Vocea Basarabiei: Între timp un prestigios ziar din Franța, Le Monde, a publicat un articol destul de interesant. Investigațiile arată că doar pentru trolling cineva scoate din buzunar până la 250 de mii de euro, e o sumă mare, chiar mai mare decât 250 de mii de euro…
Igor Grosu: Pentru bandiții de la Kremlin și din anturajul lor, oligarhii de acolo probabil nu-s bani mari, dar pentru Republica Moldova sunt bani enormi, sunt bugete enorme.
Vom continua să luptăm cu instituțiile media care deliberat induc frică, instabilitate și alarme false
Vocea Basarabiei: Dar statul nu ar trebui să reacționeze, să dea în judecată compania sau ceva să se întâmple? Ne amintim de experiența din SUA.
Igor Grosu: Evident că noi aici o să discutăm și cu giganții din social media, e mai complicat aici. Iată de ce este important să fii parte a acestei echipe, a Uniunii Europene, pentru că Uniunea Europeană când discută cu acest giganți din poziția unii unui bloc comunitar, e cu totul altă atitudine, cu totul alt impact. Evident, e mult mai mare în cazul țărilor mici, noi suntem o piață mică pentru acest gigant, nu suntem o piață mare de consumatori și de publicitate. Dar asta nu înseamnă că noi n-o să fim vocali și nu o să insistăm să prezentăm argumente cum aceste sisteme, platforme sociale sunt folosite în mod cinic de către bandiți și de către dictaturi și sisteme autoritare, pentru a influența procesele politice, democratice dintr-o țară sau alta. Nu suntem unicii, noi am văzut exemple din astea și în țări membre ale Uniunii Europene, și în vecinătatea noastră. E o problemă care tot mai mult se discută și pe platformele și ale președinților Parlamentului Uniunii Europene, de fiecare dată când ne întrunim, apare subiectul ăsta, se discută cât de reglementat trebuie să fie, care trebuie să fie limitele și viteza cu care trebuie să intervină și să fie reglementările făcute astfel încât să ne protejăm spațiul nostru informațional.
Vocea Basarabiei: Are suficiente pârghii statul Republica Moldova ca să contracareze dezinformarea, manipularea, propaganda?
Igor Grosu: Dacă vorbim de piața media locală-da, aici noi evident că avem mai multe instrumente și spuneați, întrebați de situația excepțională, noi acum avem în legislație suficiente instrumente pentru a nu mai aplica, a interveni în cazul de situație excepțională. În cadrul acestor granzi, rețele de socializare și așa mai departe, evident că e mai complicat. După cum spuneam, trebuie să fii parte a unei echipe europene și să discuți de pe alte poziții cu aceste companii, pentru că am înțeles cu toții că e vorba de securitatea națională a țărilor membre ale Uniunii Europene. Sunt gafe pe care unii producători de știri, sau care diseminează, nu din rea-voință, o știre falsă sau alta… Dar noi vorbim despre cei care deliberat, organizat, plătit, orchestrat atacă anumite procese, fie că vorbim de alegeri, de procesul electoral, fie că vorbim de instituții, de reziliența instituției, că încearcă să inducă sentimentul de frică, de instabilitate, alarme false, în instituții diferite alarme. Aici deja ai de a face cu un pericol foarte clar, pe care trebuie să-l spui. În strategia de securitate națională, noi spunem lucrul ăsta. Cred că prima dată de la independență, corupția internă, în toate sistemele, inclusiv crima organizată și Federația Rusă -aliajul dintre aceste două pericole sunt probleme care vizează securitatea națională.
Vocea Basarabiei: Apropo, liderul de la Kremlin a spus că războiul din Ucraina ar putea încă să fie de durată până Rusia va câștiga acest război. El își dorește și un mandat ca să rămână la cârma Federației Ruse până în 2030.
Igor Grosu: Haideți să explicăm lucrurile: este mesaj pentru audiența internă. El are o audiență internă, el intră în așa numitele alegeri și cred că surpriza o să ne țină în suspans ce rezultat o să fie acolo ale așa numitelor alegeri. Este canalizat în primul rând către consumatorul intern și către vorbitorii sau cetățenii care sunt în alte țări, dar vorbitorii de limbă rusă din alte țări sunt diferiți. Sunt cetățeni care înțeleg foarte bine, sunt dintre cei care au preferat să fugă din țara lor, de teamă de regimul pe care îl văd acolo, de teama de a fi de a deveni carne de tun pentru niște ambiții bolnave și inflamate. E o retorică care face parte din arsenalul de propagandă care să mențină o stare de spirit în societate, să justifice și cheltuielile nebune alocate.
