Vocea Basarabiei: Cetățenii Republicii Moldova trebuie să țină piept multor provocări, pentru că se suprapun mai multe crize și fiecare om își dorește o viață mai bună, un trai decent, o justiție echitabilă să existe în țara lui și dacă aceste probleme sunt comune, totuși situația diferă de la o regiune la alta. Și astăzi ne-am propus să vorbim mai mult despre ceea ce se întâmplă în UTA Găgăuzia. Vi-i prezint pe cei doi invitați, care sunt Mihail Sirkeli, jurnalist, fondatorul și administratorul portalului de știri Nokta.md de la Comrat, și colegul meu de la Vocea Basarabiei, jurnalistul Romeo Cemîrtan, care deseori face naveta Chișinău-Comrat, și nu doar Chișinău-Comrat, el merge și în mai multe localități din această regiune autonomă, vă aduce și părerile cetățenilor, și părerile elitei locale de acolo, ca să cunoașteți mai îndeaproape cum se prezintă situația în această autonomie. S-a vorbit mult că ar fi fost o criză politică, acum se crede că această criză politică s-a depășit, ce urmează? Ce perspectivă de dezvoltare are această regiune din sudul Republicii Moldova în lipsa unui dialog între puterea locală de acolo și puterea centrală de la Chișinău?
Mihail Sirkeli: Eu nu cred că sunt anumite perspective și eu nu văd perspectivele, și acest lucru nu deranjează pe nimeni acolo, am în vedere elitele politice. Iată acum a venit Șor cu gașca sa și ei propun așa un model, ei nu declară asta direct, dar trimit un așa mesaj: păi, noi suntem izolați, nu vin ambasadorii, nu ne vine puterea centrală, OK, dacă chiar și vor tăia ceva de la finanțare, nu vă temeți că eu vă dau bani cât trebuie.
Vine un escroc și vrea să înlocuiască investițiile statului și ale partenerilor cu bani murdari
Vocea Basarabiei: El compensează, dar banii aceștia de unde se iau?
Mihail Sirkeli: Uitați-vă, nu contează asta, contează altceva, contează faptul că vine un escroc și el vrea să înlocuiască susținerea statului, investițiile statului și investițiile partenerilor internaționali, care sunt cele mai sustenabile investiții, cu investiția unor bani murdari, nu știu de unde luați, furați chiar și de la noi. Acesta nu reprezintă un model sustenabil pentru dezvoltare și acest model se pare că a fost cumpărat și de comunitatea locală, și de elitele politice. OK, de comunitatea locală este cumpărat nu doar în Găgăuzia, ci și la Orhei, și în alte localități, dar când elitele politice cumpără acest model, din punctul meu de vedere, este un lucru foarte grav. Și acest model a fost cumpărat. Chiar și dacă există acolo în Adunarea Populară niște oameni care înțeleg acest lucru, ei nu sunt capabili și nu au curajul să spună lucrurilor pe nume, și nu doar să spună lucrurilor pe nume, dar să facă ceva ca acest lucru să nu se întâmple.
Vocea Basarabiei: Dar de ce lipsește acest curaj, e o frică? Și de ce e frică, de cine e frică?
Mihail Sirkeli: Pentru că în toți acești 30 de ani spațiul politic din UTA Găgăuzia a fost curățat de oamenii curajoși, în politica locală au rămas doar oameni care sunt foarte așa, гибкие (flexibili) în limba rusă, care pot merge la orice compromis, da? Și atât. Ce pot să mai spun? Așa s-a întâmplat.
Vocea Basarabiei: Romeo, tu cum vezi această stare de lucruri din Găgăuzia?
Romeo Cemîrtan: E foarte complicat. Boala este gravă, deci, eu aș spune că nu este acută, acum s-a acutizat, pentru că, așa cum am mai spus, Șor a intrat cu echipa lui în acest stup de albine, unde a perturbat un pic ordinea. E clar că aceste legături mafiote se vor clarifica, vor găsi ei limbaj comun, dar, până la urmă, dacă finanțarea o să fie tot mai puțină și tot mai greu o să fie aduși banii în țară, chiar și de Șor, o să fie mai complicat, o să avem și compromaturi, și dezvăluiri, și atacuri reciproce, care o să demonstreze că în Găgăuzia situația nu este deloc bună și relația cu Chișinăul va fi acea care va aduce stabilitatea în regiune.
