Chiar nu știu cine m-a recomandat, am fost invitat, eu pe dl Munteanu nu l-am cunoscut decât de pe sticla televizorului, am apreciat gândirea lui și m-am afiliat. De ce nu?
Vocea Basarabiei: Uitați-vă, un subiect pe care vreau să-l discut cu dvs., pentru că sunt câteva pe care vreau să le discut, ar fi cel despre patente. Știți și dvs. probabil că guvernanții, în special, ministrul Alaiba vrea ca cei care activează în baza patentelor să aibă, în sfârșit, case de marcat, să renunțe la aceste patente și să plătească impozite așa cum plătește toată lumea. Deci, unii au și renunțat – au spus guvernanții – de la Piața Centrală niște vânzători care activau acolo în bază de patentă au renunțat între timp și deja au casă de marcat. Între timp, am văzut pe pagina dvs. de Facebook o postare, cumva un soi de săgeată, i-aș zice, trimisă spre dl ministru Alaiba. Dvs. ați precizat acolo că dl ministru e salariat cu peste 50 de mii de lei lunar și mai are încă diverse adaosuri, așa ați scris, deci, patentarea artiști, actori, interpreți, muzicanți, prezentatori, care nu sunt angajați la un loc de muncă și nu vând marfa cu amănuntul, și nu la kilogram, cam nu ar trebui, în opinia dvs., să renunțe la patentă. Am înțeles eu bine, da?
Nicolae Gheorghe Rusu: Așa este corect. Deci, aveți perfectă dreptate sau eu am avut dreptate probabil, cred eu, pentru că nu pot s-o impun nimănui. Poate că cineva care vinde la cântar sau cu amănuntul ar trebui undeva să dea un bon de casă, iar un interpret sau șirul de meserii din domeniul artei și culturii pe care le-am enumerat și dvs. mi le-ați amintit, nu cred. Cum ar putea să dea un bon de casă de la nunta cutare, de la spectacolul cutare? Pentru că eu dacă sunt angajat ca regizor, bunăoară, am patentă, am dreptul să activez, merg la o organizație concertistică, fac un contract cu organizația respectivă, trece prin contabilitatea organizației, cu toate că eu mai plătesc impozitele pentru patentă, pentru activitatea pe care o prestez…
Vocea Basarabiei: Dar cât plătiți?
Nicolae Gheorghe Rusu: În jur de 300 de lei.
Vocea Basarabiei: Pe lună?
Nicolae Gheorghe Rusu: Da, într-o lună. Dar contabilitatea organizației respective din onorariul meu pe care trebuie să-l am mai reține impozite în fondul social, pensii, toți banii conform legislației în vigoare sunt reținuți. Deci, totul este la vedere, nu știu pentru ce mi-ar trebui bonul de casă, asta e. Eu nu zic că oamenii de cultură și artă nu trebuie să plătească impozite. Dacă așa a fost stipulat de lege că, să zic, 300 de lei, noi trebuie să ne conformăm legii, dar nu știu la ce îmi trebuie aparatul de casă.
Vocea Basarabiei: Deci, casă de marcaj considerați că nu trebuie?
Nicolae Gheorghe Rusu: Nu cred, poate că aici ar trebui într-un fel să fim diversificați, care e din comerț – într-un fel, care prestează alte servicii este altfel, nu știu, sau dacă este așa stipulat undeva, lucru pe care eu nu-l cunosc, cineva mi-a reproșat la postarea mea că oamenii de cultură și artă, cei care prestează servicii de felul nostru nu au nevoie de bon de casă. Păi, dacă este așa, atunci Fiscul sau guvernul, sau cineva, niște reprezentanți probabil trebuie să ne comunice, să ne spună: „Oameni buni, asta este”! Deocamdată nu ne-a spus nimeni treaba asta. Deci, comunicare, e vorba de comunicare.