UE tratează cu maximă responsabilitate evoluția războiului din Ucraina și a situație din Moldova
Vocea Basarabiei: Și exponenții occidentali vorbesc că situația încă rămâne a fi destul de tensionată. Facem trimitere la declarațiile celor care reprezintă guvernarea din Germania, de exemplu, care spuneau că amenințările Rusiei în Ucraina, în Georgia, în Republica Moldova trebuie să fie luate în serios și Europa trebuie să se înarmeze.
Igor Grosu: De acord. E bine că se spun lucrurile astea, nu se trec cu vederea. Am văzut și ministrul apărării Olandei și tot mai multe voci vorbesc despre lucrul ăsta. Vedeți ce acțiuni a întreprins Finlanda, a fost nevoită pur și simplu să închidă hotarul. Operațiunea care a fost orchestrată de Kremlin prin Bielorusia, în raport cu polonezii, pur și simplu au replica-o mai la nord, cu finlandezii. Trebuie să existe o coeziune și propaganda de la Kremlin încearcă să ducă niște clivaje că e oboseală de război, că trebuie să constate care e situația pe câmpul de luptă, și așa mai departe, că e conflictul din sectorul Gaza, războiul de acolo… Europa foarte bine înțelege și deciziile politice care au fost luate și în raport cu deschiderea negocierilor, și în raport cu statul de țară candidat pentru Georgia demonstrează că în Uniunea Europeană există această coeziune și tratează cu maximă responsabilitate evoluția evenimentelor din Ucraina.
Vocea Basarabiei: Interesele Rusiei și influența Kremlinului aici în Republica Moldova mai sunt mari? Ce mai pot face?
Igor Grosu: Evident că interese sunt, acum eu îmi permit să spun că ele au mai slăbit, cel puțin pârghiile de a ne șantaja au slăbit, le-au pierdut cel puțin pe dimensiunea gaze, nu mai au ce ne face.
Vocea Basarabiei: Mai iau. Gazul rusesc ajunge în stânga Nistrului. Stânga Nistrului nu plătește pentru consumul de gaze.
Igor Grosu: Stânga Nistrul trebuie să se pregătească și deja stânga Nistrului, eu cred că mental deja e pregătită că la un moment dat va trebui să plătească.
Vocea Basarabiei: Psihologic credeți că lumea se împacă cu gândul că va veni ziua când să achite exact așa cum achită tarifele pe malul drept?
Igor Grosu: Evident, odată și odată, cum zic eu, binefacerea asta și anumită binefacere o să se termine, nu poate fi la nesfârșit. Cel puțin decidenții, cei cu interese financiare, economice de acolo foarte bine înțeleg, sunt persoane foarte pragmatice, nimic ideologic, totul e pragmatism, financiar-bancar și nu doar. De exemplu embargoul: ei, cred că, ne-au făcut o favoare cu embargoul pe vin, pe fructe.
Vocea Basarabiei: Au vrut rău, dar până la urmă a fost un bine pentru producătorii din Moldova?
Igor Grosu: Ne-au scos din starea asta de dependență de piața lor care e mare, dar foarte impredictibilă, pentru că ei găsesc insecta sau nu știu ce acolo când vor ei și unde vor ei și în care lot de prună sau de mere în care vor ei, inclusiv la companiile cărora tot ei le-au permis să facă exporturi încolo. Acum ați văzut datele numai prune, piața Uniunii Europene este prima, campion.
La nivel economic, nu mai suntem dependenți de niște dictatori, singuri decidem ce, unde și când vindem
Vocea Basarabiei: Da și Moldova este între primii producători de prune, care reușește să asigure piața europeană.
Igor Grosu: Absolut, noi suntem în concurență cu polonezii sau cu spaniolii. Deci, haideți să nu stăm dependenți și la mila unor dictatori că nu suntem cuminți și nu stăm în rând și se vor supăra pe noi și vor închide gazul. Nu. Noi trebuie să decidem unde vindem, ce vindem, când vindem și la ce preț vindem. Asta trebuie să facem și asta este independență.
Vocea Basarabiei: Dar astăzi nu e clar, totuși pe ce se bazează dialogul Chișinău-Tiraspol, pentru că pe de o parte se crede că totuși, regiunea de peste Nistru este în mare parte controlată, dirijată de Gușan, cel care este în fruntea Șerifului și atunci?…
Igor Grosu: Nu-i nimic nou, noi tot timpul am spus lucrul ăsta, că acest personaj are o influență mare acolo și are interese mari acolo și are o abordare pragmatică acolo.
Vocea Basarabiei: Ce înseamnă o abordare pragmatică?
