Vocea Basarabiei: În cele ce urmează, vom discuta despre provocările începerii noului an universitar în Republica Moldova, despre reforma universitară, despre depopularea Republicii Moldova și numărul tot mai mic al celor care vor urma să facă studii superioare în Republica Moldova și cât de mult pune în gardă fenomenul depopulării Republicii Moldova. Despre aceste și alte subiecte, astăzi discutăm cu dl Alexandru Stratan, care este rectorul Academiei de Studii Economice din Republica Moldova. D-lui este membru corespondent al Academiei de Științe, doctor habilitat în economie, profesor universitar și în primăvara anului trecut a fost ales în această funcție de rector al ASEM. Bine ați venit la Vocea Basarabiei!
Alexandru Stratan: Bine v-am găsit! Vă mulțumesc pentru invitație!
Vocea Basarabiei: Să ne povestiți mai întâi despre situația din învățământul superior din Republica Moldova. Cum ați descrie dvs. această situație, ținând cont de datele statistice, care arătau că în 2008 erau 128.000 de studenți, iar astăzi numărul e aproape în jumătate?
Alexandru Stratan: Bine, întrebarea e cu două componente. Dacă mă întrebați cum ne simțim, cum ne vedem? Este foarte interesant, foarte dinamic se produc lucrurile, dar, pe de altă parte, lucrurile sunt abordate în complex, probleme sunt foarte multe, pornind nu numai de la numărul de studenți, mai sunt și alte foarte multe probleme în sistem, care necesită soluționare, pe alocuri rapidă, pe alocuri mai cu efect și cu bătaie lungă, care să ne dea niște roade în viitor.
Vocea Basarabiei: Dar care sunt aceste aspecte – infrastructura, investițiile?
Alexandru Stratan: Da, totul în ansamblu. Deci, canalizările de fonduri pe dimensiunea infrastructurii, învățământului și cercetării și a procesului educațional în ansamblu, dimensiunea didactică, dimensiunea de cercetare și inovare, viața social-culturală, sportivă a instituțiilor, la fel trebuie să se țină cont de acest lucru, pentru că o instituție trebuie să fie dezvoltată omogen, pe toate aspectele, or acel student, acel elev când vine, mai ales din mediul rural, să învețe într-o universitate tindem să fim în rând cu universitățile regionale, universitățile europene, trebuie să se găsească cap-coadă absolut toată gama de servicii, nu numai un proces de învățământ de calitate, dar să aibă și unde să se antreneze, unde să ia masa, un cămin bine dotat ș.a.m.d. Al doilea moment, probabil asta va fi pe viitor problema cea mai mare, din care cauză și au loc anumite permutări, reforme, absorbții, comasări, numiți-le cum doriți, este un proces firesc și natural aici, care are loc, noi am spus-o în repetate rânduri, or în componența ASEM-ului actualmente avem și Institutul Național de Cercetări Economice, care are Centrul de Cercetări Demografice, unica structură în țară care face prognoze demografice oficiale. Bine, ele sunt oficiale în sensul în care noi le furnizăm ca informație autorităților locale.
Vocea Basarabiei: Și ce arată aceste pronosticuri demografice?
Alexandru Stratan: Pronosticurile nu sunt optimiste, cele trei scenarii pe care le-am elaborat încă acum aproape 10 anii, în anii 2013-2014 arătau foarte clar că în cel mai optimist mod populația Republicii Moldova oricum va scădea, iar de aici rezultă că toți – și copiii, și elevii, și viitorii studenți.
Republica Moldova este țara care înregistrează cele mai mari ritmuri de depopulare…
Vocea Basarabiei: Dar mai sunt pronosticuri care se fac și de organizații internaționale și ele arată că, până în 2050, numărul populației din Republica Moldova va fi în descreștere și situația va deveni și mai dramatică?
