În 31 de ani de independență a apărut statul RM, au apărut legi, a apărut constituția, dar multe lucruri nu au fost duse până la capăt, inclusiv competitivitatea producției noastre autohtone. S-a ajuns până la aceea ca din sistemul bancar să fie furate în jur de 2.7 miliarde dolari. Declarațiile au fost făcute de Igor Grigoriev, președintele Asociației Exportatorilor şi Importatorilor de Produse Agricole şi Cerealiere „AGROCEREALE”, invitat la emisiunea Puncte de reflecție.
Vocea Basarabiei: La ordinea zilei rămâne subiectul ce ține de criza alimentară, de seceta care a afectat, de războiul care are consecințe grave și asupra situației din Republica Moldova. Dvs. astăzi cum ați defini situația la capitolul exporturi de cereale din Republica Moldova?
Igor Grigoriev: În primul rând, vreau să vă mulțumesc pentru invitație. De fiecare dată vin cu mare drag, înainte de toate, față de dvs., ca un jurnalist pentru mine de titulatură majoră în Republica Moldova și pentru aceea ce faceți, pentru aceea că permanent țineți societatea în tonus și permanent le aduceți informația necesară din care ei singuri să culeagă ceea ce vor, ceea ce este bun pentru ei. În ceea ce ține de exporturile de cereale, vreau să vă spun că este o situație mai dificilă, despre această situație dificilă noi am discutat cu dvs. și în interviurile anterioare, și în interviurile mele date la alte agenții de presă, care a început, de fapt, cu tragicul eveniment din 24 februarie – războiul Rusiei împotriva Ucrainei. În această ordine de idei este important să menționăm că la exportul de cereale astăzi cea mai mare problemă este logistica și este lanțul logistic, care au fost date peste cap, deoarece exporturile de cereale, și nu numai exporturile de cereale, dar tot ce ține de exporturi și importuri în Republica Moldova în mare parte era legat de porturile de la Marea Neagră, din regiunea Odesa, adică porturile ucrainene Odesa, Iujnoie și Cernomorsk. Acestea fiind închise din data de 24 februarie, lanțul logistic a fost dat peste cap și marea majoritate a producției cerealiere și altă producție, atât la import, cât și la export traversează teritoriul Republicii Moldova și, respectiv, vămile noastre, care au creat un șir întreg de impedimente, dar important este că lucrurile nu s-au oprit și, oricât de dificilă este această activitate de export, ea oricum continuă. E clar că volumele sunt cu mult mai mici.
Vocea Basarabiei: Dvs. altădată spuneați că s-au înjumătățit volumele de export.
Igor Grigoriev: Chiar mai mult decât 50 la sută au coborât, deoarece o bună parte din produsele noastre le exportam prin portul Reni, pe care partea ucraineană practic nu-l utiliza. Deci, portul Reni din Ucraina, care se află la 7 kilometri de hotarul nostru de la Giurgiulești era și investițiile acolo erau ale agenților economici din Republica Moldova și exploatarea lui în mărime de peste 90% se făcea de către agenții economici din Republica Moldova. Din moment ce s-a întâmplat chestia cu războiul din Ucraina, e clar că o bună parte din marfa ucraineană a început să vină în portul Reni și, respectiv, agenții economici din Republica Moldova au fost constrânși și astăzi sunt într-o situație mai complicată. Dar oricum activitate este, agenții economici din Republica Moldova sunt activi, este activ și statul, instituțiile statului, atât Ministerul Agriculturii, cât și Calea Ferată, cât și Departamentul vamal.
Vocea Basarabiei: Dar țările de destinație pentru exporturile de cereale care sunt?
Igor Grigoriev: Geografia țărilor de destinație pentru cerealele din Republica Moldova este foarte extinsă. La moment e clar că cele mai solicitate țări sunt România, Bulgaria și Turcia. În special, Turcia este un importator foarte important. De ce? Pentru că în Marea Marmara se află foarte multe porturi și silozuri, ca hub-uri unde turcii acumulează cereale de diferite tipuri pe care ulterior le exportă. De fapt, acest lucru se întâmplă astăzi și cu cerealele din Ucraina. Dacă ne uităm la așa-zisul acord dintre Rusia și Ucraina cu participarea Turciei și a Organizației Națiunilor Unite, care a fost semnat acum o lună pentru o durată de 120 de zile, cu un centrul de coordonare din Istanbul, acolo este scris că cerealele care vor fi exportate prin acest coridor din Ucraina mai întâi vor fi vândute Turciei. Dacă Turcia le va refuza, atunci aceste cereale pot fi exportate în altă țară.