Igor Grosu: Eu cel puțin îmi explic comportamentul de a nu rezona cu chemările de la Kremlin, belicoase de a se implica în acest război, această invazie, această linie de comportament eu interpretez prin prisma unui pragmatism. Oamenii evoluează și înțeleg foarte pragmatic care pot fi consecințele nu doar pentru malul drept, în primul rând, pentru malul stâng da, în ce se poate transforma dacă te aventurii în această invazie. De aceea există acest dialog la nivelul reprezentanților politici, între domnul Serebrean cu așa numitul personaj de acolo, sunt subiecte care trebuie discutate.
Vocea Basarabiei: Dar dacă până la urmă Gușan decide totul, ce să mai discute domnul Serebrean cu domnul Ignatiev, dacă domnul Ignatiev în general, ignoră tot ceea ce propune Chișinăul.
Igor Grosu: Discuțiile trebuie purtate, acest personaj despre care spuneți Dumneavoastră, până la urmă, nu el este decidentul principal, așa numita administrație, înțelege cât e de sensibilă situația, de aceea noi am decis să avem această comunicare.
Vocea Basarabiei: Și atunci nu e mai bine comunicarea să fie cu Gușan, care stăpânește acolo toată situația?
Igor Grosu: Asta ar însemna să revenim la moda aceea, pe timpul când ăsta era acolo și este acolo și la noi era altul și ei se înțelegeau între ei și organizația internațională care ne ajută la mediere cumva anunța rezultatul discuțiilor. Nu așa se face, trebuie să fie implicate instituțiile, nu indivizii, pentru că indivizii uneori, din păcate, sunt purtători ai unor interese de clan.
Vocea Basarabiei: Vedeți Dumneavoastră ziceți că unii sunt pragmatici, iar alții sunt purtătorii intereselor…
Igor Grosu: Eu vorbesc acum din punct de vedere a securității și stabilității noastre, în contextul războiului din Ucraina, la asta mă refer. Cât de bandiți n-ar fi unii, se gândesc și ei la liniștea în proximitatea lor, noi ne gândim la cetățenii noștri de acolo, care e bine și trebuie să stea lângă familiile lor, lângă soție, copii să poate merge la serviciu. Iată asta, versus abordări de genul „hai să închidem acolo, hai să închidem dincolo”. Ce să facă oamenii ăștia, îi întreb pe ăștia cu mințile fierbinți, cum vă închipuiți miile acelea de cetățeni ai noștri, ce o să fac ei când o să meargă acasă și vor spune: „Tata nu mai lucrează, gata, și-a pierdut serviciul că întreprinderea e pe burtă sau a fost închisă.” Oamenii ăștia ce o să facă? Ei o să caute soluții.
Integrarea europeană va oferi soluțiile și contextul pentru reîntregirea R. Moldova
Vocea Basarabiei: Păi de asta și se cere o viziune clară din partea autorităților ca să spună opiniei publice cum pot fi reunite cele două maluri ale Nistrului.
Igor Grosu: Încet dar sigur, integrarea europeană o să ofere toate soluțiile și contextul pentru această apropiere și reintegrare. Din punct de vedere economic, eu cred că noi suntem mult mai avansați, sigur pe dimensiunea politică trebuie discutat, analizat foarte atent.
Vocea Basarabiei: Costurile pot fi mari politice.
Igor Grosu: Exact, costurile sociale și politice sunt foarte mari, pentru că e vorba de un sistem de asigurare socială, un număr de pensionari, un număr de oameni care trebuie adaptați la activități de ordin civil și nu militar. Deci, sunt lucruri care trebuie privite în complex, știu că se lucrează la momentul ăsta, se fac și pași mici încet-încet, ați văzut, și cu perfectarea actelor privind exporturile…
Vocea Basarabiei: Asta e paradoxul, 70 % din mărfurile care se produc în stânga Nistrului se exportă în Uniunea Europeană.
Igor Grosu: Eu zic că e bine, aici vorbim despre pragmatism și libertatea comercială. Ei văd o piață predictibilă, o piață stabilă, o piață în care angajamentele între agenți economici sunt respectate. Exporturile în Federația Rusă, acum cred că au ajuns la o cifră, cred că nici 10% nu sunt, 8-9 poate. Cum spuneați, 70 % se exportă pe piața occidentală.
Vocea Basarabiei: Am și eu o întrebare, acum dacă vor începe negocierile de aderare la Uniunea Europeană nu ar trebui din anumite grupuri să facă parte și cei din stânga Nistrului, pentru că ei exporta aceste mărfuri și ei ar trebui să se conformeze acelor standarde din Uniunea Europeană? Se exportă de la coniac până la ceea ce exportă uzina metalurgică de la Râbnița.