Alexandru Stratan: Da, Republica Moldova este țara care înregistrează cele mai mari ritmuri de depopulare, le-a înregistrat, aceste tendințe au loc și dacă vor continua și vor avea loc în continuare, atunci desigur că… Eu tot timpul spuneam că noi nu trebuie să ne alarmăm de acest lucru, noi trebuie să-l anticipăm și să întreprindem toate măsurile necesare ca să stopăm cumva acest ritm de creștere și să nu avem un exod, pentru că sunt două momente: în primul rând, natalitatea care a fost permanent mai joasă în ultimele decenii în comparație cu mortalitatea, care a fost mai înaltă și al doilea moment desigur că este migrația care are loc și în prezent. Noi analizând și discutând cu diferite persoane sau atunci când facem niște interviuri sau niște sondaje, când îi întrebăm pe cei chestionați care sunt motivele care îi determină să plece, tinerii au cam un singur răspuns, că ei sunt decepționați, nu prea văd viitor sau nu văd alte oportunități. Dar acum, ca să înțelegeți, dacă în anii 1990-2000 plecau pentru un loc de muncă mai bun, acum lumea pleacă pentru un loc mai bun de trai. Deci, chiar dacă se simte aici bine și este OK cu un anumit nivel de viață, cât de cât decent, el oricum se gândește la viitorul copiilor lui, la o calitate mai înaltă a vieții, la servicii prestate mai bune și mai calitative.
Vocea Basarabiei: Și serviciile acestea țin de mai multe domenii – de la sănătate, educație, până la dimensiunea socială.
Absolut tot! După cum vă spuneam, când vine un elev, un student într-o universitate vrea să aibă și profesori buni, vrea să aibă și cunoștințe bune, vrea să aibă și o sală de sport dotată, și o ospătărie…
Vocea Basarabiei: …condiții de cazare.
Alexandru Stratan: Exact. Iată așa acum observăm că în ultimul timp acest exod al populației a inclus și persoane care nu erau din pătura celor mai săraci. Mai mult ca atât, o problemă, dacă tot să finalizăm acest aspect cu demografia, mai este o tendință pe care am observat-o, pleacă anume forța de muncă în cea mai înfloritoare perioadă, de la 25 până la 40 de ani, după care în ultimii ani se mai observă și o revenire a celor care deja au peste 60-65 de ani, deci vârsta de pensionare. Vă dați seama că, pe de o parte, pierdem la nivel productiv cei care ar contribui la dezvoltarea economică și ar contribui la plățile sociale, pe de altă parte, se pune o presiune adăugătoare în momentul când revine doar lumea de vârstă pensionară.
Vocea Basarabiei: Dar aici am o întrebare totuși – cum vă explicați dvs. că atât de greu se dezvoltă economia Republicii Moldova?
Alexandru Stratan: Aici sunt mai mulți factori. Noi tot timpul spuneam că nu trebuie să inventăm tare mult, ne-am uitat tot timpul în rapoartele și ratingurile internaționale independente pe care le fac organizațiile internaționale, luați Raportul de competitivitate, din păcate, el în prezent nu se mai elaborează de Forumul Economic de la Davos, luați Indicele libertății economice, luați Indicele de logistică sau același Raport de business care se făcea anterior de Corporația Financiară Internațională a Băncii Mondiale, la moment, iarăși cu regret, nu mai vedem acest raport, dar indicatorii explicau foarte clar unde avem rezerve, unde avem lacune. Pornind de la factori pe care eu îi numesc neeconomici, dar care tare mult au influențat dezvoltarea afacerilor, dezvoltarea businessului, climatului investițional, corupției, birocrației și tot ce doriți, pentru că tu poți să ai o afacere destul de bună, poți să te încadrezi foarte bine pe piață, poți să ai o echipă bună în spate, dar acești factori din mediul extern te macină și-ți deteriorează din competitivitate. Și să nu uităm că am avut și acest nenoroc cumva, am fost tot timpul și ca țară măcinați de diverse șocuri atât interne, cât și externe. Și aici mă refer chiar și la acel conflict armat de la Nistru din 1992, care ne-a lăsat o amprentă nu chiar bună și a trebuit s-o netezim, s-o șlefuim iată această rană, pentru că în imaginea unor investitori strategici, și eu când vorbesc de strategici, nu am în vedere ca să vină cineva să deschidă un chioșc sau un butic pentru a vinde cafea, dar întreprinderi mari, cu alocări investiționale de milioane. Aici foarte mult s-a pierdut pur și simplu pe costul imaginii, nimeni nu și-a dorit…
Vocea Basarabiei: Instabilitatea îi îngrijorează pe investitori.
