Vocea Basarabiei: În cele ce urmează, vom reveni la subiectele de mare importantă, la securitate, pentru că de aproape 19 luni invazia rusă în Ucraina dă mari bătăi de cap nu doar acestor două țări, dar și în regiune, și nu doar în regiune, ci pentru întreaga comunitate internațională, vom încerca să analizăm bilanțul vizitei pe care a efectuat-o în Republica Moldova secretarul general adjunct NATO, Mircea Geoană, vom discuta și despre ceea ce se întâmplă în autonomia găgăuză, pentru că bașcana de acolo a mers într-o vizită neanunțată, cel puțin nu era cunoscut că urmează să efectueze o vizită la Ankara, capitala Turciei, acolo unde s-a întâlnit cu șeful diplomației și cu alte autorități, vom discuta și despre începutul campaniei electorale – despre toate aceste subiecte, astăzi discutăm cu comentatorul politic, analistul politic Ion Tăbârță. Bine ați revenit la Vocea Basarabiei!
Ion Tăbârță: Bine v-am regăsit!
Vocea Basarabiei: Ion Tăbârță este și directorul Cercului de Informare și Documentare privind NATO în Republica Moldova, iată de ce pornim această discuție prin a afla ce importanță a avut această vizită pe care secretarul general adjunct NATO a efectuat-o în Republica Moldova?
Ion Tăbârță: Această vizită este una importantă din câteva considerente. Primul considerent este ca și imagine pentru Republica Moldova, pentru că orice am spune, totuși când o persoană de rang atât de înalt de la Secretariatul General sau de la NATO vine în Republica Moldova este clar că Republica Moldova este bine văzută în structurile sau în instituțiile occidentale, iar Alianța Nord-Atlantică este una dintre cele mai prestigioase instituții occidentale, care nu o singură dată și-a demonstrat viabilitatea și importanța. Al doilea considerent pe lângă cel de imagine este mesajul de susținere, mesajul de susținere transmis nu doar în interiorul Republicii Moldova, dar și la nivelul internațional, inclusiv mesaj pentru Federația Rusă că, în caz de necesitate, Alianța Nord-Atlantică va susține, să sperăm că nu se va ajunge, dar va susține și susține, de fapt, cum s-a recunoscut Republica Moldova.
Vocea Basarabiei: Sunt scenarii despre care se vorbește, dar la modul practic cum ar putea Alianța Nord-Atlantică să susțină Republica Moldova în caz că situația se complică mai mult aici la hotarul de est?
Ion Tăbârță: De fapt, am vrut să ajung la al treilea considerent, partea practică, poate nu prea mult s-a vorbit despre ea sau s-a vorbit în termeni formali, nu s-a spus nimic spectaculos, însă eu sunt sigur că cu primele persoane în stat, dl secretar adjunct NATO Geoană s-a întâlnit atât cu președinta Maia Sandu, cât și cu prim-ministrul guvernului, Dorin Recean, împreună cu care a avut și o declarație în fața mass-mediei, s-a întâlnit și cu speakerul responsabil de la Ministerul Apărării și la sigur în cadrul acestor discuții cu principalele persoane oficiale din Republica Moldova s-a discutat și partea practică, și anume consolidarea, modernizarea sistemului de apărare al Republicii Moldova, tot ce înseamnă modernizarea militară a Republicii Moldova, a armatei noastre. În plus, în cadrul briefingului cu prim-ministrul Recean, dl Geoană a spus foarte clar că NATO monitorizează foarte atent acest război hibrid pe care Federația Rusă îl duce contra Republicii Moldova. Și aici desigur avem aspectele energetice, avem aspectele cibernetice, pe care poate nu toată populația, și anume oamenii simpli, spre deosebire de cele energetice, nu le înțeleg, însă ele sunt foarte importante în rezistența unui stat, mai ales în epoca de digitalizare și noi avem un anumit ajutor din partea NATO, însă el nu tot timpul este arătat, demonstrat, pentru că măsurile de consolidare nu tot timpul sunt aduse la cunoștință publicului larg.
Noi avem un anumit ajutor din partea NATO, însă el nu tot timpul este arătat, demonstrat, pentru că măsurile de consolidare nu tot timpul sunt aduse la cunoștință publicului larg.
Vocea Basarabiei: Mircea Geoană totuși a ținut să sublinieze că Alianța Nord-Atlantică susține și respectă statutul de neutralitate al Republicii Moldova și chiar a dat asigurări că în prezent amenințări militare la adresa Republicii Moldova nu ar exista. De asemenea, a explicat rolul și scopul Alianței Nord-Atlantice care este, și se repetă despre acest lucru, în primul rând, asigurarea păcii.
