Vocea Basarabiei: În cele ce urmează, vom vorbi foarte mult despre securitatea din regiune și despre acest război care, iată, ajunge la un an și jumătate invazia rusă pornită de Vladimir Putin în Ucraina și cum se răsfrânge această situație și asupra Republicii Moldova, despre integrarea europeană, or, acum mai bine de un an Republica Moldova și Ucraina au obținut acest statut de țări candidate pentru aderare la Uniunea Europeană și, probabil, acest statut îi deschide alte oportunități Republicii Moldova. Astăzi l-am invitat la Vocea Basarabiei pe Excelența Sa Ambasadorul Extraordinar și Plenipotențiar al Republicii Moldova în Belgia, tot d-lui reprezentantul Republicii Moldova pe lângă Alianța Nord-Atlantică cu cartierul la Bruxelles, Viorel Cibotaru. Mulțumim mult că ați găsit timp să veniți la Vocea Basarabiei!
Viorel Cibotaru: Bine v-am găsit! Sunt bucuros să revin aici, în studio la dvs.
Vocea Basarabiei: S-a schimbat totuși percepția celor de peste hotare despre Republica Moldova în această perioadă de când Rusia poartă războiul din Ucraina?
Viorel Cibotaru: S-a schimbat în mod cardinal și eu nu cred că factorul decisiv pentru aceasta a fost declanșarea războiului brutal al Federației Ruse în Ucraina, dar eu cred că noi ar trebui să începem de la schimbările politice care s-au produs în Republica Moldova și angajamentele asumate față de oameni și față de partenerii internaționali. Declararea cursului de integrare europeană drept prioritatea nr. 1 pentru întreaga clasă politică a Republicii Moldova, nu doar pentru guvernare, a fost anume acel factor care a favorizat schimbarea de opinie, de atitudine, de imagine a Republicii Moldova peste hotare și doar a fost o reacție propice atunci când multiplele crize au ajuns în faza lor cea mai aprinsă, ne aducem aminte de pandemia de COVID, de criza energetică, criza socială, criza economică, prăbușirea întregului volum de comerț cu lumea exterioară, dacă ne referim la portul Odesa prin care veneau majoritatea importurilor și plecau majoritatea exporturilor, dar și producerea comerțului cu Federația Rusă și Belarus au condus la o situație excepțională în care s-a pomenit Republica Moldova, ca una din țările cele mai afectate de războiul din Ucraina în afara Ucrainei. Desigur aceasta a schimbat și modus operandi, inclusiv al organizațiilor internaționale, mă refer aici, evident, la Alianța Nord-Atlantică, în care am onoarea să reprezint Republica Moldova. Și de aceea lucrul a fost extrem de operativ, foarte rapid, NATO imediat a venit cu un format adecvat pentru necesitățile Republicii Moldova, creând așa-numitul grup de țări afectate, format în care intră Republica Moldova, Georgia, Bosnia și Herțegovina și la Summitul NATO de la Madrid din iunie anul trecut a fost aprobat așa-numitul extended support pentru aceste țări, adică un suport extins, care a fost în cadrul unui program mai tradițional de consolidare a capacităților de apărare la care aderaseră mai înainte aceste trei state. Deci a fost o anexă de necesități urgente legate anume de consecințele acestui război în desfășurare. După aceasta în lista acestor necesități au intrat capitole noi de cooperare cu NATO, nesolicitate înainte de către statul Republica Moldova și apoi această listă de necesități, decizia politică s-a transformat în urma unor negocieri rapide, foarte comprimate, dar foarte eficiente cu partenerii din Alianța Nord-Atlantică atât cu fiecare stat în parte, cât și pe linia bilaterală, dar și în formatul Cartierului general al cadrului instituțional din NATO s-a ajuns la o listă de noi proiecte și la actualizarea proiectelor mai vechi. Acest program și-a primit o implementare într-un pachet adaptat al Programului de consolidare a capacităților de apărare, s-a finalizat procesul de luare a deciziilor anul acesta la reuniunea miniștrilor de apărare ai Alianței Nord-Atlantice din 14-15 februarie. Și din momentul acesta s-a început procesul nemijlocit de implementare a acestui proiect.
Vocea Basarabiei: O să vorbim despre proiectele pe care le implementează Republica Moldova cu sprijinul Alianței Nord-Atlantice, dar pentru că Viorel Cibotaru a fost și ministru al apărării să ne spuneți – ce a fost în Armata Națională până a se porni acest război de la hotarul Republicii Moldova?
