Bine v-am găsit, dragi prieteni ai Vocii Basarabiei! Sunt Iulian Ciocan și vă invit din nou la „Radiografia Săptămânii”, o emisiune, așa cum bine știți, în care invit oameni din zona artei și culturii pentru a discuta teme de actualitate. Invitatul meu din această zi este Ghenadie Ciobanu, profesor universitar, compozitor, dar și fost ministru al Culturii între anii 1997-2001.
Vocea Basarabiei: Dle Ghenadie Ciobanu, bine ați venit la noi!
Ghenadie Ciobanu: Bine v-am găsit!
Vocea Basarabiei: Am impresia că în ultimii ani nu prea v-am văzut pe sticlă și vreau să vă întreb: vă temeți de luminile reflectoarelor sau preferați un mod de viață mai discret?
Ghenadie Ciobanu: Cred că mai curând este faptul că apar atunci când sunt invitat, iată, m-ați invitat și am venit la dvs. Asta-i în primul rând și, în al doilea rând, într-adevăr, mi-aș dori o mai mare concentrare și, dacă doriți, o interiorizare la această etapă, am simțit această necesitate.
Vocea Basarabiei: Da, e adevărat că avem nevoie de timp ca să ne realizăm proiectele culturale. Eu mă bucur foarte mult că ați acceptat invitația noastră și că ați acceptat să discutăm, în special, despre altceva, nu despre cultură. Haideți să începem discuția noastră cu un subiect care a devenit cumva de rutină deja. Deci a existat o propunere a SIS-ului nostru de a bloca 22 de portaluri ce difuzează informații provenite de la autoritățile Federației Ruse și imediat după asta a reacționat Ministerul de Externe al Federației Ruse prin foarte bine cunoscuta Maria Zaharova, care este purtătoare de cuvânt. Și ea a spus că este un pas ostil față de Federația Rusă ceea ce face Chișinăul și SIS-ul, deci este o manifestare a cursului necugetat, antirusesc, al Chișinăului. Nu este prima oară când dinspre Moscova spre Chișinău vin tot felul de probozeli, avertismente, lucrul acesta durează de la începutul invaziei rusești în Ucraina, Chișinăul mereu face ceva ce nu-i convine Moscovei, Moscova mereu ne avertizează, ne probozește. Întrebarea mea este: cum vedeți această relație moldo-rusă și nu cumva îndărătul acestor probozeli ar putea să se contureze ceva mai periculos, să zic așa? Pentru că dacă suntem doar proboziți, să zicem, nu e bine, dar e OK, pentru că nu-ți vine un Kalibr în cap, dar ar putea aceste probozeli să se convertească în ceva mai periculos, cum credeți?
Ghenadie Ciobanu: În primul rând, dacă nu ar exista aceste reacții, aceste avertismente, ar însemna că s-au resemnat, că s-au împăcat cumva cu ceea ce este. Or, reacțiile și avertismentele, declarațiile respective evident că sunt adresate guvernării, dar se fac și pentru a încuraja o parte eventuală din populația de la noi pe care Rusia ar vrea să conteze în politica sa. Iată aceste mesaje sunt făcute pentru încurajarea acestor grupuri, în primul rând, printre altele, bineînțeles, și pentru a susține, să zicem, aceste lupte interioare. Este o chestiune care vorbește despre faptul că Rusia ar vrea să mențină politica sa aici. M-ați întrebat despre relațiile cu Rusia, iată, dacă în viața de zi cu zi bănuim sau cunoaștem pe cineva că ar fi maniac, că ar fi sadic, ar fi un element agresiv sau un hoț, ce am face?
Vocea Basarabiei: Cred că am încerca să ne distanțăm de el.