Ion Tăbârță: De fapt, relația noastră cu Alianța Nord-Atlantică tot timpul a fost de intensitatea pe care și-a dorit-o Republica Moldova. În Republica Moldova nu s-a pus în discuție sau nu s-a abordat problema ca Republica Moldova să adere la Alianța Nord-Atlantică. Nu s-a pus această problemă în interiorul clasei politice, dar și al societății, spre deosebire de Ucraina și Georgia, de aceea nici Alianța Nord-Atlantică nu a luat în calcul, spre deosebire de ceea ce am avut în 2008 la București, la Summitul NATO, și anume că acolo s-a discutat cu privire la invitația de a începe negocierile cu Ucraina și Georgia, Alianța Nord-Atlantică nu a trebuit să abordeze acest subiect. Alianța Nord-Atlantică tot timpul a spus că respectă neutralitatea Republicii Moldova și, de fapt, intensitatea este în funcție de ceea ce își dorește Republica Moldova. Asta este pentru cei care încearcă orice cooperare cu NATO, chiar și pe dimensiunea civilă, unii intenționat, alții neintenționat încearcă să interpreteze orice parteneriat, orice cooperare cu NATO drept faptul că noi ne-am dori să ne integrăm, că noi ne militarizăm, că Republica Moldova ar fi o unealtă în mâinile NATO împotriva Rusiei ș.a.m.d., că nu se respectă neutralitatea, că se merge pe scenariul ucrainizării Republicii Moldova, ceea ce nu este adevărat. Spre deosebire de Federația Rusă care, dimpotrivă, nu respectă neutralitatea Republicii Moldova și orice neutralitate sau politică independentă a statului nostru este taxată de către Rusia de la începutul independenței prin faptul că avem un contingent militar, s-a provocat și a alimentat un război, un conflict nesoluționat ulterior și, chiar cu toate sancțiunile, blocadele economice, presiunile energetice, implicările în procesul de luare a deciziei politice aici la Chișinău pe care Federația Rusă tot timpul le-a avut sau a vrut să le aibă într-o măsură mai mare sau mai mică.
Vocea Basarabiei: Dl Tăbârță, cât de mult credeți că e cunoscut în rândul cetățenilor ce înseamnă statutul de neutralitate? De ce vă pun această întrebare? Pentru că în sondaje se arată că doar aproape 30 la sută din cei chestionați ar vota, eventual, dacă li s-ar cere aderarea Republicii Moldova la NATO, există politicieni, și în tabăra opoziției sunt foarte mulți, care insistă pe ideea că neutralitatea este ceea ce-și doresc cetățenii Republicii Moldova, și anume această neutralitate ar putea să avantajeze foarte mult Republica Moldova, inclusiv pentru că este acest război la hotarul de est al țării. Dar am auzit și autoritățile – de la președinta Maia Sandu la premierul Dorin Recean și șeful diplomației Nicu Popescu -, care încearcă să explice ce înseamnă neutralitatea, că neutralitatea nu asigură securitate sută la sută și stabilitate, adică nu doar asta ar însemna.
Statutul de neutralitate nu automat ne aduce garantarea securității statului nostru, de aceea acest statut de neutralitate trebuie de fortificat prin modernizarea și întărirea capacităților de apărare a statului nostru.
Ion Tăbârță: De fapt, noi avem aici cumva trei poziții privind relația cu NATO și subiectul de neutralitate. Avem deja poziția tradițională, pe care ați menționat-o sau acei politicieni care ne spun că neutralitatea este acel scut care ne protejează, ar fi o a doua, dacă să ne poziționăm așa, nu vreau să zic pe extreme, dar la polii acestui subiect, la celălalt pol avem faptul că ar trebui să aderăm la NATO, pentru că anume Alianța Nord-Atlantică ar fi, într-adevăr, acel scut care în modul real ne-ar asigura securitatea statului nostru. Trebuie să recunoaștem că aceste voci sunt minoritare, mai mult anumiți experți, persoane publice din societatea civilă, dar și anumite partide politice proeuropene mai recent vin cu acest discurs, însă avem abordarea, cumva la mijloc, și această abordare sau poziție a guvernării că avem un statut, cel de neutralitate, el este prezent în Constituție, Constituția trebuie respectată, însă statutul de neutralitate nu automat ne aduce garantarea securității statului nostru, de aceea acest statut de neutralitate trebuie de fortificat prin modernizarea și întărirea capacităților de apărare a statului nostru. Dar ca să revenim la subiectul de aderare la NATO și neutralitate, intenționat se leagă și chiar pe undeva se contrapun aceste două concepte, și anume că, pe de o parte, avem neutralitate, pe de altă parte, avem aderarea la NATO. Acei politicieni care merg pe statutul de neutralitate și orice abordare privind modernizarea, reformarea armatei noastre ar fi cumva o militarizare, mai degrabă, conștient sau inconștient, sunt actori de influență ai Federației Ruse sau actori străini aici, în interiorul Republicii Moldova, ori fără a ne duce la lungi discuții și dezbateri privind neutralitatea, neutralitatea trebuie să fie și recunoscută, nu numai declarată, neutralitatea noastră niciodată nu a fost una recunoscută la nivel internațional, spre deosebire de neutralitatea Elveției sau de neutralitatea Austriei.
