Vocea Basarabiei: În 5 noiembrie, urmează să aibă loc alegerile locale generale, care reprezintă al VIII-lea exercițiu electoral de la proclamarea independenței Republicii Moldova, când cetățenii își aleg reprezentanții administrației publice locale. Aceste alegeri se vor desfășura într-o singură zi pe întreg teritoriul țării, inclusiv în UTA Găgăuzia, excepție totuși fac localitățile care rămân deocamdată în subordonarea ilegală a autorităților de la Tiraspol. Pentru că au rămas zile numărate până la 5 noiembrie, ziua alegerilor locale generale, noi încercăm să vă încurajăm să vă implicați activ în procesul democratic și să vă asigurați că sunteți bine informați, or, un om bine informat nu poate fi manipulat. În cele ce urmează, discutăm cu dl Igor Boțan. Igor Boțan este director executiv al Asociației pentru Democrație Participativă (ADEPT) de 24 de ani, am să mai fac încă o dată această precizare, știu că am spus și data trecută. Bine ați revenit la Vocea Basarabiei!
Igor Boțan: Bine v-am regăsit și mulțumesc pentru invitație.
Vocea Basarabiei: Să mai precizăm că această emisiune este realizată în cadrul unui proiect, proiectul se numește „Încurajarea participării cetățenilor la alegerile locale generale”, implementat de Asociația ADEPT împreună sau cu sprijinul Black Sea Trust for Regional Cooperation.
Igor Boțan: Da, așa este.
Numărul de buletine de vot trebuie să fie undeva egal cu numărul de alegători introduși în listele electorale
Vocea Basarabiei: Să pornim de la știrea zilei – vor fi tipărite peste 7 milioane de buletine de vot. Să le spuneți cetățenilor de ce e atât de mare acest număr al buletinelor.
Igor Boțan: Așa prevede Codul electoral, numărul de buletine de vot trebuie să fie undeva egal cu numărul de alegători introduși în listele electorale. Noi avem în listele electorale aproximativ 2,7 milioane de cetățeni și votăm cu 3 buletine. Deci, 3 buletine diferite, cu excepția Chișinăului, unde în suburbii se votează cu 4 buletine, iar în oraș se votează cu 2 buletine și cu excepția Găgăuziei, unde, de asemenea, se votează cu 2 buletine, pentru că ei aleg în cadrul alegerilor regionale Adunarea Populară. Deci, ei votează doar pentru primărie și pentru Consiliul local din localități, iar dacă înmulțim 2,7 la 3, obținem numărul la care v-ați referit dvs., deși noi știm din experiența anterioară că la alegerile locale abia dacă participă 1 milion 300 de mii de alegători.
Vocea Basarabiei: Acum ar putea să fie și mai mic acest număr, pentru că totuși continuă plecarea cetățenilor peste hotare.
Igor Boțan: Acest număr se diminuează, dar trebuie să înțelegem că are loc și migrația internă, lumea de la nord, de la sud migrează înspre Chișinău sau spre suburbiile Chișinăului, sau chiar spre raioanele din preajma Chișinăului. Aici are loc un influx de concetățeni de-ai noștri, care vor să fie mai aproape de Chișinău și asta scoate în evidență o temă foarte-foarte importantă – cât de necesară este reforma administrației publice locale, cât de necesar este ca să avem în Republica Moldova câteva orașe bine dezvoltate, care să absoarbă forța de muncă, care să ofere cetățenilor tot spectrul de servicii, inclusiv servicii legate de divertisment, unde oamenii să se poată odihni. Deci, potrivit Legii administrației publice locale și organizării administrative a teritoriului, avem municipiile respective, dar e nevoie de investiții și în dezvoltare, lucrurile merg mână în mână, altminteri vom avea problema despre care vorbim – migrația nu doar în exterior, dar și în interior, și în Chișinău devine tot mai dificil de a circula, hai să spunem așa.
Vocea Basarabiei: Da, e un trafic imens.
Igor Boțan: Deci, lucrurile sunt interconectate.
Periodic legislatorul este nevoit să coboare pragul de validare a alegerilor, și acest lucru îl întâmpinăm de la primele alegeri
Vocea Basarabiei: Deși dvs. ați evidențiat o singură problemă, eu vreau să insist, totuși, că ar fi două probleme. Una – cea care ține de o reformă veritabilă în domeniul administrației publice, inclusiv o reformă administrativ-teritorială și a doua problemă – reprezentativitatea, pentru că dacă, de exemplu, într-o localitate sunt 4.000 de locuitori, dar la alegeri vin mai puțin de 1.000, pentru că 2.000 ar fi plecați peste hotare, tot parcă uneori se ridică aceste semne de întrebare.