Vocea Basarabiei: Instituțiile statului, oricum, trebuie să supravegheze cum ajung banii, indiferent în ce colț al Republicii Moldova, dar mai cu seamă dacă s-a considerat că în timpul campaniei electorale pentru desemnarea bașcanului de acolo s-ar fi făcut această corupere politică în proporții mari, dar legiuitorii trebuie să demonstreze acest lucru, oare oamenii de acolo nu-și vor pune niciodată întrebarea: de unde vin banii? Pe ei nu-i interesează dacă banii sunt curați, dacă banii nu sunt curați?
Romeo Cemîrtan: Din ceea ce am văzut eu pe străzi, întrebând chiar oamenii simpli despre problema respectivă, am văzut o divizare clară: pentru oamenii care se informează contează ce fel de ban vine și de unde provine, însă totuși majoritatea sunt acei care spun că contează, până la urmă, rezultatul, nu contează că banii îs furați. Asta am auzit cel mai des: „Chiar dacă Șor a furat, el a dat și la alții, a făcut și niște lucruri bune și asta-i bine”.
Vocea Basarabiei: Dar acolo este buget, acolo sunt bani și pe loc ca să poată fi folosiți în onorarea anumitor promisiuni care s-au făcut în campania electorală?
Mihail Sirkeli: În bugetul Găgăuziei sunt 1,4 miliarde de lei pentru anul 2023. Din acele 1,4 miliarde undeva 300 de milioane sunt venituri proprii din taxele care se colectează pe loc și rămân în bugetul UTA Găgăuzia. Plus la asta, vin niște bani din diferite programe naționale, cum ar fi Programul „Satul European” ș.a. Deci, acolo sunt bani și dacă ne uităm la acest buget, nu la acele 1,4 miliarde, dar la acele 300 de milioane sunt venituri proprii, acești bani sunt mai mulți acum decât banii pe care îi controlează Șor în administrațiile administrativ-teritoriale pe care le conduce, adică municipiul Orhei, orașul Taraclia și câteva sate acolo – Jora de Sus, Jora de Mijloc, Jora de Jos ș.a. În plus, Șor a primit în gestiune difuzorul public regional, avem doi difuzori publici în Republica Moldova, unul național și unul regional și iată pe acel regional Șor deja l-a primit în gestiune, chiar recent a fost numit un domn acolo, au găsit undeva încă un găgăuz, un jurist care a lucrat în SRL-urile lui Șor, în magazinele sociale, nu știu ce…
Vocea Basarabiei: Și el va conduce televiziunea de acolo?
Mihail Sirkeli: El a fost numit în funcția de director executiv al difuzorului public regional. Acum, Șor a preluat această televiziune și va folosi această televiziune. Și bugetul difuzorului public regional acum e de la 8 până la 10 milioane de lei anual. Din punctul meu de vedere, este o sumă bunișoară care poate să ajungă nu doar pentru difuzorul public regional, dar și pentru televiziunile ȘorTV la nivel național.
Vocea Basarabiei: Oare cetățeanul va putea să facă această diferență, că banii aceștia nu i-a scos Ilan Șor din buzunarul lui și-i oferă pentru dezvoltarea autonomiei?
Mihail Sirkeli: Iată acum, toate aceste trucuri pe care le demonstrează Șor și la nivel național, și la Orhei, ați văzut investigațiile, omul a cumpărat ce? Omul a cumpărat cetățeanul de rând că, iată, da, el fură, dar el investește.
