Vocea Basarabiei: Astăzi avem o ediție specială. Ziua Internațională a Persoanelor în Etate este marcată anual la 1 octombrie cu scopul de a promova drepturile acestor persoane prin încurajarea de a participa activ la viața economică, politică, socială și culturală, dar și pentru promovarea unei imagini pozitive a îmbătrânirii lipsită de discriminare prin incluziune socială. Despre problemele, dar nu doar despre probleme, și despre bucuriile vârstnicilor merită să discutăm și i-am invitat astăzi în studioul Vocii Basarabiei pe dl Vlad Lupașcu, care este doctor în economie, profesor, președintele Consiliului Uniunii Pensionarilor din Republica Moldova, și dna Elena Gîdilică, care este una din cei peste 10 consilieri din cadrul acestei Uniuni a Persoanelor în Etate și dumneaei rămâne a fi responsabilă de domeniul culturii. Bine ați revenit la Vocea Basarabiei!
Elena Gîdilică: Bine v-am găsit!
Vlad Lupașcu: Și vă mulțumim pentru invitație!
Vocea Basarabiei: Pentru dvs. 1 octombrie e o zi de sărbătoare?
Vlad Lupașcu: Da, e o zi însemnată. Într-adevăr, noi susținem inițiativele Organizației Națiunilor Unite, fiindcă sărbătoarea aceasta nu demult a început să fie celebrată în plan mondial.
Vocea Basarabiei: Are deja ceva timp…
Vlad Lupașcu: Dar important este că îmbătrânirea este un obiect mai specific, care îi în atenția tuturor guvernelor și chiar, cred eu, opiniei mondiale, fiindcă planeta îmbătrânește, cu părere de rău.
Vocea Basarabiei: Da, iată ce arată statistica, aproape un sfert din populație la nivel global sunt cetățeni în vârstă de 60 de ani și chiar peste această vârstă de 60. În Republica Moldova la începutul acestui an locuiau 574,9 mii de persoane în vârstă, de 60 de ani și peste, ceea ce constituie aproape 22% din populația Republicii Moldova. Din numărul total al vârstnicilor, circa 60 la sută erau femei, fiecare a treia persoană era între 60 și 64 de ani, iar aproape 11 la sută constituiau persoanele care au depășit vârsta de 80 de ani. Ce se spune în Republica Moldova? Că acest ritm galopant de îmbătrânire a populației ar putea să reprezinte o mare povară pentru cei care activează și care ar trebui să le asigure o bătrânețe decentă celor ajunși la vârsta onorabilă.
Vlad Lupașcu: Pensia e foarte mizeră mai ales la categoriile care au activat în sectorul agrar
Vlad Lupașcu: Cu părere de rău, incluziunea oamenilor în câmpul muncii și participarea la acumulări în buget datorită lucrului în sferele de producție materiale și nemateriale se micșorează ponderea celor care lucrează și se mărește ponderea celor care ies la pensie, dar datorită faptului că, într-adevăr, guvernanții noștri n-au atins un nivel de sensibilizare și de reacționare la cerințele pensionarilor, pensia e foarte mizeră la noi, vreau să vă spun, mai ales la acele categorii de oameni care au activat în sectorul agrar. După 1992, când au fost distruse gospodăriile colective și de stat, în agricultură au rămas majoritatea în regim liber, deci ei n-au fost angajați în câmpul muncii și n-au participat la Fondul social.
Vocea Basarabiei: Și ei spun că este o nedreptate, pentru că ei nu-și găsesc toți anii munciți și, mai ales, nu-și găsesc anii când au cotizat la stat.
Vlad Lupașcu: Foarte corect și mai ales că ei practic au muncit, dar nu au fost înregistrați în registrul de acumulare în corespundere cu ordinea stabilită.
Vocea Basarabiei: Și în arhivă nu-și găsesc actele necesare ca să poată demonstra vechimea și muncă și stagiul de cotizare.
