Vocea Basarabiei: În cele ce urmează, vorbim cu președinta Comisiei Electorale Centrale, Angela Caraman. Bine ați venit la Vocea Basarabiei!
Angela Caraman: Mulțumesc pentru invitație. Bine v-am găsit!
Vocea Basarabiei: Au rămas zile numărate până la alegerile locale generale din 5 noiembrie și e foarte bine încă o dată să le spunem alegătorilor că merită să fie bine informați, să nu fie manipulați, să cunoască absolut tot ceea ce le spune Comisia Electorală Centrală, în primul rând, pentru că de acolo vine cea mai veridică informație și trebuie să aveți încredere, pentru că totuși e o instituție a statului. Și vom încerca astăzi să venim în ajutorul dvs., ca să fiți și mai bine informați. Am spus deja că la 5 noiembrie vor avea loc alegerile locale generale, reprezintă un exercițiu electoral al optulea la număr de la proclamarea independenței încoace. Acum, cetățenii își vor alege reprezentanții administrației publice, își vor alege primarii, consilierii de nivelul întâi și consilierii de nivelul doi. Ce zice Comisia Electorală Centrală? Până astăzi parcă situația a fost relativ calmă, deși totuși în spațiul public se mai aude deseori că deja scrutinul este fraudat, că deja se poate spune că nu vor fi alegeri libere și corecte, dar asemenea declarații se fac iarăși de când și-a proclamat independența Republica Moldova. Rapoartele care se fac la sfârșit sau după ce sunt anunțate rezultatele acestor alegeri, da, este adevărat, uneori s-a spus că au fost parțial libere și corecte, dar o să ne spuneți dvs. și mai multe. Unde sunteți astăzi, în febra acestor pregătiri? Ați anunțat că vor fi peste 7 milioane de buletine și pe unii i-a surprins numărul atât de mare raportat totuși la numărul exact al alegătorilor. Câți alegători sunt, dna Caraman?
Angela Caraman: Pentru aceste alegeri, în listele electorale avem 2.761.000 de alegători. Dacă aș face o comparație cu 2019, sunt cu 40.000 de alegători mai puțini.
Vocea Basarabiei: La scrutinul local participă doar cetățenii aflați pe teritoriul Republicii Moldova, și dacă se crede că un milion e peste hotare, ar însemna că la acest scrutin vor participa cam în jumătate?
Angela Caraman: Cam aceasta este rata de participare a alegătorilor la alegerile locale, deși s-ar părea că interesul ar fi mai mare la aceste alegeri, dar avem o rată medie de 54-56%, în această marjă este participarea alegătorilor la alegerile locale generale, cu excepția unor localități, unde am avut și 37% participare.
Vocea Basarabiei: Și e nevoie ca minimum 25 la sută din alegători să participe la vot, ca alegerile să fie recunoscute?
Angela Caraman: Da, ca să fie declarate valabile. Noutatea pentru aceste alegeri e că este o rată de participare și pentru turul doi, ceea ce nu a fost până acum, dar pentru ca să avem niște alegeri reprezentative s-a prevăzut și rata de participare de 20% pentru turul doi.
Vocea Basarabiei: Dar aici tot e o dilemă, pentru că atunci când vorbești cu cetățeanul și-i spui că e nevoie să meargă la vot, pentru că el e o dată la 4 ani stăpân și trebuie să decidă cine să-l reprezinte, fie la nivel local, fie în parlament sau în fruntea Republicii Moldova, el zice: „Păi, dacă au coborât atât de jos pragul, înseamnă că nimeni nu mă obligă”.
Angela Caraman: Una este că a coborât pragul, dar avem prag pentru turul doi și asta ar însemna că lucrul început la turul întâi trebuie dus până la capăt și îi așteptăm pe alegători să vină și în turul doi acolo unde nu va fi ales din turul întâi primarul, dar vreau să zic că de această dată nu știu dacă am putea zice că nu avem din cine alege, pentru că se atestă un număr mai mare de candidați în aceste alegeri. Și aduc următoarele cifre drept exemplu: pentru municipiul Chișinău avem 26 de candidați pentru funcția de primar al municipiului Chișinău, 35 de candidați la funcția de consilieri, ceea ce nu am avut până acum și am fost nevoiți să…
Vocea Basarabiei: 35 de candidați?