Alexandru Stratan: Da, instabilitatea macroeconomică pe care tot timpul am avut-o în Republica Moldova, noi nu am avut perioade stabile, cu excepția unor perioade foarte scurte, au fost crizele economice dictate din exterior, gen cea din 2009, care ne-a afectat urmare a crizei mondiale din 2008, au mai fost…
Noi am mai fost „buni” și „mintioși”, ne-am mai făcut și singuri niște crize prin „frauda bancară”, mai-mai se stabilizau anumite lucruri, iarăși ne-am făcut-o singuri, ca să ne fie viața mai interesantă.
Vocea Basarabiei: Dar statul nu putea anticipa aceste lucruri și să promoveze niște politici care ar fi adus mai multă claritate și pentru investitorii locali, și pentru cei străini?
Alexandru Stratan: Cu regret, autoritățile noastre niciodată nu au fost gata pentru a anticipa anumite crize serioase, dar eu nu zic numai de ale noastre. Dvs. vă aduceți aminte pandemia? Deci, chiar și statele dezvoltate nu au fost gata să anticipeze o criză care i-a pus la un moment dat pe burtă pe toți, bine că potențialul economic de care dispun anumite state le oferă posibilitatea repede să se redreseze și să pună lucrurile la punct mai repede, pentru alte țări mai sărace, desigur că lucrurile acestea au fost mai complicate. Același lucru e și cu crizele externe, în momentul în care ești o țară mică, cu o piață foarte mică, dar destul de vulnerabilă și ești expus la șocuri externe, vrei-nu vrei, tu vei fi influențat, iar potențialul tău intern nu-ți permite să ai niște acumulări, fonduri de rezervă mai mari, care să atenueze aceste crize. Noi am mai fost „buni” și „mintioși”, ne-am mai făcut și singuri niște crize prin „frauda bancară”, mai-mai se stabilizau anumite lucruri, iarăși ne-am făcut-o singuri, ca să ne fie viața mai interesantă.
Vocea Basarabiei: Dle rector, dacă totuși rămânem la capitolul pronosticuri, credeți că după 32 de ani de independență s-au învățat lecțiile trecutului, ca să nu se mai calce pe aceleași greble și ca într-un moment anume poate să se pornească acest val de a scoate de pe butuci economia?
Alexandru Stratan: Cu siguranță, aici putem vorbi și sectorial să dăm exemple, și per ansamblu. De exemplu, dacă să fac referință acum la sectorul financiar-bancar, eu aș spune că Republica Moldova a făcut pași foarte buni în acest sens.
Vocea Basarabiei: Chiar dacă am avut cea mai mare inflație din regiune? Că a fost de import inflația?
Alexandru Stratan: Dar vedeți că acum vorbesc de altceva… M-ați întrebat de lecțiile învățate. Deci, noi am trecut printr-o criză și eu v-am spus că noi criza aceasta bancară cam ne-am făcut-o singuri, și ea era dictată inclusiv de anumite aspecte ce țin de unele momente negative la care nu prea se atrăgea atenție, poate se atrăgea, dar, bine, transparența acționariatului ș.a.m.d. Și iată acum lucrurile s-au mișcat mult spre bine și vreau să vă spun că acum acest sector, din punctul meu de vedere, este destul de rezilient la o conjunctură mai negativă, care îl poate afecta. Dacă să vorbim sectorial, pe anumite ramuri, haideți să comparăm, iată, de exemplu, noi acum avem probleme cu vânzarea produselor noastre agricole pe piața Uniunii Europene. Și aici o să vă dau un exemplu, la ce suntem noi buni și la ce suntem noi mai puțin buni. Bunăoară, noi suntem foarte buni la comercializarea produselor materie primă, care nu necesită mult efort, nu aduc o valoare adăugată mai înaltă acestui produs, și aici mă refer la cereale, floarea-soarelui, de exemplu, exportăm semințe de floarea-soarelui și importăm mult ulei înapoi sau exportăm grâu, importăm alte produse. Acum să vorbim de mere, de exemplu. Merele tot timpul au fost produsul nostru horticol cel mai vulnerabil, noi am fost deprinși și vă asigur că chiar și cu excepția acestei perioade de când trecem prin război, cam 90 la sută din produsele noastre horticole mergeau spre piața CSI, dacă vorbim de mere, ca produs separat, 90 la sută mergeau pe piața Federației Ruse. Iată aici vinificatorii, de exemplu, și-au învățat lecția în 2006, după primul embargou, când noi exportam la acea vreme mai mult de jumătate din producția vinicolă în vrac, deci n-o exportam în sticle, ei și-au învățat lecția, au diversificat piața. Acum, chiar dacă ar fi un șoc de interzicere sau de un embargou, nu ar suferi toți și nu ar suferi în cantități atât de mari. Cu merele acest lucru nu s-a întâmplat, pentru că învățăm greu lecțiile, pentru că nouă ni s-a dublat acum cota de export în Uniunea Europeană…
Nu suntem o țară agrară astăzi, această catalogare este cumva eronată, din punctul meu de vedere, că nouă ne spun că suntem o țară agrară, nu, noi suntem o țară industrial-agrară, dar la noi deja mai mult serviciile sunt în PIB.