Igor Boțan: Semnele de întrebare se ridică, dar e vorba de o problemă conceptuală și problema conceptuală constă în faptul că autoritățile statului, potrivit legislației, sunt obligate să înregistreze alegătorii, nu e ca în alte state, că dacă ai atins vârsta votării, trebuie să manifești un interes, să mergi să te înregistrezi ca alegător. De aici apare problema – de ce avem atât de mulți alegători, dar participarea este atât de scăzută? Vedem că periodic legislatorul este nevoit să coboare pragul de validare a alegerilor, și acest lucru îl întâmpinăm de la primele alegeri. Ați menționat că suntem la al VIII-lea scrutin electoral local, chiar de la primele alegeri din, dacă nu greșesc, 16 aprilie 1995, noi ne-am ciocnit cu această problemă, pentru că nu am putut alege primarul de Chișinău cu votul cetățenilor. Și primul primar de Chișinău, după declararea independenței…
Vocea Basarabiei: Da, Mircea Snegur atunci l-a propus pe Serafim Urechean.
Igor Boțan: Da.
Vocea Basarabiei: Ne amintim, CEC a anunțat că puțin peste 6.000.000 din buletinele de vot se tipăresc în limba română și 1.000.000 în limba rusă. Aveți să ne spuneți ceva aici?
Igor Boțan: Este o prevedere în noua versiune a Codului electoral că în localitățile unde locuiesc compact reprezentanții minorităților naționale buletinele de vot se tipăresc inclusiv în limba acestor minorități. Este un lucru absolut normal și cred că CEC procedează corect.
Vocea Basarabiei: Dar limba acestor minorități peste tot este limba rusă?
Igor Boțan: Din câte știu, CEC adoptase o decizie că tipăresc buletinele în limbile minorităților naționale.
Vocea Basarabiei: Eu am citit azi știrea de la CEC…
Igor Boțan: Înseamnă că pur și simplu nu reușesc, pentru că buletinele trebuie să nu conțină greșeli, deci e nevoie de experți. Poate asta e cauza, dar știu că intenția anunțată a Comisiei Electorale Centrale era, și ea a fost preluată de presă, presa a vehiculat-o și toată lumea s-a bucurat că, în sfârșit, avem această nouă abordare a problemei tipăririi buletinelor de vot.
Vocea Basarabiei: Dvs. ați menționat ceva mai devreme că aceste alegeri se vor desfășura în conformitate cu prevederile noului Cod electoral, care a fost adoptat acum un an, acest nou Cod electoral aduce modificări semnificative în procesul electoral al Republicii Moldova. Dar ce aud eu în spațiul public? Că regulile de joc s-au schimbat chiar în timpul jocului, pe 4 octombrie. Cu doar două zile înainte de începerea campaniei electorale pentru alegerile din 5 noiembrie, parlamentul a completat Codul electoral cu criterii în baza cărora li se interzice unor foști membri ai Partidului Șor să candideze în următorii 3 ani.
Igor Boțan: Este adevărat, numai că parlamentul a introdus această modificare în favoarea cetățenilor. Există o regulă de aur, că nu schimbi regulile de joc ca să-i iei prin surprindere pe cei care participă la acest joc, pe de o parte, concurenții electorali, pe de altă parte, alegătorii. Și dacă în privința unor concurenți electorali am avut acea modificare a legislației la sfârșitul lunii iulie, care prevedea lipsirea de dreptul de vot pasiv, adică de dreptul de a fi ales pentru aproximativ 700 de cetățeni ai Republicii Moldova, prin modificarea la care vă referiți dvs., acest număr a fost micșorat de aproape 7 ori. Deci s-a mers în întâmpinarea cetățenilor și acest lucru nu poate fi considerat drept un pas negativ, dimpotrivă, ne amintim cu toții că această modificare a fost efectuată după ce Curtea Constituțională și-a expus atitudinea față de restrângerea drepturilor de vot ale unei categorii de cetățeni.
Dar este cert că mișcarea în direcția bună, în direcția cuvenită persistă și sperăm că cu timpul vom ajunge la conștientizarea atât de către concurenții electorali, cât și de către cetățeni că un scrutin este despre idei, despre proiecte și nu despre cine pe cine mituiește ca să voteze într-un fel sau altul…
Vocea Basarabiei: Și în mare parte de vină sunt banii, pentru că așa s-a crezut și se mai crede, și s-a demonstrat sau se încearcă a fi demonstrat că unii concurenți electorali fac abuz și încearcă să mituiască alegătorii, iar alegătorul prea greu își dă seama – e mituit sau are interes concurentul, candidatul, politicianul ca să-l ademenească pe acest alegător să fie de partea lui.
Igor Boțan: Este adevărat, această problemă persistă, e o problemă permanentă, pentru că eu am vizitat și alte state, inclusiv din Uniunea Europeană, unde problema finanțării de către partide a campaniilor electorale este una foarte acută. Este adevărat că reglementările acolo sunt foarte stricte și este adevărat că în aceste țări, precum Germania, Norvegia ș.a.m.d., gradul de responsabilitate al cetățenilor este mult mai înalt, din fericire pentru ei și din păcate pentru noi. Dar este cert că mișcarea în direcția bună, în direcția cuvenită persistă și sperăm că cu timpul vom ajunge la conștientizarea atât de către concurenții electorali, cât și de către cetățeni că un scrutin este despre idei, despre proiecte și nu despre, hai să spunem așa, cine pe cine mituiește ca să voteze într-un fel sau altul. Și aici noi știm că am avut o evoluție și evoluția asta e foarte tristă – de la „votez pentru orez” sau „votezi cu noi pentru oloi” am ajuns la mituirea mult mai „apăsată”, lucru care s-a manifestat și care, iată, este reflectat și în legislație, și în hotărârile Curții Constituționale.