Angela Caraman: 35 de liste de consilieri și candidați independenți. Deci, în buletinul de vot vom avea 35 de concurenți.
Vocea Basarabiei: Și n-o să-l zăpăcească pe alegător acest număr mare de concurenți?
Angela Caraman: Eu sper că acum vor avea din cine să aleagă și nu se vor plânge că nu au o alegere veritabilă.
Vocea Basarabiei: Se consolidează democrația…
Angela Caraman: Așa este. Și noi credem că este rezultatul unei modalități mai ușoare de a colecta semnături.
În cursă avem 35 de partide și un bloc electoral
Vocea Basarabiei: S-a modificat Codul electoral, da.
Angela Caraman: Exact. Și se vede rezultatul acestor modificări, este mai puțin formalizată această procedură, avem mai multe partide politice care au dreptul să participe la alegeri și noi atestăm un număr sporit de candidați în aceste alegeri.
Vocea Basarabiei: 60 de partide, atât s-a anunțat că au dreptul să participe?
Angela Caraman: 60 de partide au avut dreptul, s-au înscris în această cursă 35 de partide și avem un bloc electoral din două partide.
Vocea Basarabiei: Dar ce înseamnă că doar aproape jumătate au decis să participe la acest scrutin?
Angela Caraman: Atâția au dorit să participe la acest scrutin, alții, că-i întrebam atunci când aveam întâlniri cu reprezentanții partidelor, unii zic că se mai pregătesc, alții zic că mai capătă experiență, cert este că oricum numărul de participare a partidelor este în creștere.
Vocea Basarabiei: Revenim la cele peste 7 milioane de buletine, care deja au început să fie tipărite. Ați anunțat că puțin peste 6 milioane sunt în limba română și 1 milion și 600 de mii în limba rusă, inițial parcă se insista pe ideea că ar fi bine acolo unde locuiesc compact grupurile etnice buletinele să fie tipărite în limba acelor vorbitori. De ce s-a renunțat atât de ușor, și doar în română și în rusă?
Angela Caraman: Am fi dorit și noi să avem aceste solicitări de la birourile electorale ale secțiilor de votare, or așa spune Codul electoral, din păcate, însă, am avut solicitări doar pentru limba rusă pentru minoritățile care locuiesc compact în anumite localități. Noi eram gata să tipărim buletinele de vot în limbile: ucraineană, bulgară, găgăuză și romani. Deci, noi eram gata să venim cu aceste tipuri de buletine de vot, tipărite pentru localitățile unde compact avem minorități naționale.
Vocea Basarabiei: Și dacă se întâmpla acest lucru, ar fi fost pentru prima dată când s-ar fi tipărit și în limba minorităților etnice care sunt pe teritoriul Republicii Moldova?
Angela Caraman: Exact, ar fi fost pentru prima dată. Noi eram gata cu acel model de buletine, cu antetul tradus, doar trebuia să includem numele candidaților.
Vocea Basarabiei: E un paradox, pentru că, pe de o parte, auzim, inclusiv de la etnicii găgăuzi, care spun că vor să-și păstreze cultura, tradiția, limba și, pe de altă parte, să nu accepte să aibă buletinul în limba găgăuză.
Angela Caraman: Nu am avut asemenea solicitări, dar ce a făcut Comisia Electorală Centrală vizavi de materialele informative? Deci, totuși le-am tipărit în mai multe limbi, și vă spuneam de limbile găgăuză, ucraineană, bulgară și romani și am repartizat pliante, bunăoară, care este procedura de vot, care sunt pașii de vot, cum este corect să completăm buletinul de vot, aceste informații se vor găsi în secțiile de votare. Și în localitățile unde avem minorități naționale am avut grijă ca să transmitem aceste pliante și în limba minorităților.
Am estimat costul pentru ambele tururi de scrutin la 178 de mil. de lei
Vocea Basarabiei: Dna președintă, câți bani se vor cheltui pentru aceste alegeri locale generale?