Vocea Basarabiei: Uitați-vă, dvs. spuneți că ar trebui să se facă cumva distincția asta dintre cel care vinde la tarabă și care ar trebui, în opinia dvs., să aibă casă de marcat, și un artist de acesta, nu știu, un prezentator…
Nicolae Gheorghe Rusu: Prestator de servicii, ceremonii.
Vocea Basarabiei: Da, care n-ar trebui să aibă casa asta de marcat, bine, dar mulți oameni, știți, fac o altă deosebire…
Nicolae Gheorghe Rusu: Să zicem…
Vocea Basarabiei: Ei spun așa: între acești artiști, acești prezentatori și interpreți există oameni foarte bogați și oameni mai puțin bogați. De exemplu, sunt artiști care fac, nu știu, zice lumea, mii de euro pe la nunți, aceștia ar trebui să aibă și să plătească mai mult, dar, pe de altă parte, cumva, poate aceia care au mai puțin…
Nicolae Gheorghe Rusu: Eu v-am înțeles sugestia, dacă este așa, atunci orice manifestare, să știți că oamenii de felul meu, care câștigă onorarii, sunt în vizorul Fiscului. Atunci organizați o lege cum s-ar putea de făcut. Dar ce să facă cu bonul de casă dacă eu alerg la spectacol, atunci organizez artiști? Despre asta e vorba, aparatul de casă, eu nu zic că nu trebuie să plătim impozite, Doamne ferește, toți trebuie să plătim impozite la egal din venitul pe care îl avem. Eu am un imobil pe care îl dau în chirie și lunar, ani în șir, plătesc impozite la stat, le plătesc în fiecare dată de 1 a lunii.
Vocea Basarabiei: Din banii pe care-i luați în chirie?
Nicolae Gheorghe Rusu: Exact!
Vocea Basarabiei: Din ce știu eu, sunt oameni care închiriază apartamente și nu plătesc nimic.
Nicolae Gheorghe Rusu: E problema lor, este Fiscul pentru control. Eu nu vreau să ajung la controlul respectiv, sunt conștient, mă conformez legii și plătesc așa cum mi se cere și nu am probleme, nici dureri de cap.
Vocea Basarabiei: Da, asta-i foarte bine, dormiți liniștit. Dar, uitați-vă, în postarea despre care vorbeam, postarea dvs. pe Facebook, dvs. ați precizat că dl Alaiba ia 50 de mii de lei lunar și, în același timp, spre sfârșitul postării ne-ați spus că dvs. ați fost pensionat cu 3.700 de lei lunar, ca și cum ați făcut așa, o comparație…
Nicolae Gheorghe Rusu: Sunt mai multe subiecte.
Vocea Basarabiei: Da, sunt mai multe.
Nicolae Gheorghe Rusu: Păi, domnilor miniștri, vreau să le zic, poate că mai înainte de a ne mări sau a vă mări vouă salariile trebuia să vă gândiți de ce nu și la oamenii de cultură, la oamenii de rând, pentru că un salariu de peste 50 de mii de lei, plus indemnizațiile respective, comparativ cu pensia mea de 3.700, care așa a fost stipulată, așa s-a constatat că trebuie să am atât…
Vocea Basarabiei: Taică-meu are 3.500… Deci vi se pare o pensie mult prea mică în comparație cu acest salariu al miniștrilor?
Nicolae Gheorghe Rusu: Este un decalaj, eu am muncit 47 de ani, zeci de ani nu mi-au fost luați în calcul, pentru că nu s-au găsit niște acte. Păi, dacă nu s-au găsit, probabil că trebuia o altă formulă. Nu știu, nu sunt economist, dar când am făcut aluzia respectivă am vrut să spun că decalajul e prea mare și cine, unde sunt criteriile respective, că dumneata trebuie să ai 80 de mii salariu, dar eu numai 4.000?
Vocea Basarabiei: O să vă spună că un ministru într-o țară care se integrează în UE trebuie să aibă un salariu mare, pentru că are foarte multe responsabilități și întrebări.