Igor Grosu: Negocierile le poartă statul, reprezentanții statului, fie ministere, fie agenții, fie reprezentanți din cadrul Parlamentului, statul poartă negocierile. Noi trebuie să ne consultăm nu numai cu ei, cu toți businessmenii, dacă vorbim de exportatori, cu toți cei care sunt vizați de o reglementare exactă, o directivă a Uniunii Europene. Noi cu toți trebuie o să ne consultăm, fără preferințe. Vorbim de zootehnie, sau vorbim de vinificație, ăștia sunt parametrii, rigorile… În industria vinului, de exemplu, unde suntem? E nevoie de ceva instrumentariu, standardizare, laboratoare, certificare a calității… Cu toți discutăm, fără a căuta, scuzați expresia, în cornițe la unii sau la alții.
Vocea Basarabiei: Dar negocierile Chișinău- Bruxelles când credeți că vor începe?
Igor Grosu: Lucrurile o să se miște repede. Chiar a doua zi după decizia politică, noi am primit informații pe interior că reprezentanții de la Comisia Europeană deja au venit cu solicitări despre cum să ne organizăm: trebuie să aibă loc procesul de scanare a legislației noastre, reuniunea cutare trebuie să aibă loc nu mai târziu de data cutare, în formatul ăsta în formatul celălalt. Au venit niște lucruri foarte tehnice, solicitări de la noi.
Cred că în ianuarie vom afla când vom purcede la prima etapă a negocierilor de aderare
Vocea Basarabiei: Propriu-zis negocierile, unii spun că vor începe în 2025.
Igor Grosu: Depinde de noi, trebuie să ne mișcăm foarte repede, astfel încât mingea să nu fie pe terenul nostru și noi să nu o jucăm, să nu îndeplinim condițiile. La modul pragmatic, când o să înceapă, nu vă pot spune, nici nu vreau să speculez. Eu cred că în ianuarie nouă o să ne fie clar cât de repede și când trebuie să ne mișcăm.
Vocea Basarabiei: Probabil chiar până în martie va fi această claritate. De ce insist să aflăm când încep negocierile, pentru că ați vorbit și ați promis fonduri europene. De când încep a veni fonduri europene?
Igor Grosu: Domnul ministru chiar a venit cu niște date, ne-a spus și niște date limită care sunt legate de martie, aprilie. Până atunci trebuie să aibă loc diferite reuniuni la nivel de organizare, la Comisia Europeană. Eu zic să așteptăm momentul să iasă principalele persoane implicate în negocieri să facă anunțul propriu-zis.
Vocea Basarabiei: Negociator șef cine va fi, e clar?
Igor Grosu: O să fie anunțat.
Vocea Basarabiei: E adevărat că Nicu Popescu ar putea să se retragă într-o altă funcție și să fie înlocuit cu altcineva la Ministerul de Externe?
Igor Grosu: Eu zic să așteptăm. Eu zic că o să fie implicați cei mai buni oameni în negocieri, oameni care până acum au depus foarte mult efort și au memorie instituțională. Eu mă bucur că vor fi persoanele astea, pentru că văd că e proiectul de suflet și a carierei lor și asta e bine.
Vocea Basarabiei: Rămâne Nicu Popescu sau pleacă într-o altă funcție?
Igor Grosu: Nicu Popescu este membrul echipei și, indiferent în ce ipostază va fi, este un actor foarte important.
Vocea Basarabiei: Ați spus că, indiferent în ce ipostază se va afla, asta înseamnă fie la Externe în fruntea Ministerului, fie într-o altă funcție?
Igor Grosu: Când era vorba de prezentat guvernatorul Băncii Naționale, îmi permit să spun lucruri, pentru că ține de misiunea parlamentară, când nu ține de misiunea parlamentară, respectăm regula.
Vocea Basarabiei: Am înțeles, politicos răspuns. Să ne spuneți cum se lichidează sărăcia în Republica Moldova și dacă se lichidează? Am văzut statisticile, 4 din 10 copii de la sate trăiesc în sărăcie. Cum se simte familia, omul simplu când aude această informație?
Igor Grosu: Prin majorarea plăților sociale, prin majorările salariilor, pensiilor. Noi înțelegem că trebuie să lucru făcut. Am început acum cu profesorii, cu medicii, am făcut plățile unice pentru toți din sistemul educațional: personalul didactic, non-didactic, pentru polițiști, pentru pensionarii de vârstă foarte înaintată, cred că erau vreo 65 de mii, dacă nu greșesc, pensiile cărora erau sub limită ,pentru că au avut o au muncit într-o perioadă când salariile erau foarte mici și atunci orice indexare nu soluționează problema. Prin astfel de plăți, noi o să majorăm, noi înțelegem lucrul ăsta. Integrarea europeană presupune nu doar drumuri bune, condiții bune, necesare apă, canalizare, lumină, căldură și așa mai departe, dar trebuie să fie și confortul financiar. În primul rând copii, iată pentru mame noi am modificat legislația ca să îi permitem mamei să primească și indemnizația, dar și să poată munci. Până acum era delimitarea asta, trebuia să aleagă.