Vocea Basarabiei: Se împarte…
Mihail Sirkeli: Se împarte, da. Și cu această idee, el niciodată n-a declarat-o direct, dar oamenii așa au perceput, oamenii așa au înțeles, el vine, el va fura, dar el se va împărți. Și iată la Orhei tot am văzut ce a investit Șor în comunități, nu banii pe care el i-a furat, dar banii din bugetul public, care el a spus că sunt banii lui și același lucru îl va face și în Găgăuzia. El doar a furat nu ca să se împartă și acesta-i lucru clar și să nu uităm că în toți acești ani Ilan Șor a controlat și aeroportul, care la fel îi aducea lui Șor un profit bunișor, câteva milioane de dolari sau euro pe an. Dar omul de rând până acum nu înțelege acest lucru, că Șor nu investește banii furați, el investește banii din bugetul public. Dar acum el a găsit încă o soluție, a găsit niște oameni din Turcia, care, chipurile, sunt investitori, două persoane care vin în comunități și, cică, fac niște proiecte investiționale. Bașcana a semnat un memorandum de înțelegere cu acești oameni. Dar cine sunt acești oameni, de unde au venit ei? Nimeni nu știe nimic despre acești oameni. Au găsit niște colegi la nivel național, că cândva acești oameni, care se prezintă drept mari investitori, au lucrat la TEZ-TOUR. TEZ-TOUR e o companie de turism, știți, da? Această companie nu-i moldovenească, dar rusească, care a avut un oficiu aici. Și oficiul TEZ-TOUR -ului din Republica Moldova l-a coordonat Victor Petrov, acel renumit Victor Petrov, care acum se regăsește în componența Comitetului executiv, el a fost propus pentru funcția de șef adjunct. Și iată vedem de unde vine și dacă ținem cont că Plahotniuc poate se ascunde undeva în Turcia, vedem cum se împletesc interesele. Și dacă ne amintim că a venit cândva un oarecare Kulibaba, un nume foarte interesant, care a fost trimis la închisoare recent… Valeriu Pașa și colegii lui au făcut o investigație și acest Kulibaba înainte de alegerile parlamentare a venit aici și a coordonat o coaliție de forțe de stânga, cică, „sănătoase” și Victor Petrov a jucat un rol foarte important în acea coaliție, el a fost pe primul plan. Și acest Kulibaba a avut legături cu Grigore Karamalak. Și iată avem triunghiul Șor-Karamalak-Petrov și, dacă acum va fi votat Comitetul executiv, Găgăuzia devine proprietatea unui grup criminal organizat.
Vocea Basarabiei: Este adevărat, Turcia este unul dintre principalii investitori care au ajutat la dezvoltarea economiei.
Mihail Sirkeli: Dar Turcia nu are nimic cu asta…
Vocea Basarabiei: Dar faptul că s-au identificat niște persoane pe care să le spui că ar avea tangență cu Turcia, e un fel de manipulare?
Mihail Sirkeli: Este o manipulare și este un truc, ca și cum mai este un truc. Iată, Irina Vlah prezintă acum cartea sa și a fost tipărită această carte de Editura Bestseller și pe copertă scrie Bestseller, cică este cea mai vândută carte. Sunt astfel de trucuri ieftine, dar care, din păcate, lucrează și cu Șor, și cu Turcia, cică, dacă ei îs din Turcia înseamnă că investiția e turcească. Dar cine sunt acești oameni, de unde au venit, ce legătură au ei, în genere, cu statul Turcia ș.a.m.d.? Nimeni nu știe aceste lucruri.
Vocea Basarabiei: Sunt instituțiile statului care ar trebui să verse lumină și asupra acestui caz, dar, eventual, ce înseamnă pentru Găgăuzia și pentru Republica Moldova ca această regiune să fie stăpânită de Ilan Șor?
Romeo Cemîrtan: În primul rând, destabilizare. Destabilizare, pentru că Șor are, să spunem așa, spirit de confruntare și are o miză care nu se referă numai la Orhei sau la Comrat. Eu cred că el țintește mai departe și el joacă pe aceste resentimente în care populația, mai ales cea de vârsta a treia, nu este mulțumită de dezvoltarea țării, de parcursul european și consideră că cea mai mare greșeală este că actuala guvernare nu mai are relații bune cu Federația Rusă. Eu observ că în ultimul timp din anturajul lui Șor mai puțin se axează pe Rusia și pe ajutorul de acolo, poate de aceea au și ales ei Turcia ca un partener de nădejde al Găgăuziei.