Nicolae Gheorghe Rusu: Da, dar și omul de rând în țările respective are salariu bun și un trai decent. Asta e! Să ne conformăm și omului care ne-a trimis acolo sus, pentru că sunt slujitorii noștri, așa înțeleg eu, cel puțin. Nu vreau să învinuiesc pe nimeni, dar probabil întâi gândește ș-apoi pășește.
Vocea Basarabiei: Da, am înțeles. Dle Rusu, zilele astea în presă au apărut referințe la un raport făcut public cu ocazia celor doi ani de guvernare PAS…
Nicolae Gheorghe Rusu: L-am privit.
Vocea Basarabiei: Pe 11 iulie 2021, PAS a câștigat fulminant, aș zice, alegerile parlamentare în urma cărora are acum 63 de deputați în parlament. Și Igor Grosu, președintele parlamentului, cu această ocazie a spus iată ce: „Nu putem face în doi ani ceea ce am ratat în trei decenii, am vrea să facem lucrul mai repede, însă mocirla e greu de limpezit peste noapte, Kremlinul, prin servitorii lui de la Chișinău, face orice să ne dezbine, să ne certe”. Deci, pe de o parte, ca și cum ar reieși din mesajul acesta că doi ani totuși e un termen mic, ar avea nevoie de o perioadă mai mare pentru a face ceva, au piedici de diferită natură, inclusiv Kremlinul le pune piedici. În 30 de ani de zile nu s-a făcut nimic, deci le este greu acum să facă totul în doi ani. Dvs. cum ați comenta această declarație?
Nicolae Gheorghe Rusu: Eu am privit această declarație și unele momente din declarație le apreciez, pentru că, într-adevăr, este greu, trăim timpuri nu prea bune, precum a prevăzut Partidul Acțiune și Solidaritate, sunt probleme, probleme foarte mari, dar să zici că nu s-a făcut nimic, să generalizezi, nu sunt de acord.
Vocea Basarabiei: Vă referiți la cei 30 de ani de independență?
Nicolae Gheorghe Rusu: Exact. Păi, chiar reiese că până în anul 2020 nici eu nu am făcut nimic. Eu am trăit, am activat, am promovat ideile proeuropene, și acum să apari în fața televizorului și să îmi spui în fața mea, dar – înțelegi? – numai nu mi-a spus-o personal: „Dumitale nu ai făcut nimic 30 de ani, ce mai vrei?”. Ba da, eu am alergat, și nu numai eu de unul singur, am lucrat, am activat, am luptat pentru grafia latină, am luptat pentru simbolurile de stat, am luptat ca astăzi să trăim, într-adevăr, mai bine. Nouă ce, ne-a fost ușor? Da, că au fost și elemente care ne-au încurcat, ne-au încurcat și nouă foarte mulți, dar n-am dat vina pe nimeni și odată ce au venit la putere, nu fără ajutorul nostru și nu fără ajutorul altor participanți de la alte partide care i-au susținut că altă alternativă nu au avut. Deci, PAS-ul când a câștigat, să reținem treaba asta, a câștigat grație faptului că nu i-am vrut pe Dodon și Șor, s-au unit cei de bună-credință, de dreapta, și i-am susținut. Ca până la urmă să zici că noi nu am făcut nimic, ca până la urmă, atunci când eu am rugat să fiu angajat la un post nu de conducere, în domeniul meu, al artei și culturii, mi s-a zis: „Da, înțelegeți, noi apreciem meritele dvs. de până acum, vă respectăm foarte mult, dar nu trece vârsta”. Păi, atunci de ce scuipați pe experiența mea?
Vocea Basarabiei: Dar poate dl Grosu…
Nicolae Gheorghe Rusu: Nu cred că nu s-a făcut nimic, s-a făcut, poate nu așa cum ne-am dorit toți, că și noi am fost mai puțini, acum ei sunt mai mulți. Deci, voi, într-un fel, cu noi împreună – de ce nu? – ne-am asumat și dacă ne-am asumat, haideți să facem ceva concret, dar să nu plângem.