Ghenadie Ciobanu: Cred și eu că, cel puțin, ne-am strădui să ne ținem mai departe de el. Cred că acesta ar fi răspunsul. Cum poți să ai un „partener” de această natură? Și evident că sunt niște momente când este necesar de menținut niște contacte, și asta știu s-o facă cei care se gândesc la securitatea țării, apropo, coordonând cu partenerii care sunt pe aceleași poziții, partenerii din Vest, bunăoară, dar, în principiu, este clar că războiul ne-a adus mari prejudicii pe care le simțim în fiecare zi. Nu mai vorbesc despre faptul că atunci când, iar din nou un exemplu din viața cotidiană, când ai avut contacte economice, comerciale, de altă natură cu un vecin care a ajuns la culmea neînțelegerii, la culmea agresivității și egoismului și trebuie brusc să găsești alte posibilități pentru a reduce din pierderile eventuale, te afectează, ești afectat. Iată acest lucru, nemaivorbind deja de fluxul de refugiați, de securitate, inclusiv de securitatea energetică, cred că aici este ceea ce ar însemna actuala situație în relațiile cu Rusia.
Vocea Basarabiei: E interesant ceea ce ați spus, că probozelile și avertismentele acestea ale Moscovei sunt adresate atât guvernanților – „aveți grijă ce faceți!” -, cât și unei părți a populației care are sentimente proruse, filoruse. „Aveți grijă, noi nu uităm de voi, noi s-ar putea să venim vreodată”, probabil că acesta ar fi mesajul.
Ghenadie Ciobanu: Este o încurajare și o menținere a acestui dezechilibru, o menținere a acestei dezorientări, dacă doriți. Și bineînțeles că o spun din puținele cunoștințe pe care le am și comparând cu alte conflicte. Așa s-a făcut mereu și așa trebuie să le percepem cred că, pe lângă altele.
Vocea Basarabiei: Dar, uitați-vă, guvernanții din Republica Moldova ignoră oarecum aceste avertismente, își văd de treaba lor și se integrează în Uniunea Europeană. Dacă ați observat, au fost niște gesturi ale guvernanților de la Chișinău care i-au supărat foarte mult pe cei de la Moscova, de exemplu, plecarea unor membri ai Ambasadei Federației Ruse ș.a.m.d. Nu cumva ar putea această politică a Chișinăului foarte consecventă, proeuropeană să-i supere într-atât pe ruși, încât să facă ceva mult mai grav decât aceste probozeli?
Ghenadie Ciobanu: Nu cred că ar putea să existe un răspuns la această întrebare a dvs., pentru că totul depinde de situație, care se schimbă foarte repede, dar problema este, cred că guvernanții fac bine că se țin de agenda lor, asta în primul rând. Și-apoi, bineînțeles că cu tot tipul de cedări nu faci nimic în cazul dat, pentru că sunt exact contra liniei pe care a ales-o societatea și guvernul.
Vocea Basarabiei: Maia Sandu, președinta Republicii Moldova, a fost joi aici, într-o emisiune a colegei mele Valentina Ursu, și ea spunea că „noi nu acționăm împotriva Kremlinului și a poporului rus, noi acționăm pentru binele poporului nostru”.
Ghenadie Ciobanu: Este adevărat, este agenda care, cum v-am spus, este exact agenda care este pentru această societate pe care o reprezintă guvernarea.
Vocea Basarabiei: Dar cum vedeți dvs. societatea rusă? Ce se întâmplă cu această societate în care eu, cel puțin de la distanță văd lucrurile, cei care vor să aibă un punct de vedere diferit de al Kremlinului trebuie să plece de acolo?
Ghenadie Ciobanu: Este adevărat. Asta este situația actuală și la asta s-a ajuns prin unele acțiuni absolut, să zicem așa, nenormale din punctul de vedere al vremii în care trăim, în secolul XXI, dar s-a întâmplat. S-a întâmplat, s-a ajuns la acest moment și este adevărat, nu ar însemna că nu sunt oameni, persoane în această societate demni de a fi stimați, dar ei, într-adevăr, trebuie acum să plece și chiar eu cunosc multe persoane care au plecat și care au o poziție absolut normală în raport cu ceea ce se întâmplă astăzi în Rusia și, mai ales, cu agresiunea pe care o fac, și nu doar în Ucraina, dar susținând mai multe lucruri și regimuri absolut dubioase din lume.