Vocea Basarabiei: Da, dar ei „au ales” Turcia între ghilimele, pentru că trebuie să avem răspunsul exact al celor de la Ankara, pentru că, inclusiv atunci când a fost învestit bașcanul Găgăuziei nu a fost prezent șeful misiunii diplomatice a Turciei în Republica Moldova?
Mihail Sirkeli: Sigur că nu.
Romeo Cemîrtan: Se speculează, se manipulează și eu cred că Șor simte că există această slăbiciune acolo, că el poate, are câmp de activitate, posibilități de a-și face schemele sale și sunt încă destui oameni, și nu numai la Comrat, și din oficiali, și din conducere, chiar și de la Chișinău, care pot fi corupți, într-un fel sau altul, pentru a menține sau chiar și a aprofunda această criză.
Dacă știi să manipulezi, poți pe mulți ani să destabilizezi situația în regiune
Vocea Basarabiei: Câți bani ar trebui totuși să ai și să iei în calcul că trebuie să-ți ajungă pentru mult timp încă înainte, dacă vrei doar ca prin corupție să reușești să fii stăpân într-o regiune?
Romeo Cemîrtan: Eu aș da exemplul Transnistriei. Câți ani problema aceasta nu se rezolvă, și nu-i o problemă numai politică? Corupția este cea care stă la bază și ea, din păcate, anume că ambele maluri le-a corupt și a creat condiții ca chiar… Noi nu știm de câți bani este vorba, dar acești bani sunt suficienți ca, să spunem, pătura politică că aibă interes să nu rezolve acest conflict. Presupun că și în cazul lui Șor și al Găgăuziei e la fel, nu cred că trebuie miliarde de euro acolo, dar bani, chiar și puțini, dacă știi să-i investești, să manipulezi în așa fel, poți pe mulți ani să destabilizezi situația în această regiune.
Vocea Basarabiei: Dar statul Republica Moldova trebuie să livreze rezultate inclusiv în lupta împotriva corupției?
Romeo Cemîrtan: Presupun că un deziderat al lui Șor e să arate europenilor că, de fapt, guvernarea actuală și nici Maia Sandu nu au capacitate să rezolve această problemă. Și la mulți cetățeni am văzut această dezamăgire, că problema corupției care a fost în capul mesei nu este rezolvată, nu se văd rezultate reale și oamenii sunt dezamăgiți.
Vocea Basarabiei: Și atunci, cu bună știință cineva ar vrea să pună piedică acestui parcurs european al Republicii Moldova, pentru că eventual dacă nu se reușește să fie onorate toate cele 9 condiționalități, 3 dintre care țin de justiție – reforma în justiție, lupta împotriva corupției, crima organizată -, atunci ei își asumă acest rol de învingători că au reușit să împiedice lupta împotriva corupției și reforma în justiție și că Republica Moldova nu poate fi admisă ca să înceapă negocierile pentru aderarea la UE?
Romeo Cemîrtan: Este, să spunem, un obiectiv și pe lângă a arăta populației că această guvernare proeuropeană nu are capacități și voință politică, cred că adepții acestui partid al lui Șor sunt interesați și să discrediteze în ochii partenerilor noștri europeni această guvernare și pe președinta țării Maia Sandu.
Această corporație de fini, nănași și cumetri, care sunt judecători, procurori și avocați, nu e atât de simplu să o distrugi
Vocea Basarabiei: De ce forțele prooccidentale acolo pătrund atât de greu? E puțin curaj sau care e motivul că atât de greu e ca și cei care reprezintă puterea oficială, puterea Republicii Moldova să aibă exponenți acolo în teritoriu?
Romeo Cemîrtan: Mihail știe mai bine.
Mihail Sirkeli: Eu nu știu… Găgăuzia a fost lăsată de sine stătător. Deci, ca o replică la ceea ce a spus Romeo. Da, sunt niște promisiuni, dar sunt și niște realități. Această corporație de fini, nănași și cumetri, care sunt judecători, procurori și avocați nu este atât de simplu să o distrugi.
Vocea Basarabiei: Deci, ei o mână spală pe alta, da?