Vocea Basarabiei: Bine, dar și aceasta era una din cerințele Kremlinului? Eu îmi amintesc cât de mult îi sfătuiau cei de la Moscova pe cei care diriguiau treburile Republicii Moldova că ar fi bine să ceară garanții mai degrabă pentru neutralitate, Rusia fiind țara care încalcă această neutralitate.
Ion Tăbârță: De fapt, Ucraina a avut asigurări, n-a avut garanții, garanțiile nu pot să fie doar declarate printr-un document. Vedem acum ucrainenii cum încearcă să meargă pe o anumită modalitate de substituire referitoare la garanțiile de securitate a faptului că Ucraina nu este acceptată ca membru NATO. Ea nu mai vrea un tratat care mai degrabă se aseamănă cu o declarație politică, cum a fost acel de la Budapesta din 1994, Ucraina vrea anumite acorduri concrete privind angajamentele că, dacă un anumit stat atacă Ucraina după scenariul pe care îl avem acum, anumite state – SUA, Franța, Marea Britanie, Germania, dar și alte state – ar interveni ca să ajute, inclusiv prin forțe militare, Ucraina să facă față acestei agresiuni. Faptul că noi ne-am fi declarat și cineva undeva într-o declarație politică ar fi recunoscut acest statut de neutralitate care, apropo, așa și n-a fost recunoscut de nimeni la nivel internațional…
Pentru Putin sau pentru Rusia aceste demersuri ale Republicii Moldova privind neutralitatea sunt o garanție că noi nu vom intra în anumite structuri occidentale, dar nu o respectare de către Rusia a neutralității și independenței statului nostru.
Vocea Basarabiei: De ce venea această sugestie sau această insistență din partea Federației Ruse ca Republica Moldova să bată la ușile marilor puteri și să ceară această garanție pentru neutralitate, odată ce Rusia este țara care își menține și trupele, și munițiile pe teritoriul Republicii Moldova?
Ion Tăbârță: Pentru că Rusia tot timpul a avut aceste frici, reieșind dintr-o logică deja depășită, poate încă a secolului XIX că marile puteri trebuie să aibă sfere de influență. Or pentru Rusia faptul că Republica Moldova își declară neutralitatea și trebuie s-o pledeze în anumite tribune internaționale, asta însemna ca și importanță ca statul nostru să nu facă parte din anumite structuri internaționale, din Uniunea Europeană, dar, în mod special, din Alianța Nord-Atlantică. Asta nu că ea ar respecta neutralitatea Republicii Moldova, însă ca o garanție că Republica Moldova nu va intra în NATO. Ne aducem aminte de episodul Kozak din 2003 și supărarea lui Putin pe Voronin. Câțiva ani de zile, Putin nu a vrut deloc să comunice și nu a comunicat cu Voronin ca, până la urmă, în preajma Summitului NATO de la București din 2008, despre care astăzi am mai menționat, Putin cumva și-a călcat pe orgoliul personal provocat de supărările pe Voronin, a început într-o anumită măsură să comunice cu conducerea Republicii Moldova, doar ca Voronin să se ducă la București și de la tribuna NATO să spună, cu vocea tremurândă cum a făcut-o el, că Republica Moldova este neutră și nu își dorește să intre în Alianța Nord-Atlantică. Pentru Putin sau pentru Rusia aceste demersuri ale Republicii Moldova privind neutralitatea sunt o garanție că noi nu vom intra în anumite structuri occidentale, dar nu o respectare de către Rusia a neutralității și independenței statului nostru.
Vocea Basarabiei: Dar din 1994, de când a fost adoptată Constituția și are acest articol 11, care stipulează statutul de neutralitate, măcar o declarație de la Moscova, din partea Federației Ruse a fost făcută că: „noi, Federația Rusă, încălcăm statutul de neutralitate”?
Ion Tăbârță: Nu! Federația Rusă niciodată nu va recunoaște acest lucru.
Vocea Basarabiei: Și de ce nu-l recunoaște?