Vocea Basarabiei: Dar revin la această statistică alarmantă, dacă 4 din 10 copii trăiesc în sărăcie, e un indiciu care vorbește încă despre un efort mare pe care trebuie să-l facă autoritățile.
Igor Grosu: Reforma socială, serviciul de asistență socială, care acum de la 1 ianuarie trebuie să intrăm în alt sistem. Inclusiv faptul ca banii pe care îi alocăm pentru domeniul ăsta să fie țintiți cât mai bine, cât mai reușit și nu o spun eu, o spun fermierii, o spun agenții economici. Din păcate, este o categorie de cetățeni care preferă să stea pe șomaj, pe alocații sociale, fiind apți de muncă. Așa i-a învățat statul prin tot felul de gesturi. Cel care poate munci, să meargă și să muncească, cel care într-adevăr, nu își poate permite un anumit confort pentru copilul lui, iată acolo trebuie canalizat și noi trebuie să-i știm pe nume pe fiecare, ca copilul să fie îmbrăcat, hrănit, să meargă la o grădiniță ca lumea, să meargă la o școală ca lumea. Ați văzut și inițiativa domnului ministru Perciun, cu polemica asta cu școlile. Și aici e un cinism, pentru că cei care țipă cel mai tare, își duc copiii lor la cele mai bune școli. Un fost președinte de țară își ducea copiii la cel mai bun liceu-atenție!- privat românesc. Ca părinte a făcut corect, s-a gândit la viitorul copiilor lui, așa trebuie să procedeze corect părinții responsabili.
Vocea Basarabiei: Un politician trebuie să se gândească la soarta tuturor copiilor.
Igor Grosu: Dar ca politician el a procedat incorect, că a speculat. Acum domnul ministru a zis: „Da, o să ne gândim la un pachet financiar, să-i spunem părintelui căî ți dăm o sumă de bani, îi dăm transport, îi hrănim…”
Vocea Basarabiei: Era vorba de 50 de euro să fie oferite familiei, da?
Igor Grosu: 50 de euro, o mie de lei pentru fiecare copil să-i dăm, numai să-l ducă la o școală ca lumea. Am avut un scandal la Ialoveni în plină campanie…
Vocea Basarabiei: La Ruseștii Noi.
Igor Grosu: Nu numai. Acolo vreo 3 sate au fost implicate în discuții. Eu cred că un sat care a decis pentru a merge copii în centrul raional, a fost cel mai înțelept sat. Știți de ce am ajuns la concluzia asta? Pentru că în cadrul discuțiilor, cineva din ei au spus în felul următor: „Dar se poate noi să fim transportați la Chișinău?” Copiii din clasele respective au întrebat și au dat și o denumire de liceu, un liceu tare bun.
Vocea Basarabiei: Probabil, trebuie dialog mai mult și cu părinții, și cu copiii.
Igor Grosu: Sunt de acord și trebuie să investim în copii. Nu trebuie să alimentăm iluzia asta și indiferent că e satul meu că e satul altcuiva, să ne gândim la copii, pentru că părinții oricum or să voteze cu picioarele. El o să facă diferența dintre există profesor de limbă străină sau de matematică sau nu există, există în centrul raional unde e o masă critică de copii, există concurență, sunt condiții, de franceză, engleză, multimedia și așa mai departe. Deci, decizii nepopulare trebuie luate, asumate, ca și cu universitățile.
Vocea Basarabiei: Și aici sunteți criticați.
Igor Grosu: Dar de ce nu se duce el să învețe la facultatea aceea, de ce nu-și trimite copilul să învețe la facultatea aceea, la o universitate din domeniul agrar? Domnul Ministru spunea că la facultatea de medici veterinari, nici 10 studenți nu erau, acum sunt peste 100. Făceau partea practică pe modele de animale din plastic, când el practica trebuie să facă la o fermă.
Vocea Basarabiei: Bun dar sectorul zootehnic aproape că nu există în Republica Moldova.