Vocea Basarabiei: Uitați-vă, o chestie curioasă pe care tot cu referire la Rusia vreau să v-o spun, am citit presa rusă și am văzut că există un proiect de lege în Duma de Stat pentru a fi eliminate englezismele, în special din zona comerțului, dar nu numai. De exemplu, scria cineva acolo, un deputat rus spunea că dacă vezi pe o ușă că scrie „Open”, „Shop” sau „Sale”, de ce lucrurile acestea n-ar putea fi scrise în limba rusă – «Открыто» ș.a.m.d. Dar și mai curios am citit – Rospotrebnadzor a anulat în școli, în rusă sună așa:«проверочные работы», un fel de teste, probabil, testele la limba engleză. Iar deputatul Volodin nu cu mult timp în urmă a spus că limba engleză, de fapt, este o limbă moartă. Și am mai citit un articol în Gazeta.ru al unei jurnaliste, care spunea că limba străină a ajuns în școlile ruse în situația de a fi un fel de educație fizică, adică ai venit și ai făcut niște exerciții de formă și ai plecat. Cum vedeți chestia asta?
Ghenadie Ciobanu: Bineînțeles că nu este normal, pentru că sunt, să zicem așa, niște devieri mintale, care aduc la o izolare și mai mare, la autoizolare. Și asta este straniu, pentru că mă tem că limba engleză va dispărea de la sine, pentru că nu o va mai vrea nimeni, ca să nu arăt la alte țări care tot așa, sunt absolut izolate și, din punctul acesta de vedere, când nu ești în procese, când nu ai contacte te aduce și la multe probleme pentru propriii cetățeni. Nu este normal, e o deviere, e ceva care se ține doar pe această dușmănie și este de moment. Evident că aceste lucruri toate se vor trece. În privința limbii moarte, toată săptămâna trecută am vorbit într-o limbă moartă cu mare succes cu colegii care au venit la Festivalul „Zilele Muzicii Noi” din străinătate. Și continuă să înflorească această limbă moartă ca și multe alte limbi de circulație europeană, universală, care se vorbește și n-o să depindă de ceea ce a spus X sau Y din Duma de Stat a Rusiei, și o să continue să se întâmple ceea ce trebuie să se întâmple.
Vocea Basarabiei: Dar poate fi o inscripție de asta pe ușa unui magazin – „Open” sau „Close” -, poate fi aceasta o problemă, un pericol pentru limba rusă?
Ghenadie Ciobanu: În primul rând, nu cred să fie doar „Open”, sunt sigur că este și „Открыто”, și „Open” scris.
Vocea Basarabiei: Da, sunt două limbi.
Ghenadie Ciobanu: Și atunci de ce să scoți „Open”?
Vocea Basarabiei: Să fie doar „Открыто”.
Ghenadie Ciobanu: Despre asta și vorbesc, este o chestiune de autoizolare.