Vocea Basarabiei: Și nu reușim s-o acoperim…
Alexandru Stratan: Noi 40.000 de tone n-am acoperit niciodată în Uniunea Europeană, ni s-a dublat la 80.000, dar noi 40.000 n-am acoperit niciodată în aproape 10 ani de când avem Acordul de Asociere, din 2014.
Vocea Basarabiei: Bine, mai discut și eu cu acești producători de mere și unii dintre ei acum au plantat noi soiuri și, cel mai probabil, sunt soiuri care vor fi acceptate pe piața occidentală.
Alexandru Stratan: E vorba de soiuri, dar nu numai, și de soiurile acceptate, dar și de investiții mai mari. Producătorul trebuie să înțeleagă și, în genere, agricultorul trebuie să înțeleagă că în momentul în care s-a apucat de un business în agricultură, aici procesul cumva să-l asigure pe întreg lanțul valoric, or suprafețele noastre nu sunt totuși atât de mari. Da, noi suntem o țară preponderent, dar nu suntem o țară agrară astăzi, această catalogare este cumva eronată, din punctul meu de vedere, că nouă ne spun că suntem o țară agrară, nu, noi suntem o țară industrial-agrară, dar la noi deja mai mult serviciile sunt în PIB.
Vocea Basarabiei: Nu există industrie?
Alexandru Stratan: Industria e la nivel de 15-16 la sută din PIB, agricultura e la nivel de 10-12 la sută din PIB, în funcție de an. Dar ce am vrut să menționez? În momentul în care tu ți-ai propus să te specializezi într-un business agricol, trebuie să fii foarte atent, pentru că este un sector destul de vulnerabil și nu este de ajuns să culegi numai rodul din pom, este important să ai sau printr-o logistică asigurată într-un consorțiu sau într-o asociație cu cineva, sau de unul singur, dar să fii asigurat. Iată aici este rolul statului, să creăm acele condiții propice ca să asigurăm și ambalarea, și sortarea, ca să ajungă această marfă în cantitățile dorite…
Vocea Basarabiei: Se investește totuși acum în perioada post-recoltare…
Alexandru Stratan: Se investește, și acestea sunt lecțiile învățate, de fapt, dar, după mine, iarăși ritmul este destul de anevoios, pentru că noi am importat în toată această perioadă mere din Uniunea Europeană, noi nu am avut un comerț egal, chiar dacă avem Acord de Liber Schimb, nouă Uniunea Europeană ne-a permis să avem o perioadă de tranziție pentru mere, de exemplu, de 10 ani de zile. În momentul în care noi exportăm mere fără taxă, noi importăm, noi impunem taxă, anume ca să i se ofere timp producătorului autohton să se pregătească. Acum, au avut sau vor avea loc probabil iarăși niște negocieri, eu aș veni cu această inițiativă să vedem ce facem mai departe, pentru că, dacă mergem deja pe comerț simetric, atunci așa cum consumăm roșii turcești iarna, așa o să consumăm și mere poloneze iarna la preț mai ieftin și mai de calitate decât ale noastre.
