Vocea Basarabiei: În cele ce urmează vorbim despre mediul antreprenorial, despre cum e să practici afaceri în Republica Moldova, despre cât de mult ar ajuta integrarea europeană ca acest mediu de afaceri să fie mai sigur pentru investițiile locale, dar și pentru cele care pot să vină de peste hotare. Despre toate acestea vorbim cu dl Victor Nistorică, antreprenor, care este managerul unei întreprinderi prestigioase din Republica Moldova. Bine ați revenit la Vocea Basarabiei!
Victor Nistorică: Bine v-am regăsit!
Vocea Basarabiei: Ia spuneți – pe ce drum se îndreaptă astăzi Republica Moldova?
Victor Nistorică: Eu cred că pe un drum foarte bun.
Vocea Basarabiei: Și ce înseamnă „drum foarte bun”?
Se întâmplă faptul că noi avem foarte multă deschidere din afară spre a fi susținuți ca și finanțări
Victor Nistorică: Noi în business suntem învățați să gândim după lucruri reale, după fapte. Or, niște fapte se întâmplă. Ce se întâmplă? Se întâmplă faptul că noi avem foarte multă deschidere din afară spre a fi susținuți ca și finanțări și spre a ieși cu produse, și chiar văd asta, este mult mai ușor să exporți un produs astăzi față de acum 5, nu mai zic, 10 ani și noi doar trebuie să ne suflecăm mânecile și să ne apucăm de treabă.
Vocea Basarabiei: Dar se consideră că, totuși, greu se repun în funcțiune motoarele economiei, pentru că lipsește această clasă medie, iar clasa medie într-o societate înseamnă foarte mult?
Victor Nistorică: Haideți să vă spun ce cred eu, clasa medie se formează în timp. Am venit recent dintr-un stagiu din Germania și acolo am găsit companii care erau conduse de a șaptea, a opta, a noua generație de familii antreprenoriale. Deci, gândiți-vă că acolo este o cultură de a face business, este o cultură de a gândi ceva, de a inventa ceva. Eu le explicam lor când mă întrebau a câta generație, cât are compania, că la noi nicio companie nu poate avea mai mult de 30 de ani. Și acum, gândiți-vă, primii 10 ani abia am înțeles unde suntem și cu ce putem să pornim un business, următorii 10 parcă s-a pornit și eu cred că acum ceea ce se întâmplă ca și cultură, ca și educație de business asta ne va ajuta să facem acest cluster, acest segment de mijloc.
Vocea Basarabiei: Cât de mult ați riscat sau nu ați riscat atunci când ați decis că trebuie să activați în domeniul antreprenoriatului?
Victor Nistorică: Nu există antreprenoriat fără risc, în orice secundă, în orice activitate pe care o faci, unele sunt cu o doză mai mare de risc, altele mai mică. Eu am venit în antreprenoriat din corporații, deci din companii mari, sisteme, toate bine puse la punct la fel de zeci de ani și am avut norocul să intru în antreprenoriat atât cu un bagaj de cunoștințe, cât și având parteneri, cineva deja având experiență în antreprenoriat și am învățat din mers. Cred că m-a ajutat deschiderea de a învăța în continuare.
Vocea Basarabiei: Ce ați pus la baza pornirii activității – profitul, o dezvoltare cu pași siguri, dar ca nu cumva să vă gândiți într-o bună zi că, gata, pun lacătul la ușă și închid afacerea?
Victor Nistorică: Nu, în primul rând, nu trebuie gândit că la orice eșec înseamnă că pui lacătul, că atunci vei face lucrurile sub presiune. Am venit cu ideea de a dezvolta, am avut șansa până a veni în antreprenoriatul mic, să zic așa, să particip și să învăț din companii în care tendința era de dezvoltare, de investire. Și atunci când am venit în această brutărie, mică pe atunci, am pus un plan pe masă și am zis unde vrem noi să ne vedem în 5 ani. Prima – pașii ca și extindere, organizații, categorii de produse, categorii de clienți, a doua – investițiile care trebuie făcute, a treia – clienții la care trebuie să ajungem noi, vânzarea, dacă mă întrebați de cifre, a patra cifră era profitul sau al patrulea indicator.
Vocea Basarabiei: În ordinea priorităților așa le-ați aranjat în business plan?
Victor Nistorică: Exact așa le-am aranjat.
Vocea Basarabiei: Apropo, de ce se vorbește în Republica Moldova despre business transparent și business la negru? Încă nu toți agenții economici își dau seama că e mai bine să lucrezi OK, ca să nu te gândești că mâine vine Fiscul, poimâine vine inspecția nu știu care, mai poimâine vine o altă structură a statului?