Vocea Basarabiei: Mergem mai departe cu subiectele noastre. Uitați-vă, așa o chestie, s-a discutat foarte mult despre asta, Republica Moldova a fost condamnată la CEDO în cazul fostului procuror general Alexandr Stoianoglo, care fusese suspendat din funcție acum doi ani. Republica Moldova a fost impusă să plătească o despăgubire de 3.600 de euro, în plus acolo s-ar putea să mai fie niște impozite, nu știu ce, dar asta nu e sigur. Deci, CEDO a constatat că este vorba de încălcarea Art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru Drepturile Omului privind accesul la instanța de judecată. Din câte am înțeles eu, se pare că nu i s-a oferit un cadru potrivit pentru a se apăra, ceva de genul acesta. Au apărut păreri diferite, unii au spus că „justiția noastră a rămas cum a fost. Uitați-vă, guvernanții cumva se bucurau și insistau ca Stoianoglo să plece, pentru că era considerat un soi de infractor, un om care i-a permis lui Platon să plece”, pe de altă parte, au apărut alții care au păreri contrare. Deci, unii cred că e bine, alții cred că e rău. Maia Sandu, care a fost aici în emisiune, a spus că „țara ar fi pierdut mai mult, dacă rămâneam cu Stoianoglo, chiar dacă avem această decizie a Curții Europene pentru Drepturile Omului”. Și a mai spus că, între timp, legea aia care nu era OK a fost modificată. Alexandru Tănase, un fost președinte al Curții Constituționale, a spus că ar fi trebuit să urmeze demisii după această decizie, întrucât înseamnă că iarăși ceva nu e în regulă cu justiția noastră, iarăși trebuie să plătim bani din buget, din banii contribuabililor, de fapt, „dar la noi se va așterne tăcerea”. Ei bine, tăcerea nu chiar s-a așternut, pentru că a vorbit și Maia Sandu, a mai fost și o reacție a Ministerului Justiției. Dar dvs. cum vedeți tot acest caz?
Ghenadie Ciobanu: De fapt, nu cunosc bine toate coliziile din acest caz, cumva au trecut pe lângă mine ca un show, dar ceea ce se întâmplă cu privire la despăgubiri și la situația concretă cu Curtea Europeană, aici nu atât cred că contează valoarea acestei despăgubiri…
Vocea Basarabiei: 3.600 de euro… Moldova a avut și cazuri când a trebuit să plătească sume mai mari.
Ghenadie Ciobanu: Exact. Dar nu contează această despăgubire ca valoare, ca bani, cât mi se pare că pentru Republica Moldova acum, astăzi, când suntem în vizor, în vizorul Uniunii Europene, bineînțeles, cu privire la aderare, un pericol, să zicem, sau un prejudiciu mai mare ar fi faptul încălcării unor norme juridice. Și atunci, bineînțeles că ceea ce ați menționat că dna președinte a vorbit că deja s-a intervenit în acest act juridic…
Vocea Basarabiei: Da, a fost modificată legea, așa a spus șefa statului.
Ghenadie Ciobanu: Acesta este un pas important, că se face cu întârziere, dl Tănase ca jurist are tot dreptul să spună și să clasifice, dar, în principiu, ar trebui și aceasta depinde, într-adevăr, de profesionalism în toate domeniile, nu mă refer numai la justiție, în toate domeniile, să nu întârziem, pentru că într-un așa mod este normal să se activeze la nivel de stat, instituțiile statului ar trebui să activeze fără gafe și fără aceste impedimente în procesul de dezvoltare. Cred că mai avem de parcurs și sunt explicabile unele chestiuni, numai că atunci când ne dorim, într-adevăr, o sincronizare și o armonizare ar trebui să fim foarte atenți, căci atunci vom reuși, fără să ne arate cineva că am greșit.
Vocea Basarabiei: Dar îi dați dreptate președintei, care spune că țara ar fi pierdut mai mult dacă rămânea Stoianoglo?
Ghenadie Ciobanu: Asta nu pot să spun. Este o opinie a oamenilor care sunt implicați, care cunosc cazul, care cunosc mai multe lucruri decât le cunoaștem noi și, bineînțeles, n-aș putea să comentez acest lucru.
