Când, fiind în armata sovietică, le povesteam rușilor că la noi în sat fiecare gospodar cât de negospodar ar fi el, numaidecât are beci și în beci stau în „stroi” câte două-trei rânduri de poloboace pline cu vin de tot felul: roșu, alb, negru, roz, ei nu mă credeau. Prima întrebare care mi-o puneau era: la cine e cheia de la beci și dacă ușa de la beci are gratii.