Viorel Cibotaru: Dvs. mă puneți într-o situație foarte dificilă, eu trebuie să ies din cadrul mandatului pe care îl am acum de ambasador, eu nu vreau să fac analiză politică.
Vocea Basarabiei: Așa, în linii generale, ca să ne dăm seama dacă Armata Națională e pregătită să facă față riscurilor, amenințărilor, provocărilor…
Viorel Cibotaru: Eu înțeleg la ce vă referiți și dacă v-ați referit la situația când am avut onoarea să fiu ministru al apărării…
Vocea Basarabiei: În 2015?
Viorel Cibotaru: În 2015, exact după deciziile Summitului NATO de la Cardiff la sfârșitul anului 2014, când au fost primite niște decizii extrem de importante pentru Alianță de a oferi noi platforme de cooperare cu partenerii sau cu sistemele de parteneriate, pentru că putem spune un fel de parteneriat estic în cadrul Alianței în comparație cu parteneriatele Dialogul Mediteraneean sau Procesul de la Istanbul cu țările din Golf, în cadrul acesta a fost primită decizia cu privire la acest program de consolidare a capacităților de apărare pentru anumite state. Acestea au fost Iordania, Georgia, Republica Moldova, un program mai extins cu Ucraina, dar Ucraina era în alt format…
Când a fost anexată Crimeea, când s-au început luptele în Donbas au fost adoptate programe de suplinire a bugetului de apărare, ceea ce ne-a permis să aducem într-o stare mai mult sau mai puțin funcțională sistemele de armament și tehnică militară…
Vocea Basarabiei: Ce prezenta armata Republicii Moldova?
Viorel Cibotaru: Republica Moldova atunci a adoptat niște decizii foarte substanțiale, având în vedere riscurile care au apărut după intervenția Federației Ruse în Donbas în 2014.
Vocea Basarabiei: În 2014 a fost anexată Crimeea…
Viorel Cibotaru: Exact, când a fost anexată Crimeea, când s-au început luptele în Donbas au fost adoptate programe de suplinire a bugetului de apărare, ceea ce ne-a permis să aducem într-o stare mai mult sau mai puțin funcțională sistemele de armament și tehnică militară, au fost schimbate criteriile de pregătire a trupelor de la cele de pace mai apropiate de cele de război în ceea ce privește reacția rapidă, în ceea ce privește angajarea forțelor ș.a.m.d., inclusiv la nivel conceptual atunci a fost o mișcare evidentă de sprijinire a forțelor armate, de înțelegere a riscurilor la care este supusă armata, a fost o cooperare foarte bună pe diagonală între instituțiile sectorului de apărare și eu cred că noi atunci ne-am consolidat evident, lucruri care se confirmă prin cifre, prin comparații și eram suficient de pregătiți pentru a răspunde la riscurile de la acel moment. Sigur că inclusiv sprijinul din partea Alianței Nord-Atlantice, dar și pe bilaterală, de exemplu, suportul Statelor Unite a fost foarte important, atunci au apărut în Armata Națională rachetele Javelin și noi am făcut exerciții pe teritoriul Republicii Moldova, au apărut și alte sisteme, ceea ce a făcut să descurajeze orișice încercare sau planuri de provocare a Republicii Moldova atât din partea stângă a Nistrului, cât și din alte zone. Noi atunci am avansat foarte mult în relațiile cu Alianța Nord-Atlantică și pe palierul interoperabilității, atunci a fost luată decizia de a deschide la Chișinău punctul de legătură al NATO, atunci au mai fost luate alte decizii importante, dar care mai apoi au fost, hai să spunem așa, perpetuate din cadrul situației politice, multe din proiecte au fost înghețate sau unele nu au primit o desfășurare inițială.
Vocea Basarabiei: Chiar stopate au fost.
Viorel Cibotaru: Dvs. ați spus acest lucru, eu pot să confirm, da, este adevărat. Acum, noi avem un salt enorm în relațiile noastre, un salt cantitativ, un salt conceptual, la care noi încă trebuie să ajustăm instituțiile și mentalitatea noastră și să ajungem la nivelul de a fi suficient de efectivi în a explora toate aceste noi posibilități.
Vocea Basarabiei: Dle ambasador, dar dvs. cunoașteți foarte bine, există încă mulți politicieni în Republica Moldova care au o reacție negativă atunci când se vorbește despre o relație bună a Republicii Moldova cu NATO.