Vocea Basarabiei: Dle Boțan, ce trebuie să știe alegătorul, cetățeanul cu drept de vot despre banii care se cheltuie în campania electorală? Uneori s-au făcut și socoteli și s-a arătat cam cât ar cheltui un partid pentru un vot, dar, pe de altă parte, există partide care au sume mari și cheltuiesc mult, unii bani sunt direcționați din buget, noi știm că este adoptată legea privind finanțarea partidelor, dar sunt și bani în joc, care nu sunt contabilizați.
Igor Boțan: Ei nu sunt contabilizați, dar ei pot fi estimați și acest lucru îl fac colegii noștri de la Asociația Promo-LEX, care s-au specializat pe monitorizarea tuturor aspectelor procesului electoral. Ultimul lor raport, care a fost dat publicității săptămâna trecută, arată că banii care nu sunt raportați reprezintă, dacă nu mă înșel, aproximativ 10% din sumele care au fost cheltuite.
Noi vedem că anumite mișcări se fac în direcția pozitivă, dar depinde de noi, de cetățeni, de alegători și sigur că de partidele politice.
Vocea Basarabiei: Și rapoartele financiare am văzut că au fost întoarse pentru precizări…
Igor Boțan: Da, au fost întoarse pentru două partide, pentru că așa prevede legislația electorală. Deci, noi vedem că anumite mișcări se fac în direcția pozitivă, dar depinde de noi, de cetățeni, de alegători și sigur că de partidele politice.
Vocea Basarabiei: Dar, totuși, poate e bine să lămurim cetățeanului, pentru că există concurenți electorali care spun că nu au nevoie de niciun bănuț. Aici am s-o citez inclusiv pe primara de la Strășeni, care îmi zicea că ea niciodată nu cheltuie bani în campania electorală și mai sunt și alți concurenți.
Igor Boțan: Vă referiți la dna Casian?
Vocea Basarabiei: Da!
Igor Boțan: Cazul dnei Casian este unul fericit, pentru că Domnia Sa este la nu știu al câtelea mandat…
Vocea Basarabiei: Din 2011.
Igor Boțan: Și are o reputație pe care și-a câștigat-o…
Vocea Basarabiei: Nu facem azi publicitate concurenților, dar vă zic despre…
Igor Boțan: Nu facem publicitate, dar asta voiam să vă spun și eu, că 60 la sută din primari sunt realeși, eu asta voiam să spun. Ea face parte din cei care au această șansă de a fi realeși, mă refer la statistici.
Vocea Basarabiei: Dar vă zic, e posibil în Republica Moldova să faci campanie în cadrul căreia să nu cheltui niciun bănuț?
Igor Boțan: În privința dnei Casian, chiar cred…
Dacă 60 la sută dintre primari se realeg, înseamnă că o bună parte dintre ei se bucură de încrederea cetățenilor…
Vocea Basarabiei: Nu, noi nu nominalizăm acum pe cineva, dar, în general, în Republica Moldova este posibil?
Igor Boțan: Dacă 60 la sută dintre primari se realeg, înseamnă că o bună parte dintre ei se bucură de încrederea cetățenilor.
Vocea Basarabiei: Bine, ei se realeg pe liste de partid, partidele au bani pentru ca să fie cheltuiți în campania electorală…
Igor Boțan: Eu știu că sunt primari care sunt respectați. Și sondajele de opinie arată că dintre instituțiile publice primăriile sunt cele mai respectate, de aceea aș înclina aici să cred că e posibil așa ceva.
Vocea Basarabiei: Și atunci, iarăși, alegătorul poate să-și pună întrebarea: de ce unul poate să-și facă fără bani campanie, dar altul să cheltuie sume mari?
Igor Boțan: Pentru că se contestă, cel care nu deține funcția, iarăși, privilegiul deținerii postului, pentru că vă referiți la un anumit caz…
Vocea Basarabiei: Nu, eu aici mă refer și la partidele care au bani din buget.
Igor Boțan: Partidele care au bani din buget vor să acceadă în funcții, da? Pentru că dacă ne referim la partidele care au bani din buget, actualmente putem vorbi de două partide care au sume importante din buget. Și, de asemenea, colegii noștri de la Promo-LEX au făcut o investigație și au ajuns la concluzia că banii pe care îi folosesc partidele sunt în proporție de 80 la sută bani veniți de la buget. Deci, ceea ce reușesc partidele să adune din donații, cotizații este doar o sumă foarte-foarte mică. Dacă ne referim la candidații independenți, ei, într-adevăr, pot face campanie, deși și eforturile lor de campanie trebuie estimate. Apropo, cred că acest lucru îl are în vedere Asociația Promo-LEX atunci când spune: „Da, domnilor, oricum dețineți funcția, candidați pentru un alt mandat, aveți susținători, susținătorii aceștia pot că facă din respect campanie, dar oricum acest efort al lor trebuie cumva estimat și raportat”.