Ion Tăbârță: Ne uităm la modul în care Federația Rusă interpretează realitățile internaționale, ei sunt cei care într-un mod grotesc, chiar barbar, putem spune, au încălcat orice legislație a dreptului internațional și, de fapt, sunt cei care merg pe pledoarii că aliații occidentali nu-și respectă nu știu ce angajamente. Ei sunt cei care în Federația Rusă nu știu dacă a mai rămas vreun gram de democrație, dar în permanență acuză alte state că nu ar respecta democrația. De exemplu, ne uităm la dna Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe rus, ce declarații face cu referire la Republica Moldova, în permanență acuzând statul nostru sau conducerea sa că nu a respectat democrația, că ar reprezenta alte interese, nu cele ale societății, încă puțin și, vorbind ironic, o vom chema pe dna Zaharova să ne scrie istoria politică a statului nostru, dar vedem această modalitate de a interpreta realitățile de către propaganda Federației Ruse, care în anumite situații chiar capătă o amploare a distorsionării realității în totalitate. La ei deja albul a devenit negru și negrul alb și tot așa, și tot așa. În mod evident, Federația Rusă niciodată nu va recunoaște că ea încalcă neutralitatea sau că trupele ei sunt dislocate ilegal pe teritoriul Republicii Moldova. Ei ne spun despre acel GOTR sau Grup operativ al trupelor ruse care nu au niciun statut că, de fapt, ar fi trupele care păzesc munițiile de la Cobasna, dar în niciun document nu precizează că Republica Moldova nu și-a dat acceptul asupra acestui statut asumat de ei în mod unilateral și neconform juridic.
Vocea Basarabiei: Dar ce spun și autoritățile separatiste de la Tiraspol? Chiar dacă acolo staționează trupe ruse și e acest depozit cu 22 de mii de tone de muniții, ei au încercat, acum parcă nu mai fac declarații, dar de fiecare dată insistau și ei pe ideea să le amintească celor de la Chișinău să nu uite că în Constituție este stipulată această neutralitate. De ce o făceau, la indicația Moscovei?
Ion Tăbârță: Da, la indicația Moscovei și, de regulă, cei de la Tiraspol, sub o anumită formă, desigur interpretare locală, au mers în a promova anumite narative ale Moscovei, inclusiv contra Chișinăului, mergând după cele ale Federației Ruse, desigur, adoptându-le la nivel local. Ne aducem aminte de anul 2012-2013, când noi negociam și parafam Acordul de Asociere, poziția Moscovei referitoare la relația dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană era că ea trebuie să fie pe trilaterală – Bruxelles-Chișinău-Moscova. Exact aceleași narative le promovau și cei din regiunea transnistreană, unde, de fapt, nu este presă liberă sau cu referire la statutul fostei Armate a 14-a, că ea este garantul, că datorită acestei armate noi avem pacea în regiunea transnistreană sau pe Nistru. Dar, într-adevăr, dacă să ne uităm la ultimele câteva săptămâni, cei din regiunea transnistreană sau dacă să ne referim la sursele de informare în masă de acolo, la adresa Chișinăului practic au luat apă în gură, practic nu mai avem știri.
Marea problemă a noastră este această dependență electroenergetică indirectă față de Federația Rusă, și anume de regiunea transnistreană, cei de acolo vor trebui la un moment dat să aleagă ce fac, cum abordează relația cu Chișinăul.
Vocea Basarabiei: Se complică situația pentru ei, pentru că nu e clar totuși ce va fi cu asigurarea malului stâng cu resurse energetice, cu gaz.
Ion Tăbârță: Da, probabil, noi avem anumite discuții în zona informală a politicului, inclusiv cu Chișinăul, poate și cu partenerii occidentali și înțeleg cât de vulnerabilă este poziția lor, cu atât mai mult că acum din punct de vedere energetic și ei au devenit dependenți de Republica Moldova. Noi cu referință la gazele naturale ne-am consolidat în ultimul un an-doi securitatea energetică a statului nostru.
Vocea Basarabiei: Prin sursele de alternativă?
Ion Tăbârță: Prin sursele de alternativă, noi cumpărăm gaze naturale pentru malul drept de pe piața energetică europeană, acele gaze naturale pe care noi le cumpărăm în conformitate cu acordul pe care îl are guvernul cu Gazprom-ul merg spre regiunea transnistreană. Marea problemă a noastră este această dependență electroenergetică indirectă față de Federația Rusă, și anume de regiunea transnistreană, cei de acolo vor trebui la un moment dat să aleagă ce fac, cum abordează relația cu Chișinăul. Mergând strict după narativele Federației Ruse, asta înseamnă să repete situația de prin octombrie-noiembrie anul trecut, când la ei energia electrică era cu orele, exact la fel și cu apa caldă. Da, și la noi aici era complicat, ne aducem aminte acele pene de curent, dar la ei situația era foarte complicată. La Termocentrala de la Cucuirgan era funcțională doar o turbină, restul nu, pentru că nu aveau cantitățile necesare de gaze naturale.