Mihail Sirkeli: Sigur că da. Trei mâini se spală una pe alta și atunci noi trebuie să decidem ce fel de model de reformare vrem noi. Un model pe care l-a propus Voronin, noi am trecut prin asta și am văzut când vine, se rupe tot sistemul și se pun oamenii lor, la care eu le spun așa, «s ценником на груди» (cu eticheta pe piept), care umblă prin țară și pe care scrie «ищу хозеайна» (caut stăpân). Deci, astfel de oameni avem câți vrei în Republica Moldova.
Vocea Basarabiei: Mulți?
Mihail Sirkeli: Sigur că da! Și noi vrem astfel de reformă? Eu cred că nu. Și dacă noi vrem o reformă care va lucra, asta ia timp, lucrurile bune se fac greu. Și dacă acum ne uităm, putem noi combate toată corupția? Uitați-vă la Europa, nu la toate nivelurile corupția a fost combătută, dar ea trebuie să fie luată sub control, sub un anumit control, care să nu ne împiedice pe noi să ne dezvoltăm mai departe. Și aici este foarte greu, pentru că acest sistem s-a construit 30 de ani și asta cumva s-a repetat. Eu acum nu apăr, noi tot vrem ca să fie mai decisiv ș.a.m.d., chiar și în Găgăuzia Republica Moldova nu este prezentă, Republica Moldova ca stat nu a fost niciodată prezentă acolo. Și dacă vorbim despre Republica Moldova, atunci trebuie să ne gândim la altceva, Republica Moldova ca stat nu este un stat puternic, nu-s puternice instituțiile de stat, țara se guvernează în mod manual, nu automat, dar manual, oricine ar fi la putere – PAS, comuniști, Plahotniuc. Dacă vorbim despre Chișinău, vorbim, de fapt, despre partidul care se află la guvernare, pentru că acest partid guvernează țara, instituțiile nu există și așa s-a construit acest stat toți acești 30 de ani. Și acum, Republica Moldova ca stat, care are la putere la Chișinău partidul pro-Occident și partidul care nu doar că-i pro-Occident, dar partid care are ca nucleu identitatea română, care declară că sunt parte a culturii române, asta pentru acest partid creează foarte multe probleme în implicarea în procesele din Găgăuzia, pentru că în Găgăuzia nu văd o problemă dacă un partid pro-rus ar sta la guvernare și s-ar implica în treburile interne ale Găgăuziei, în Găgăuzia nimeni nu protestează împotriva acestui partid.
Vocea Basarabiei: Nici nu reacționează.
Mihail Sirkeli: Nici nu reacționează, dar dacă la guvernare se află un partid pro-occidental și care declară că sunt valori române, cultură română ș.a.m.d., pentru că pentru Maia Sandu este foarte important să facă o declarație pe 1 Decembrie. Corect? Ea face această declarație. Și aceasta se citește în Găgăuzia foarte clar, că ea este româncă și noi nu trebuie să admitem că un partid sau un demnitar de stat cu identitatea română să se implice în UTA Găgăuzia.
Vocea Basarabiei: Dar haideți să luăm și mai nuanțat, Romeo a mers în Găgăuzia și a făcut un VOX la tema dacă știu localnicii ce se sărbătorește pe 31 august. Și răspunsurile care au fost, Romeo?
Romeo Cemîrtan: Majoritatea nu știau.
Vocea Basarabiei: Deci, nu știu despre Sărbătoarea „Limba noastră cea română”, mai puțin sărbătoresc, probabil, și data de 27 august, Ziua Independenței Republicii Moldova, și atunci cum se consideră ei că fac parte din această întreagă societate numită Republica Moldova?
Mihail Sirkeli: Eu pun această întrebare tuturor partidelor care au fost la guvernare: de ce în Găgăuzia nu s-au deschis școli cu predare în limba română? Da, acolo sunt două școli, una la Vulcănești și una la Comrat, dar acele școli n-au fost pentru găgăuzi, acele școli au fost deschise pentru moldovenii din satele care sunt lângă Comrat și lângă Vulcănești. Da, acum este o tendință că iată și găgăuzii își dau copiii la studii acolo, dar nu este de ajuns. Avem 62 de școli în UTA Găgăuzia și din ele doar două sunt cu predare în limba română.