Igor Grosu: Nu, stați o clipă, azi am avut discuții cu domnul Ministru care îmi spunea: „Fii atent, la începutul anului cantitatea de lapte, la jumătate de an era de 24 de mii de litri, iar acum, la 1 decembrie este 44, din ferme, nu din gospodării țărănești, organizat tot cap-coadă. Dacă investești… Toată infrastructura asta, dacă vorbim de zootehnie, are nevoie de specialiști care să respecte, vorbind de integrare europeană, să respecte toate uzanțele, lanțul valoric, trasabilitatea. Și tu ții și încălzești pereți și nu le dai copiilor, studenților ăstora nu le dai condiții bune, nu le dai o perspectivă foarte clară?! Iată ăsta este cinism… Cea mai populară facultate la instituția asta era economist și jurist, menirea universității ăsteia este să plătească juriști și juriști de drept funciar. Oare universitatea de stat nu poate pregăti juriști, inclusiv pe dimensiunea dreptului funciar?! Sau ASEM-ul, scuzați, nu fac reclamă nimănui acum, nu poate pregăti contabili, ce e contabilitatea aceea atât de specifică pentru un domeniu sau altul?! A fost perpetuată și nu a fost voința voință politică de a tranșa lucrurile astea.
Vocea Basarabiei: Pentru că ați amintit despre soarta Universității Agrare, care a fost comasată cu Universitatea Tehnică, haideți să vorbim și despre Universitatea de Educație Fizică și Sport. Am văzut că și aici părerile s-au împărțit și iarăși săgeți cu critici la adresa guvernării sunt îndreptate multe.
Igor Grosu: Iar speculații, pentru că cineva s-a obișnuit să fie conducător, să conducă, să gestioneze. Acum toată această instituție va fi gestionată de USM, care este o instituție puternică de reper. Și acolo au fost găsite lucruri interesante, tot domnul Ministru spunea, pe hârtie atâția studenți, în realitate atâția studenți. Adică noi avem luxul ăsta de a risipi resursele modeste pe care le avem? Nu, nu avem luxul ăsta.
Vocea Basarabiei: Și soarta Spitalului „Tocmai Ciorbă” deja în spațiul public s-a anunțat că cineva ar fi ochit acel teren și vrea cu orice preț șă ajungă acolo. Ce părere v-ați făcut Dumneavoastră despre acest caz?
Igor Grosu: Iar speculație tipic socialistă-comunistă, că altfel nu pot să-i spun. Am înțeles că acolo afinitățile între managementul unor instituții vizate vin cu rădăcini din Partidul Socialist. Dar noi avem două instituții, având o instituție care e pregătită pentru astfel de tratare, gestionare a acestui domeniu, trebuie să investim, să creăm condiții…
Vocea Basarabiei: Ce soartă va avea acel teren? Această explicație medicală.
Igor Grosu: Va rămâne în proprietatea statului, probabil ține de APP, toate lucrurile se fac transparent. Vă dau alt exemplu despre cum statul până acum, până nu demult a fost furat ziua în amiaza mare. Iată noi am făcut o inventariere și am descoperit 26 de mii de hectare de teren arabil care, chipurile, ținea de o stație super experimentală și toate erau în faliment, și toate 26 de mii de hectare este erau exploatate. Și iată aici e terenul stației experimentale, și alături e un teren privat ăsta are venit, roade la hectar, ăsta numai pierderi și îi desparte un drum. Abia acum am zis că după ce am făcut inventarierea, Cadastrul să înregistreze toate bunurile acestea.
Vocea Basarabiei: Dar cui aparține acest teren?
Igor Grosu: El, chipurile, era stație experimentală, ținea de Universitatea Agrară. O decizie care a fost luată la propunerea Ministerului Agriculturii a fost că o parte din terenul acesta să-l dăm Combinatului Cricova, pentru ca să-și poată extinde plantațiile, să respecte tehnologii, pentru că de calitatea strugurilor depinde calitatea produselor și așa mai departe. O parte din aceste terenuri să le dăm satelor din proximitate. Ieri, în primă lectură, s-a votat un proiect de lege care ține de comuna Chetrosu. Aici avem un exemplu de un sat, înconjurat de pământ care n-a avut niciodată pământ. Sunt două stații care sunt în faliment, dar în care minuni se întâmplă: crește, cineva seamănă, cineva recoltă, cineva nu plătește impozite… Acum, decizia a fost să dăm în folosință administrației publice locale, fără drept de a vinde, ca să dea ei în arendă cui vor considera de cuviință, într-un proces transparent. Cineva să plătească impozit funciar pentru că folosesc terenul, impozit pe venit, așa să aduci în regulă și să faci regulă în tot. Noi avem mult patrimoniu, dar nu e înregistrat, nu știm unde e folosit, cine îl folosește, ceea ce am spus: faliment pierderi permanente, clar că e furat…
Vocea Basarabiei: Dar situația cam este inexplicabilă. Pe de o parte, puterea și opoziția se critică, vor ca și când fiecare să-și demonstreze că are dreptate, dar la nivel de raioane și puterea, și opoziția găsesc numitor comun, fac aceste coaliție aceste alianțe.