Victor Nistorică: Probabil mai sunt niște inerții, cred eu din ce în ce mai mici, în anumite zone, în anumite sectoare care însă sunt mai mult la nivelul de gândire, nu atât la beneficiul economic, pentru că hai să vă zic altceva, pornisem de la finanțări, de la ajutoare, deci în Moldova sunt deschise o groază de programe de finanțare. Noi afacerea noastră am dezvoltat-o având cel mai mare investitor statul, în speță, Organizația pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului sau Agenția de Investiții și Plăți în Agricultură, unde poți să mergi, dacă ai o afacere care crește și ai un salariu mediu competitiv în economie sau comparabil, cel puțin, dacă ai o afacere profitabilă și atunci tu poate, din greșeală sau din neștire, încercând să ascunzi niște venituri, tu, de fapt, te privezi de mult mai multe posibilități. Și eu cred că lucrurile acestea prin exemple care se performează se vor diminua.
Vocea Basarabiei: Vă întreb totuși, ca și manager, de ce în capul multor antreprenori a fost ideea că e mai bine să dau salariul „la plic” și-mi rămâne și în buzunarul meu, astfel încât să-mi asigur o parte din necesități, pofte, ambiții?
Victor Nistorică: Cred că e mai mult din deprindere, rațiunea economică e din ce în ce mai mică, pentru că salariatului, dacă nu-i dai salariu oficial, atunci el nu are o istorie și nu poate să-și ia un credit, gata, nu poate să-și ia o alocație pentru copil la naștere, la boală, dar salariații devin din ce în ce mai educați și cer lucrul acesta. După care, chiar să zicem că pui tu niște bani la dos, ia uitați-vă acum este urmărită orice investiție, orice achiziție trebuie să declari sursa de proveniență a banilor.
Vocea Basarabiei: Iată dvs. vorbiți că astăzi angajații sunt mult mai educați, dar dacă ținem cont de ce s-a întâmplat până acum, iată, eu discut cu omul de la firul ierbii și el îmi spune: „Da, eu am acceptat salariul „la plic” și astăzi nu am cui să mă plâng, pentru că am o pensie mică și foarte mică, pentru că a fost și dorința mea să iau acest salariu „la plic”, dar și angajatorul, pentru el a fost mult mai convenabil ca în anii din urmă să-mi dea salariul acesta la negru.
Victor Nistorică: Păi, vedeți, asta e, pentru că unii văd că părinții lor au ajuns să aibă o pensie mizeră, înțeleg acum și se interesează ce înseamnă un fond de pensie, ce înseamnă contribuție la asigurări sociale, multă lume vede ce înseamnă să mergi la un spital privat, și atunci înțeleg, ori eu pot să contribui să merg cu o poliță sănătoasă, ori pot să mă duc într-o companie care-mi propune o asistență la un nivel medical mai înalt, dar asta nu o să se schimbe peste noapte, nu o să dispară, dar eu pot să vă zic că văd că este din ce în ce mai puțin.
Vocea Basarabiei: Eu acum stau și mă gândesc la o concurență loială între antreprenori, pentru că dacă unul muncește conform buchiei și spiritului legii, și altul încearcă totuși să facă mișmașuri, să tăinuiască anumite profituri – atunci despre ce se vorbește în societate, că unul îi șmecher și altul trage în plug?
Victor Nistorică: Este, da, hai să vă spun, iarăși depinde cum îți conturezi afacerea, dar hai să o luăm simplu, tu produci, ai niște bunuri pe care le vinzi, cui le vinzi? În cazul nostru, majoritatea clienților îs b2b, ceea ce numim persoane juridice, lanțuri de magazine, în lanțurile de magazine este livrat pe factură oficială, deci, tu automat te privezi de foarte multe posibilități de a-ți vinde marfa, chiar și clientul persoană fizică deja cere bon de casă, cere certificat de calitate la produs. Vă zic, avantajele sunt percepute și se văd, nu se merge în afară, se vede ce înseamnă să ai un drum bun, să ai un spital ca lumea. Eu cred că se diminuează.
Vocea Basarabiei: Dle Nistorică, dvs. depindeți de furnizorul de materie primă și de cumpărător, cel care vă cumpără marfa?
Victor Nistorică: Da, un capăt al lanțului și altul, da.
Văd o evoluție calitativă a ofertei, bazată pe concurență, nu doar pe preț
Vocea Basarabiei: Haideți să ne vorbiți despre relația cu furnizorul de materie primă.
Victor Nistorică: Constatăm aici, iarăși, pe partea de furnizori de materie primă, noi suntem industrie alimentară, o parte din materia primă este locală, altă parte nu e. Nu e de ce? Pentru că anumite ingrediente, să zicem, chiar nici nu se produc în Moldova, mai ales în zona de cofetărie, patiserie, altele nu se produc în cantități suficiente, lactate, facem plăcintă cu brânză, în Moldova nu se produce atâta brânză cât se mănâncă, și atunci se importă. Deci, în primul rând, ce vedem pe partea de furnizori e că, pe de o parte, partea de import este mult mai organizată, adică este organizată de importatori sau distribuitori locali, care îți furnizează tot lanțul de documente, fiindcă noi avem nevoie de trasabilitate, avem nevoie să fie clar de unde vine, la ce calitate și – atenție! – furnizorii, producătorii locali au înțeles că trebuie să concureze nu doar prin preț, fiindcă ce se întâmpla, vine din Ucraina cu atât, ia să văd dacă eu pot să dau la…, nu-i doar asta. Hai să vorbim, brânza are un termen de valabilitate 5-7 zile, clar că preferențial va fi cea de aici, dar să ne-o facă de calitate; făina la fel, deci vedem că este un nivel de calitate, pentru că noi, ca și producători-procesatori cerem asta, de asemenea, mulți dintre ei vor să exporte mai departe, știți, preponderent este Uniunea Europeană, acolo sunt anumite cerințe. Adică văd o evoluție calitativă a ofertei bazată pe concurență, nu doar de preț, dar și pe alți parametri de calitate.