Vocea Basarabiei: Un alt subiect este cel legat de o scrisoare trimisă de Mitropolitul Vladimir al Moldovei superiorului său, Patriarhului Kiril de la Moscova. Este superior, pentru că, într-adevăr, noi știm foarte bine că Mitropolia Moldovei se subordonează canonic Patriarhiei de la Moscova. Este o scrisoare foarte lungă, care conține foarte multe detalii interesante, e și un soi de mesaj pătruns de multe decepții, un mesaj în care spune că „lumea rusă” este străină valorilor noastre naționale; e un soi de reproș adresat Bisericii Ruse, pentru că ea susține războiul pornit de Putin în Ucraina și că din această cauză enoriașii din Moldova fac această asociere dintre Mitropolia Moldovei și Biserica Rusă, se îndepărtează de Mitropolia Moldovei și se îndreaptă spre Mitropolia Basarabiei. Dl Anatol Țăranu, analist politic, care a fost aici, a zis că Patriarhul Daniel, pe de altă parte, conducătorul Bisericii Ortodoxe Române, e timpul să vină aici, în Republica Moldova, datorează o vizită enoriașilor basarabeni, care se subordonează Mitropoliei Basarabiei. Cum vedeți acest mesaj? Ce înseamnă asta? Era foarte greu să-ți imaginezi un asemenea mesaj plin de reproșuri și de temeri adresat de către Vladimir lui Kiril acum doi sau trei ani, să zicem...
Ghenadie Ciobanu: Când era mai mult nevoie de acest mesaj…
Vocea Basarabiei: Da, poate când era mai mult nevoie. Acum parcă el cumva e o consecință firească a lucrurilor groaznice care se întâmplă în jurul nostru.
Ghenadie Ciobanu: Mult s-a vorbit și s-au spus lucruri absolut normale de către același dl Țăranu, de către alți analiști. Mie mi se pare că această scrisoare, și cred că pentru oricine este evident, că această scrisoare conține sau reprezintă unele semnale, care pot fi percepute ca o probabilitate a schimbării despre care ați vorbit și dvs. Deci, scrisoarea cumva arată niște lucruri absolut certe care s-au întâmplat într-adevăr și mitropolia în cazul dat mi se pare că se află în căutarea unor argumente, inclusiv care ar justifica, iată, această posibilitate de ruptură.
Vocea Basarabiei: Deci, credeți că e un prim pas cumva în vederea unei sciziuni?
Ghenadie Ciobanu: Da, simt că această scrisoare este un început al unor noi relații condiționate. Deci sunt unele condiții, și aceste condiții în această scrisoare arată foarte clar că este o situație și o problemă condiționată. În cazul când apar asemenea lucruri înseamnă că vor urma și alți pași, mai pe scurt, s-a intrat într-un proces care neapărat ar trebui să aibă și o finalitate. Și semnalele pe care le-am perceput din această scrisoare sunt anume despre posibilitatea acestei rupturi și de pașii care trebuie să urmeze și din altă parte. De aceea eu îl înțeleg pe dl Țăranu, când a vorbit că unii actori ar trebui să apară și pentru ca să se întâmple niște lucruri firești de la sine, dar problema este din nou că agendele se fac nu de cei care doresc să le vadă realizate, dar de cei care sunt actorii și care sunt personajele principale în aceste acțiuni.
Vocea Basarabiei: S-a vehiculat în aceste opinii care au apărut pe marginea demersului acesta trimis de Mitropolitul Vladimir către Kiril și ideea că la mijloc ar putea fi și dimensiunea aceasta financiară, banii.
Ghenadie Ciobanu: Este evident. Și asta se simte, pentru că, în principiu, ceea ce am desconsiderat mereu este faptul că pe lângă lucrurile spirituale care ar trebui să fie în prim-plan la unele entități rămân cumva îndeobște. Și totuși, în prim-plan se află alte chestiuni materiale, și nu întotdeauna care, să zicem, ar fi doar pentru a exista, doar pentru a menține o existență. Nu vreau să critic, nu vreau să judec, dar uneori mi se pare că multe lucruri care au un subtext care ar trebui să fie spiritual, totuși sunt îndreptate spre alte scopuri. Eu nu exclud că asta este pentru a obține un anumit avantaj material. (…)