Igor Grosu: Eu vreau să îi laud pe cei de la nivel local, pentru că sunt mult mai pragmatici și nu amestecă, cu excepția bandiților, disputele ideologice cu problemele pe care trebuie să le rezolvi la nivel local.
Vocea Basarabiei: Dar PAS-ul e criticat dur că a acceptat să facă aceste coaliții și cu PSRM-ul, și cu Partidul Social Democrat European. Critică cei care sunt nemulțumiți…
Igor Grosu: Alte partide, da? Eu vă spun că un partener de al nostru dintr-un un bloc pe care l-am avut noi vreo 4 ani de zile…
Vocea Basarabiei: …Platforma Demnitate și Adevăr…
Igor Grosu: Dacă ați observat noi deloc nu-i criticăm, noi avem așa o abordare, nu-i criticăm. Dar eu pot să constat la, spre exemplu, la Căușeni, la…
Vocea Basarabiei: Dar instanța a dat câștig de cauză?
Igor Grosu: La Căușeni ei s-au aflat bine-mersi într-o alianță cu un alt partid, numai nu cu noi… Vorbesc de alegerile din 2019. 4 ani de zile au stat bine-mersi într-o alianță cu socialiștii. Strășeni- 4 ani de zile au stat bine-mersi, poate trei, că l-au demis până la urmă, cu PD-ul. Fălești-ul-cu socialiștii. Adică, abordări din astea cu critică colo, critică dincolo mi se par așa… Dacă te-ai pornit să critici, curăță traseul tău, parcursul tău politic și pregătește explicații de ce într-un caz consideri că la nivelul raionului ăsta s-a putut tu să îți permiți lucrul ăsta și eu respect orice decizie politică, important e să fie făcută în interesul cetățenilor și să rezolve problemele locale. Avem exemple unde am putut găsi limbă comună cu un partid sau altul, unde n-am putut găsi chiar și cu cei de dreapta. Iată la Rezina am constatat că partidele pretinse de dreapta au găsit limbă comună cu alte partide decât cu noi. Am luat act de această decizie politică, o respectăm, e decizia lor…
Vocea Basarabiei: Poate nu ați fost dumneavoastră suficient de buni acolo?
Igor Grosu: Păi deja eu știu mai multe, dar o să povestim cu altă ocazie.
Vocea Basarabiei: Am înțeles. Apropo, ce se zice despre rezultatul acestor alegeri locale generale? Unii au comentat rezultatul acestor alegeri ca fiind în defavoarea Partidului Acțiune și Solidaritate, formațiune politică pe care o conduceți Dumneavoastră. Se vorbește despre o dispersare a votului pro-european, ba chiar de un vot în favoarea Rusiei, uneori, inclusiv la Primăria municipiului Chișinău, unde a câștigat din primul tur Ion Ceban, sau în alte localități, unde primarii au ajuns exponenții taberei euroscepticilor.
Igor Grosu: Pentru acești experți am să le dau o dată, o cifră la ziua de azi. PAS conduce în 18 raioane, iar în altele 3 suntem la guvernare. Deci în total 21 din 32.
Vocea Basarabiei: Apoi mai este municipiul Bălți, mai este UTA Găgăuzia.
Igor Grosu: Bălți și acolo s-ar putea, mai este Basarabeasca. Avem o fracțiune de 20 la municipiul Chișinău. Dacă pentru ei contează aceste cifre, să le analizeze, dacă nu contează, noi îi lăsăm să se complacă în analizele lor. Eu consider că noi am luat un rezultat foarte bun și nu-i suficient să iei primul rezultat pe țară, trebuie să-l capitalizezi. Iată aici este a doua etapă foarte importantă, să știi să dialoghezi la nivel local, să găsești oamenii potriviți pentru a-i promova în funcții de președinți, vicepreședinți și așa mai departe.
Vocea Basarabiei: Între Ion Ceban și puterea centrală va fi atât ping-pongul ăsta care a existat în primul mandat?
Igor Grosu: Ca să vă dați seama el cum a început-o: el a fugit acum, înțeleg, în vacanță, nu vrea să adopte bugetul Chșinăului. fuge de discuții pe bugetul Chișinăului, vrea de unul singur, împreună cu socialiștii și, cu cine mai este acolo, tot din pro-moscoviți, pro-Kremlin, pe bunul lor plac să cheltuie banii municipali. Noi nu o să le permitem lucrul ăsta, o să venim cu un buget de alternativă, o să-l prezentăm, o să prezentăm priorități și așa mai departe. Deci, el hoțește, banditește vrea să cheltuie banii noștri,
Vocea Basarabiei: Dar el a trecut în tabăra proeuropenilor?