Vocea Basarabiei: Dvs. sunteți procesatori, dar omul e obișnuit să procure ca la mama acasă să fie făcut, de la vaca din gospodăria lui nenea Ion sau a lui nenea Vasile și dacă i se spune că, nu, că brânza este importată, atunci el își pune întrebarea să o cumpăr sau nu?
Victor Nistorică: Nu neapărat. Haideți să vă spun și de ce, pentru că, pe de o parte, trebuie să rămână nuanța asta de autentic, noi chiar pe plăcintele noastre scriem: „Ca la mama acasă”, deci ne-ați citit. Și noi pretindem că facem producție artizanală, este foarte multă muncă manuală acolo, și ne mândrim cu asta. Pe de altă parte, eu trebuie să-i asigur clientului meu gust și calitate, or, dacă eu cumpăr materie primă, v-am zis, certificată, cu analiză de laborator, eu pot să-i asigur clientului meu la fel un produs de calitate. Nu cred că viziunea pe termen lung este să fie cu brânză de la moș Ion, moș Ion trebuie să aibă vacă, oaie, animale, laptele cărora să fie procesat de către cei care pot să o facă la un nivel de calitate asigurat.
Vocea Basarabiei: La piață, totuși, cumpărătorul ezită, roșii de la Dubăsarii Vechi sau roșii din Turcia? Și clientul merge neapărat să caute producătorii care aduc roșiile de aici, de la Nistru.
Victor Nistorică: Cu speranța că producătorii locali respectă standardele de calitate, mai ales în ceea ce ține de erbicide, îngrășăminte ș.a.m.d., eu tot aș fi pentru asta.
Vocea Basarabiei: Dvs. produceți doar pentru piața internă?
Victor Nistorică: Nu. Și pot să mă laud, pot să zic așa, că de curând am început să exportăm masiv și în România. Facem plăcinte, să spui „plăcintă poale-n brâu” în România nu trebuie să traduci nimic. Și după 4 ani de muncă asiduă aici, în care am ajuns să fim în cam toate lanțurile comerciale, prin intermediul unei colaborări locale am reușit să răzbatem pe piața românească, am livrat acum în aprilie, am făcut primele livrări, suntem al doilea cel mai mare lanț din România și produsele noastre sunt în peste 170 de magazine din România, fapt cu care credem că ne putem mândri și fapt prin care vrem să perpetuăm consumul de produse calitative din Moldova, din Basarabia.
Vocea Basarabiei: 170 de unități comerciale sunt în România care iau produsul de la Bardar, da?
Victor Nistorică: A unui lanț, da, și nu-i doar un singur client.
Vocea Basarabiei: Și nu e doar singurul client? Frumoasă noutate, dar stau și mă gândesc, pentru dvs., ca producător, e mai bine să trimiteți marfa acolo sau e mai bine să deschideți o filială să o aveți, să activeze în România?
Victor Nistorică: În primă fază, am în experiența mea și un pic de background de distribuție, deci în primă fază este bine să apelezi la operatori locali, ori în cazul nostru, noi am reușit să modelăm un mod de conlucrare prin care produsul de la noi de la depozit pleacă direct la platforma de aprovizionare a clientului nostru, adică nu avem intermediari logistici. Și nici nu a fost nevoie măcar să facem operațiuni logistice pe loc, așa am gândit noi și am setat și în cazul dat chiar avem și niște economii în lanț.
Vocea Basarabiei: Mă gândesc că produsele de patiserie au un termen de valabilitate, ele repede se produc, repede trebuie să treacă Prutul, nu?
Victor Nistorică: Paradigma pe care am spart-o este că nu e neapărat să mergi cu produsul proaspăt gata făcut la care să te uiți că mai ține 3 zile, mai ține 2 zile – nu! Noi facem semifabricat congelat în mare, adică dacă e plăcintă, este adusă până la etapa de a fi coaptă, dar nu este coaptă, este congelată, dacă e patiserie, cofetărie, poate fi chiar pregătit și copt, avem și plăcintă la tigaie gata prăjită, congelată pe care o livrăm acolo. Acest fapt că produsele sunt congelate ne permite să extindem termenul de valabilitate până la 6 luni sau chiar până la un an. Și atunci, noi intrăm în linie cu alte produse, reducem clar riscurile termenului de valabilitate.