Vocea Basarabiei: Am înțeles ce ați spus, parcă și eu am făcut câte ceva în acești 30 de ani, dar ce vreau să vă spun, poate că dl Grosu se referea în special la clasa politică, cea care a condus, cei care au condus timp de 30 de ani de zile?
Nicolae Gheorghe Rusu: Nu-l învinuiesc pe dl Grosu în niciun caz și nici pe alții de acolo, că sunt și acolo băieți buni. Dar că sunt și neexperimentați, trebuie să recunoască, și dacă-i spui că, uite, eu l-am privit pe băiatul cutare, doamna cutare, dar nu e chiar așa – se supără. Pur și simplU îmi mai amintesc aici o replică de pe timpul lui Voronin, cineva m-a propus la un post în domeniul meu și un parlamentar i-a răspuns: „E bun băiatul, dar nu-i de-al nostru”. Cam așa se întâmplă și astăzi. De ce? Ce credeți? I-au înlăturat pe toți acei de dreapta, care i-au susținut. Deci, înlăturându-i, ce ați făcut? V-ați asumat! Păi, dacă ne-am asumat, haideți să facem treabă. Nu zic că este ușor, avem război, e adevărat, dar să dăm vina, de câte ori ies unii reprezentanți de la PAS și: „Vedeți dvs., e război, ce să facem?” Oameni buni, războiul nu numai că ne cicatrizează, dar, într-un fel, ne-a și ajutat, ne-a împins spre Uniunea Europeană. Acum să recunoaștem că trebuie să spunem mulțumim, un mare-mare mulțumesc ucrainenilor că rezistă, grație lor rezistăm și noi.
Vocea Basarabiei: Da, dvs. din ceea ce ați spus parcă simt cumva că vă simțiți marginalizat. E adevărat sau nu?
Nicolae Gheorghe Rusu: Dar nu sunt unicul, sunt o sumedenie de persoane, nu de la CUB, lăsăm partidul unde activez într-o parte, din mai multe partide oameni deștepți, de ce, și în majoritatea cazurilor ei zic că nu au resurse umane. Poftim, poftim de la partidul cutare, de la partidul cutare, ca să nu le nominalizez, propuneți, nimănui nu i se propune nimic, „nu e de-al nostru”.
Vocea Basarabiei: Acesta este un reproș adresat PAS-ului pe care l-am mai auzit cumva, adică faptul că ei folosesc propria resursă, deci, propriii oameni și nu invită…
Nicolae Gheorghe Rusu: Îmi pare bine că nu sunt singur. E o greșeală, cred că e o greșeală, dacă vor să tragă învățăminte, să le consulte, dacă nu, ți-ai asumat – mergi înainte.
Vocea Basarabiei: Deci, credeți cumva că PAS-ul n-ar trebui să…
Nicolae Gheorghe Rusu: Da, dar încă ceva, acest raport a fost într-un fel, eu zic, trebuia să îl facă, că e o dată, doi ani de zile, jumătate din portofoliul vostru, a vorbit și dl Recean, foarte frumos, dar până la acest raport, cred eu și oamenii de la CUB cred, probabil trebuia mai întâi să avem raportul pentru cele 100 de zile a guvernării, a noii guvernări.
Vocea Basarabiei: Parcă au spus ceva…
Nicolae Gheorghe Rusu: Nu știu, dar dna Gavrilița mai întâi, vedeți, eu nu sunt politician, este o părere, a avut activitatea ei, acum dl Recean, pe care îl respect, într-un fel, zice: noi am făcut aia, aia, aia, aia, niște cifre care au fost realizate pe timpul dnei Gavrilița. Or, dl Recean nu este membru PAS, el este prim-ministru, trebuie să ne spună ce a făcut el. Uite, sunt 100 de zile, asta am putut, asta am făcut, altceva n-am reușit. Oameni buni, urmează, a greși e omenește, dacă am greșit, îmi cer iertare.