Angela Caraman: Pot să vă vorbesc despre un buget estimativ, pentru că atunci când suntem în procesul de achiziționare, reieșind din proceduri, mai facem și economii, vă dau următoarele cifre: am estimat costul pentru ambele tururi de scrutin la 178 de milioane de lei; am primit pe contul Comisiei Electorale Centrale 154 de milioane de lei și dacă va fi nevoie pentru turul doi și nu ne vom încadra în acea sumă pe care o avem, atunci vom solicita diferența care este necesară. Cert este că am făcut anumite economii, pentru că am schimbat anumite proceduri. De această dată, de exemplu, am procurat logistica, rechizitele pentru toate organele electorale în mod centralizat, am făcut o achiziție la nivel centralizat și am obținut o economie de peste 1 milion de lei doar la acest capitol.
Vocea Basarabiei: Atunci când ați zis că v-ați asigurat pentru turul întâi și pentru turul doi, turul întâi – pe 5 noiembrie, turul doi ar fi pe 19 noiembrie? Alegerile se desfășoară pe întreg teritoriul Republicii Moldova, cu excepția localităților din stânga Nistrului, în Zona de Securitate totuși sunt localități unde vor avea loc alegeri. Eu am discutat cu locuitori de la Corjova, dvs. cunoașteți foarte bine problemele pe care le-au abordat ei, pentru că într-o familie soțul era cu reședința la Dubăsari, iar soția avea strada cutare, numărul cutare, cum s-a rezolvat această problemă?
Angela Caraman: Am recomandat acelor locuitori ca să meargă acum la Biroul electoral al secției de votare și să clarifice acest aspect. Cunoaștem și noi despre această problemă, că ei, locuind în Corjova, nu au completată adresa exactă în buletinul de vot și atunci reiese că nu sunt…
Vocea Basarabiei: Viza de reședință, da, ca și când ar avea diferite locații.
Angela Caraman: Și atunci i-am rugat și pe cei de la Biroul electoral să informeze cetățenii ca să vină la secția de votare și să completeze listele cu datele complete. O altă modalitate este să meargă la Agenția Servicii Publice și să corecteze adresa, dar sigur că este o perioadă foarte scurtă de timp.
Vocea Basarabiei: Nu cred că reușesc toți, mai ales că sunt și vârstnici, și persoane care au poate alte motive și nu reușesc în acest răstimp să-și aducă în ordine actele.
Angela Caraman: Recomandarea noastră a fost să conlucreze cu Biroul electoral din localitate și să fie completate listele reieșind din datele pe care le aduc alegătorii.
Vocea Basarabiei: Dacă eu reținusem corect, acolo ar fi peste 4.000 de locuitori, dar cu acte în regulă nici măcar jumătate din ei.
Angela Caraman: Exact. Dacă e să vorbim despre experiența din alegerile din 2019, noi am avut participarea undeva la 1.000 de alegători și 500 și ceva erau pe lista suplimentară. Iată noi am dorit ca să…
Vocea Basarabiei: Situația s-a schimbat în ultimul timp și chiar pe malul celălalt al Nistrului crește interesul inclusiv pentru alegerile care se organizează.
Angela Caraman: Vom vedea care va fi situația de această dată.
Vocea Basarabiei: Și alegerile vor fi supravegheate de observatori?
Angela Caraman: Până la moment, avem înregistrați 1.000 de observatori naționali și aproape 150 de observatori internaționali, dar mai avem încă solicitări în acest sens, pentru că termenul-limită este 28 octombrie și vom mai avea observatori.
Vocea Basarabiei: E un interes crescut, să zic așa, pentru ca să fie supravegheat și acest scrutin, alegerile locale generale.
Angela Caraman: Noi salutăm acest interes și chiar ne-am dori să avem observatori care să fie cei care ne vor spune așa, dintr-o parte, cum a fost acest proces organizat, mai ales că avem foarte multe noutăți ale Codului electoral și chiar ne-am dori să știm cât de bine ne-a reușit să implementăm aceste modificări.
Ne facem meseria, iar cei care insinuează că se pregătesc fraudări să aducă probe și argumente
Vocea Basarabiei: Da, pentru că la începutul discuției spuneam că unii se arată nemulțumiți că alegerile nu sunt libere, nu sunt corecte, totuși să le spunem celor care urmăresc emisiunea ce înseamnă alegeri libere și corecte și când nu sunt ele recunoscute că au fost libere și corecte.
Angela Caraman: Eu mi-aș fi dorit ca acei care vin cu asemenea afirmații să mai vină și cu unele argumente.