Vocea Basarabiei: Adică, Turcia își răsplătește rolul de mediator sau cum să înțelegem?
Igor Grigoriev: Se poate de spus și așa, dar eu am o altă vorbă la toată chestia aceasta. Ea sună în rusă în felul următor: «Не было бы счастья, да несчастье помогло» (nenorocirea unora le aduce beneficii altora). Nefericirea aceasta cu tragicul război îi face pe alții fericiți și uitați-vă că turcii din asta câștigă, dar câștigă, în primul rând, economic. Aici este important să menționez că chiar și agenții economici din Republica Moldova, traderii noștri, membri ai asociației la momentul de față acoperă peste 90 la sută din exportatorii și producătorii de produse cerealiere din Republica Moldova.
Vocea Basarabiei: Dar cine nu face parte din asociație?
Igor Grigoriev: În prezent este o companie din Bardar, LIMBURG, care încă nu este membru, o companie din Soroca, dar jucătorii mari, cum sunt companiile Grupului TransOil, companiile CRIS-VAL-IAN, Rus-Agro, Diazchim, Grupul de companii Zernoff ș.a.m.d. astăzi sunt membri ai asociației. Eu mă mândresc cu faptul că într-un an și ceva de activitate am reușit să dublez numărul de membri și, respectiv, să majorez cota de participare pe piață de la 60% la peste 90%, dar am vrut să menționez că în aceste condiții dificile chiar și agenții economici, traderii noștri de cereale foarte mult ajută Ucraina la exportul de cereale prin teritoriul Republicii Moldova, fiind intermediari.
Vocea Basarabiei: Asigură tranzitul…
Igor Grigoriev: Da. Și din aceasta câștigă și ei, dar câștigă și Republica Moldova, de aceea că o bună parte din acel adaos comercial rămâne în Republica Moldova, fie ca salarii, fie ca impozite, fie ca taxe.
Vocea Basarabiei: Asta spunea și șeful Căii Ferate din Republica Moldova, dl Tofilat, tot aici la o emisiune la Vocea Basarabiei. E bine să spunem și celor care ne urmăresc ce exportă Republica Moldova – floarea-soarelui, porumb, grâu, rapiță, orz. Ce mai exportă?
Igor Grigoriev: Exportă toată gama de cereale pe care le-ați numit și ulei. Aici este important să menționez că uleiul produs de Grupul de companii TransOil, și în cazul dat sunt trei uzine deja – Uzina „Floarea-Soarelui” de la Bălți și Fabrica de la Ceadâr-Lunga, și din zi în zi urmează a fi deschisă Fabrica de ulei din Portul Liber Internațional din Giurgiulești. Cel mai important este că uleiul produs în Republica Moldova astăzi ajunge pe toate piețele din țările membre ale Uniunii Europene. Deci, ca atare uleiul din Republica Moldova este un ambasador economic al țării noastre.
Vocea Basarabiei: Dl Grigoriev, dar ținând cont de această criză, care vine și de la acest război ruso-ucrainean, dar și criza energetică, dar și economia Republicii Moldova, care astăzi totuși e într-o situație destul de dificilă, credeți că ar trebui să se mai pună stavilă exporturilor sau există în rezerva statului suficientă producție ca lumea să nu se îngrijoreze că se duc din Republica Moldova mărfurile de primă necesitate?
Igor Grigoriev: E o întrebare foarte interesantă, foarte pertinentă și chiar vă mulțumesc că mi-ați adresat-o. Vreau să vin cu unele explicații. Noi de 31 de ani suntem țară independentă și în Constituția noastră este scris că noi avem economie de piață. Da, instrumentul pe care îl are statul de a pune interdicții la anumite produse sau servicii la export sau la import este un instrument necesar, dar nu trebuie de făcut abuz de el. Și în cazul de față e exact așa cu cerealele. Deci, cine produce cerealele? Le produc fermierii, le produc agricultorii și ei le produc pentru a obține o valoare adăugată, pentru a obține un beneficiu. Agricultura în Republica Moldova e construită astfel că businessul de aici este business de familie și, producând aceste produse agricole, inclusiv cerealele, el aduce o valoare adăugată acestei familii. Familia e compusă dintr-un șir întreg: tata, mama, copiii ș.a.m.d. În cazul în care lumea spune că „nu scoateți cerealele din țară, că ne lăsați fără pâine”, trebuie să ne gândim: cine produce acele cereale, cum sunt ele vândute, care este lanțul valoric la toată chestia aceasta. Cu siguranță, exporturile nu trebuie astăzi stopate. Republica Moldova, cu siguranță, și am menționat aceasta nu o singură dată și în ultima perioadă, și anterior, nu este sortită să aibă criză sau deficiență alimentară.