Viorel Cibotaru: Eu cred că și în multe state membre ale Alianței Nord-Atlantice există această opoziție față de prezența statelor în această Alianță, este un proces absolut normal, eu vreau să vă spun că lucrurile se schimbă foarte repede, inclusiv în Republica Moldova. De exemplu, nu demult cu suportul unor organizații internaționale am găzduit la Bruxelles o delegație a partidelor de opoziție din parlament și celor care nu sunt reprezentate, deci extraparlamentare, în mare parte de opoziție, dna Irina Vlah…
Vocea Basarabiei: Cunoaștem componența acestei delegații, inclusiv Vlad Batrîncea…
Viorel Cibotaru: Nu, Vlad Batrîncea nu a fost, a fost alt reprezentant al Partidului Socialiștilor, dar nu vreau acum să fac lista…
Relația NATO cu Republica Moldova nu este un moft, nu este un beneficiu, este o necesitate absolută pentru state ca Republica Moldova, dacă ele vor să fie suficient de relevante în procesul de cooperare internațională…
Vocea Basarabiei: Vlad Batrîncea fusese la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei.
Viorel Cibotaru: Asta-i la Strasbourg, aici au fost la NATO. Sigur că întrebările au fost foarte clare, dar eu cred că întrebările care au deranjat sau cu care au venit de clarificări au primit niște răspunsuri cred eu suficiente pentru a înțelege că relația NATO cu Republica Moldova nu este un moft, nu este un beneficiu, este o necesitate absolută pentru state ca Republica Moldova, dacă ele vor să fie suficient de relevante în procesul de cooperare internațională, lucrul acesta nu a putut fi oprit sau lichidat completamente nici atunci când aceste partide au fost la guvernare în Republica Moldova.
Vocea Basarabiei: Cum vă explicați că totuși există o reacție, așa să-i zic, mai bolnăvicioasă a unora, când e vorba despre Alianța Nord-Atlantică? Și mai vreau o precizare din partea dvs., pentru că ați amintit și de fosta bașcană Irina Vlah, Găgăuzia este sprijinită mult de Turcia, Turcia face parte din NATO, niciodată nu au zis localnicii din UTA Găgăuzia că dacă face parte din NATO Turcia…
Viorel Cibotaru: Nu e adevărat! Eu când am fost ministru în 2015, am avut un eveniment major pentru Găgăuzia, când am venit practic jumătate de componență a guvernului, reprezentanții corpului diplomatic și împreună cu bașcanul și conducerea găgăuză de toate nivelurile a fost organizată o activitate de lansare a unei faze a proiectului de nimicire a pesticidelor de NATO, în care lideră a fost România cu contribuția. Deci, România la momentul acela a fost liderul în implementarea acestui program și a făcut o contribuție de un milion de euro și noi am făcut un sit demonstrativ lângă Comrat, unde s-a demonstrat cum se vor lichida aceste pesticide și toată elita din Unitatea Teritorială Autonomă Găgăuzia era extrem de fericită de acest ajutor primit din partea Alianței Nord-Atlantice, reprezentată de România.
Vocea Basarabiei: Și dacă discutăm cu localnicii, vor spune exact ce înseamnă NATO și ajutorul venit din partea Alianței?
Viorel Cibotaru: Noi atunci am discutat cu localnicii, veneau, se apropiau oamenii, vedeau și mulțumeau Alianței Nord-Atlantice pentru acest ajutor.
Vocea Basarabiei: Colegul nostru merge cu regularitate în această regiune…
Viorel Cibotaru: Foarte bine, eu nu vreau să fac speculații, eu v-am spus de un fapt care este…
Republica Moldova, ca stat, trebuie să desfășoare niște campanii de conștientizare și de informare privind rolul și caracterul relației cu NATO…
Vocea Basarabiei: Am cules mai multe opinii și aproape niciunul nu a fost de părere că Moldova are nevoie de o relație bună cu NATO.
Viorel Cibotaru: Eu sunt de acord că noi suntem victime ale unui război hibrid extrem de insistent, în cazul Republicii Moldova, el este general condus de Federația Rusă. Da, există patternuri de respingere sau înțelegere greșite a rolului Alianței Nord-Atlantice pe care îl are în asigurarea securității internaționale și globale, da, există și anumite prejudecăți în acest sens, dar vreau să vă spun că e clar lucru că Republica Moldova, ca stat, trebuie să desfășoare atât niște campanii de conștientizare și de informare absolut corecte, să aibă o politică de comunicare strategică și o comunicare adecvată cu oamenii din diferite raioane, nu doar din raioanele din sudul țării cu privire la explicare atât a rolului Alianței, cât și a caracterului relațiilor noastre, dar și a beneficiilor și a rezultatelor pe care le are aceasta. Vrem noi sau nu vrem, dar Republica Moldova astăzi este securizată grație inclusiv eforturilor Alianței Nord-Atlantice și ale unor membri ai Alianței Nord-Atlantice.