Vocea Basarabiei: Dovezi…
Angela Caraman: Cu dovezi, cu probe, or nu am văzut nici măcar jumătate de silabă, cum zic eu, de probă, ca să ne convingem că ceva se pregătește ca alegerile să nu fie corecte. Deci, noi ne facem meseria așa cum am făcut-o de fiecare dată, în corespundere cu Codul electoral, cu legislația conexă, cu acel program pe care îl avem adoptat încă la 2 august. Deocamdată ne ținem de acestea și le facem exact așa cum spune buchea legii.
Vocea Basarabiei: În istoria tânărului stat Republica Moldova, în istoria independenței e pentru prima oară când se organizează un scrutin cu puțin timp după ce un partid a fost scos în afara legii și de aici, probabil, au rezultat și unele probleme, pentru că am văzut, pe de o parte, insistența ca să candideze la anumite funcții pentru anumite mandate – de la consilier până la primar, insistența exponenților sau – cum să zic? – celor care au făcut parte din Partidul Șor și unii zic că s-a reușit totuși să se treacă prin sită, pentru că inițial erau sute și, până la urmă, au rămas a șasea sau a șaptea parte. Să ne explicați dvs.
Angela Caraman: Deci, una dintre provocări a fost ca să ne mobilizăm foarte rapid și să transmitem această informație în teritoriu, vorbim de lista de 102 persoane, care cădeau sub incidența restricției de la art. 16 alin. (2), lit. e.
Vocea Basarabiei: Ce prevede acest articol?
Angela Caraman: Odată fiind lit. e neconstituțională, parlamentul la data de 4 octombrie adoptând deja o altă formulă a acelei prevederi care venea să individualizeze această interdicție. Deci nu putem să vorbim despre o listă nomeny, hai să-i zicem așa, dar venea pe individualizare și sub aceste restricții cădeau și cad la moment, în primul rând, persoanele care ar fi într-o listă internațională de sancțiuni, în al doilea rând, vorbim de persoanele care anterior au fost excluse din cursa electorală pentru fraude care au dus la excluderea din cursa electorală. O altă categorie sunt cei care au statut de bănuit, învinuit, inculpat pe anumite cauze, care au dus la declararea neconstituționalității partidului politic, doar că trebuie să accentuăm că această normă este nu doar pentru un partid anume adoptată, dar este o normă generală, ce s-ar întâmpla în cazul în care un partid politic este declarat neconstituțional, iată cine sunt cei care cad sub incidența acestei restricții. Și norma prevedea că atunci când te regăsești la una din aceste 4, pentru că mai este o categorie, deci nu-i neapărat să fii la cele 3, dar ai participat la acțiuni care au servit drept temei, argumente pentru a declara neconstituțional acest partid, înseamnă că, iată, te regăsești pe lista de restricții. Și totuși, legiuitorul a spus că, atunci când se depun actele pentru înregistrare, cel care, deși este în această listă, dar poate să aducă probe că s-a disociat de activitățile partidului, că a încercat cumva să limiteze aceste acțiuni care au dus la declararea neconstituționalității partidului politic, deci să le pună pe masă organului electoral. Comisia Electorală Centrală este cea care trebuie să le treacă prin filtrul de acceptă/nu le acceptă și după aceasta rămâne să fie verdictul organului electoral care înregistrează candidatul. Să vă dau câteva cifre, câte asemenea solicitări noi am avut sau, hai să zic, câte persoane care au adus probe, noi am avut doar 3 cazuri.
Vocea Basarabiei: Care s-au disociat?
Angela Caraman: Care au încercat să aducă niște probe. Una dintre probe ar fi fost o cerere pretins a fi depusă pe data de 30 mai 2023, adică înainte de declararea neconstituționalității partidului politic, doar că persoana când a fost întrebată: „Ați depus o cerere prin care v-ați retras calitatea de membru din Partidul Șor, dar în spațiul public, pe pagina dvs. dintr-o rețea socială ați continuat să publicați informații care vin să demonstreze că, de fapt, susțineți acțiunile Partidul Șor?”…
Vocea Basarabiei: Rămâneți să-l sprijiniți, da?
Angela Caraman: Chiar a participat la unele acțiuni care au fost condamnate, de fapt, deci la împărțire de cadouri pentru alegători.