Vocea Basarabiei: Dar cresc prețurile și asta tot îi neliniștește mult pe cetățeni?
Igor Grigoriev: Tendința de creștere a prețurilor nu este doar în Republica Moldova, ea este în toată lumea. Da, în Republica Moldova inflația este cea mai mare în comparație cu toate țările din regiune și din Uniunea Europeană. Eu tare vreau să cred că totuși guvernul împreună cu Banca Națională, care este acel regulator pe piața financiară, care este responsabil de aceste prețuri, totuși mult mai serios și mult mai calculat vor veni cu anumite instrumente pentru a stopa această creștere de prețuri.
Vocea Basarabiei: Dvs. ați amintit că în Legea Fundamentală este stipulat că, după proclamarea independenței, economia de piață e funcțională în Republica Moldova, dar multă lume, și eu o să-i citez pe oamenii de la firul ierbii care pun aceste întrebări, ei cred că nu ar avea nimic împotrivă ca Republica Moldova să fie exportator de mărfurile care se produc în țară, iar pe de altă parte, ei deseori se întreabă: de ce se importă atât de multă marfă, ținând cont că și Republica Moldova poate să asigure cu ulei țara, dar este și ulei de import; cu produse de panificație, dar sunt și produse de panificație de import, cu alte produse?
Igor Grigoriev: Iarăși o întrebare foarte actuală. Republica Moldova este parte a mai multor acorduri, convenții internaționale, inclusiv suntem membri ai Organizației Mondiale a Comerțului, avem semnat Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană și un șir întreg de alte acorduri bilaterale cu multe alte țări. Jocurile economice globale, internaționale, regionale așa sunt construite că nu poți limita toate chestiile acestea. Piețele sunt deschise, prin asta lumea a și ajuns astăzi să fie deschisă și să poată circula, pentru că la o etapă oarecare, după ce s-a finalizat al Doilea Război Mondial și au fost puse bazele pentru Organizația Națiunilor Unite, s-au creat Banca Mondială, Fondul Monetar Internațional, Organizația Mondială a Comerțului și multe alte organizații asta a făcut ca lumea și produsele, și serviciile să aibă libera circulație. Și asta este benefic, doar că instituțiile statului, guvernul, având anumite instrumente, poate cumva ar putea să reglementeze lucrurile acestea. Am putea cumva prin anumite instrumente să stimulăm ca acele produse care astăzi sunt importate la noi, spre exemplu, aceleași maioneză sau ketchup-uri pentru care ar putea fi create niște condiții de stimulare ca ele să fie produse în Republica Moldova. Dar este și altceva: uitați-vă, astăzi avem foarte multe întreprinderi individuale sau întreprinderi de familie care produc produse ecologice, cum se spune, produse crescute la sat, și când le aduc în magazine, ele nu prea se vând, deoarece oricum ochii omului se uită la ceea ce a văzut el anterior în brandurile celea care la noi sunt importate.
Vocea Basarabiei: Bine, și atunci are dreptul la viață și ideea că nu e competitivă marfa care se produce în Republica Moldova?
Igor Grigoriev: Este și chestia aceasta, întrucât ca să produci un produs final, spre exemplu, același ketchup, este necesară componenta energetică, care alcătuiește din acel produs mai mult de 50%. Cu părere de rău, componenta energetică în Republica Moldova este foarte scumpă. Și atunci, un produs final este mai scump decât acel care se importă. Și aici, într-adevăr, noi din Ucraina importam și importăm și acum foarte multe produse. La tot acel volum mare de producție pe care îl face Ucraina și la acele costuri minime pe care ea le are acolo, e clar că marfa lor este mai competitivă, inclusiv pe piața noastră.