Igor Grosu: Asta să-l creadă Kremlin-ul, noi nu-l credem, el cum a fost…
Vocea Basarabiei: Adică București-ul, îl crede Washington-ul îl crede?
Igor Grosu: N-aș spune. Că a fost și a făcut un selfie în fața Capitoliul-ui?! Am avut oameni care mergeau prin capitale și făceau…
Vocea Basarabiei: Dar a fost acolo ca Primar General învizite organizate din timp.
Igor Grosu: Evident că au fost, și-au făcut poze, haideți să vedem rezultatul până la capăt. Și noi discutăm, prezentăm argumente, nu e așa de simplu, explicăm la unii colegi de la București, dacă ei cred că 1 + 1 fac 2, pentru că în politică lucrul ăsta nu merge, 1 + 1 nu fac 2 niciodată.
Vocea Basarabiei: Și ce va răspunde Bucureștiul?
Igor Grosu: Se gândesc și deja e bine. Deja e bine, s-au pus pe gânduri unii colegi.
Vocea Basarabiei: Am putea aproximativ cunoaște ziua alegerilor prezidențiale din viitor?
Igor Grosu: Nu, acum nu putem, pentru că trebuie să fie o discuție. Acum nu pot spune, o să ajungem la momentul respectiv. Evident că o să asigurăm toată predictibilitatea din timp să știe lumea și așa mai departe. Acum e prematur.
Vocea Basarabiei: Ziceam că la cumpăna dintre ani se fac totalurile și care e mesajul pe care îl aveți a-l transmite celor care ne-au urmărit?
Igor Grosu: Moldovenilor vreau să le doresc un an bun, un an în care să fie mai siguri pe ei, mai încrezători.
Vocea Basarabiei: Deși anul va fi dificil.
Igor Grosu: Nu că va fi dificil, eu nu cred va fi mai dificil decât ăsta care a fost sau decât cel din 22, fiecare an are și bune și rele. În ultimii 2 ani am ieșit mult mai căliți, mult mai pregătiți. Eu acum cred că noi sau marea majoritate populații știe mai bine, ce vrea să facă, unde vrem să…
Vocea Basarabiei: S-au depășit toate crizele?
Igor Grosu: Nu, evident că nu s-au depășit toate crizele. Atâta timp cât o să fie războiul lângă noi, nu putem să spunem că s-a depășit totul, dar suntem mult mai pregătiți și mult mai siguri.
Vocea Basarabiei: Tariful la gaze va fi mai mic?
Igor Grosu: Nu vreau să spun asta, vreți să spuneți, pentru că iar nu-i domeniul meu.
Vocea Basarabiei: Relația cu Comrat-ul va fi alta decât a fost până acum?
Igor Grosu: Va fi una pragmatică.
Vocea Basarabiei: Și la baza pragmatismului ce veți lua în vedere?
Igor Grosu: Legea, corectitudinea și iar corectitudinea, tratament egal și față de cetățenii din Cahul și față de cetățenii din Comrat, asta îmi doresc, nimic mai mult nu îmi doresc. Și corectitudine, când spunem una, ne-o asumăm, dar nu dimineață ne trezim într-un fel și seara ne rugăm la altcineva.
Vocea Basarabiei: Parlamentul a intrat în vacanță. Unde o să vă petreceți vacanța?
Igor Grosu: În familie, cred că, pe aici pe aproape. O să mergem la mama, noi sărbătorim în familie. Asta e sărbătoarea familiei și o să savurăm acasă.
Vocea Basarabiei: Sărbători frumoase, liniște, pace înțelegere, înțelepciune, asta ne dorim să avem și la anul și încă mulți-mulți ani înainte! Celor care au urmărit această ediție a emisiunii „Puncte de reflecție” le reamintim, astăzi am discutat cu președintele Parlamentului Republicii Moldova, liderul Partidului Acțiune și Solidaritate, partidul aflat la guvernare cu 63 de mandate. Dar chiar pe final, Domnule Grosu, oare nu era posibil să mai convingeți colegi din deputații din legislativ și să modificați Constituția și să introduceți totuși sintagma asta de „integrare europeană”? A fost o tentativă acum 5 ani, atunci, Curtea Constituțională a dat undă verde.
Igor Grosu: Ca să fie votat prin Parlament. Sunt diferite opinii să spună că nu-i reprezentativ, ca 67 din 100 să decidă în locul tuturor cetățenilor… Sunt pro și contra. S-a propus această modalitate, fiecare cetățean poate să spună liber vrea să fac parte din Uniunea Europeană sau vrea să fac parte din Uniunea Europeană.