Vocea Basarabiei: Ce înseamnă „Moldova astăzi este securizată datorită acestor parteneri”?
Viorel Cibotaru: Este securizată, în primul rând, prin efortul diplomatic. Deci, toate acele riscuri absolut iminente și clare pentru Republica Moldova, începând de la lansarea unor atacuri aeriene asupra Ucrainei prin teritoriul Republicii Moldova, lansarea rachetelor, spargerea spațiului aerian al Republicii Moldova, terminând cu discursurile politice în diferite formate, fac ca să fie avertizat foarte serios orișice atentat la integritatea, suveranitatea și independența Republicii Moldova, vor fi taxate într-un mod adecvat. Una – aceasta dialogul politic și influența politică, doi – Alianța Nord-Atlantică în ultimele decizii, începând și la summiturile precedente de la Varșovia, de mai înainte, dar mai ales la summitul de la Madrid, și lucru care s-a materializat completamente la summitul recent de la Vilnius, NATO și-a schimbat angajarea sa operațională pe mai multe dimensiuni, și-a schimbat conceptul de descurajare a forțelor, dar astăzi cel mai mare pericol în zona europeană este Federația Rusă prin aceste acțiuni agresive, și Flancul Estic al NATO s-a consolidat ca niciodată. Deci, niciodată n-a fost atât de securizat Flancul Estic, inclusiv pe zona de sud, cum este el astăzi. Și NATO este gata astăzi, nu doar prin declarații că va apăra orice milimetru al teritoriului Alianței din orice parte s-ar afla, dar este gata să preîntâmpine într-un mod eficient orice tentativă de a ataca acest teritoriu. Republica Moldova intră în această gardă.
Vocea Basarabiei: Haideți să precizăm, Republica Moldova totuși e stat neutru, conform Constituției. Art. 13 ce spune? Că Republica Moldova e stat neutru.
Viorel Cibotaru: Exact, dar asta nu are nimic. Republicii Moldova nimeni nu-i încurcă, în primul rând, să-și dezvolte, să contribuie la securitatea internațională prin contribuție la consolidarea propriei apărări, acesta este un deziderat absolut pentru fiecare țară membră a Organizației Națiunilor Unite și, în al doilea rând, prin contribuție la securitatea colectivă. Noi, ca partener, facem exact același lucru pe care îl face orice membru al Alianței Nord-Atlantice, nefiind membre ale Alianței Nord-Atlantice, exact același lucru îl face Austria, Elveția, Irlanda, Malta, exact același lucru îl făceau Suedia și Finlanda până nu demult, având acest statut. Statutul de neutralitate este un angajament al statului Republica Moldova față de cetățenii săi, nu există astăzi niciun fel de garanție pentru acest statut internațional pentru Republica Moldova…
Vocea Basarabiei: Dar știm că cel mai mult insista Federația Rusă ca aceste garanții să le obțină autoritățile Republicii Moldova.
Viorel Cibotaru: Nu contează… Corect, pentru că noi știm că Federația Rusă a vrut să folosească acest principiu istoric, el mai degrabă rămâne în istorie, pentru că astăzi nu poți să fii neutru față de procesele multiple care nu doar se referă nemijlocit, de exemplu, la forțele armate sau la elementul militar, astăzi noi vorbim și de spațiul cosmic, astăzi noi vorbim și de spațiul cibernetic, astăzi noi vorbim și de sistemul social în complexitatea lui și de aceea tu nu poți să fii neutru față de crizele energetice, dar care sunt transformate în armă. Deci, arma energetică este nu mai puțin eficientă decât arma, de exemplu, pur militară, armamentele, ea tot ucide oameni, ea tot distruge infrastructura și nici nu trebuie să ai un scut pentru aceasta, statutul de neutralitate nu-ți oferă niciun fel de soluție în acest sens. În sensul acesta, eu nu vreau să intru în discuții politice, asta este o discuție politică cu privire la statutul de neutralitate, nu vreau nici să intru în discuție de expertiză, pentru că sunt foarte multe nuanțe, dar vreau să spun că acest statut este respectat de toate statele membre ale Alianței Nord-Atlantice, de Uniunea Europeană, de vecinii noștri, cu excepția Federației Ruse, prin staționarea trupelor, prin acele acțiuni ale războiului hibrid pe care le-a întreprins în ultimul timp. Republica Moldova nu are posturi de televiziune pe teritoriul Federației Ruse și să transmită emisiuni de manipulare și dezinformare, cum o face Federația Rusă, ca să vă dau cel mai simplu exemplu în acest sens.