Vlad Lupașcu: Și așa-i drept, dar noi vrem astăzi să venim cu urări de bine pentru oamenii în vârstă. Îi felicităm din suflet și le dorim activism chiar și în perioada aceasta poate la unii destul de grea, dar la unii frumoasă, că în genere se spune că dacă un om trece de vârsta de 65 de ani, el de-acum e ales de Dumnezeu, fiindcă, cu părere de rău, puțini oameni ating vârsta de 65, la noi vârsta medie e undeva de 67, în Europa e oleacă mai mare, dar restul, undeva vreo 93% de oameni nu trăiesc mai mult de 65 de ani.
Vocea Basarabiei: Dar vreau un răspuns la o întrebare de principiu, pentru că merg și eu în Moldova profundă și discut cu cetățeni, care reprezintă deja această vârstă despre care vorbim noi a oamenilor în etate, și unii dintre ei spun că e bine să fie majorat censul de vârstă pentru a ieși la pensie, alții spun că, din contra, e mai bine să fie micșorat. Până la urmă, ce l-ar motiva pe om, să iasă mai repede la pensie sau să mai lucreze?
Elena Gîdilică: Părerile sunt împărțite, întotdeauna părerile sunt împărțite și noi la fel. Sunt colega dlui Lupașcu, fac parte din Consiliul de administrare și ne deplasăm și prin localitățile rurale, și prin centrele raionale, deoarece Uniunea Pensionarilor din Republica Moldova are reprezentanți în toată republica, suntem cea mai reprezentativă asociați obștească a Uniunii Pensionarilor.
Vocea Basarabiei: Câți membri aveți?
Elena Gîdilică: Vreau să spun că mulți ne întreabă câți membri, n-ar trebui noi să vorbim cu cifra asta câți membri, pentru că este frumos și nu chiar asta, pentru că în fiecare zi vin și în fiecare zi pleacă. Noi suntem deschiși pentru toți pensionarii din Republica Moldova, suntem fără apartenență politică. Am spune cifra pe care ați numit-o dvs., că atâția pensionari sunt, atâția sunt și la Uniunea Pensionarilor, dar, vedeți, legea care prevede asociațiile obștești nu obligă pe nimeni să rămână numai aici sau să facă parte din 5, 6 sau 7 organizații nonguvernamentale. De aceea noi cunoaștem foarte bine numărul de asociații obștești care se ocupă cu bătrânii și au rezultate frumoase, și noi îi felicităm și pe ei și se spune așa că nu trebuie să alergăm noi după ei sau ei după noi, să facem lucruri frumoase pentru oamenii în etate, pentru că atât noi, cât și ei facem totul pe bază de voluntariat.
Vocea Basarabiei: O să ne povestiți și despre lucrurile frumoase pe care le faceți, dar nu ați răspuns la întrebarea mea.
Vlad Lupașcu: O concretizare..
Vocea Basarabiei: Ce e mai bine – să ieși la pensie mai tânăr sau totuși să mai rămâi în câmpul muncii și să mai activezi?
Vlad Lupașcu: Eu sunt ferm convins că vârsta la noi în republică îi taman cea care se poate de acceptat și nu trebuie nici micșorată, nici mărită, dar trebuie, într-adevăr, de făcut consistent sectorul de producție, de angajare a oamenilor în câmpul muncii, de a deschide locuri de muncă pentru a mări capacitatea populației să contribuie la acumulări în Fondul social.
Vocea Basarabiei: Dar dvs. personal, când ați ajuns la vârsta de pensionare, v-ați pensionat și nu ați mai lucrat?
Vlad Lupașcu: N-am lucrat.
Vocea Basarabiei: Nicio zi?
Vlad Lupașcu: A fost și un factor obiectiv, am avut o operație și n-am mai lucrat.
Vocea Basarabiei: Dar dvs.?
Elena Gîdilică: Deschideți niște paranteze mult durute, să sărim peste ele.
Vocea Basarabiei: Ați mai lucrat după ieșirea la pensie sau nu?
Elena Gîdilică: Am lucrat, dar, vă zic, tot așa a fost un factor ce ține de sănătate. Și vreau să spun așa un lucru, pentru că studiind, îmi plac foarte mult cifrele, îmi place acum cum se ia că, neatingând încă vârsta de pensie, poate de-acum să-și oformeze pensia și când ajunge îi altă cifră. Atâta timp cât tu poți să muncești, să-i dea voie, să-i dea posibilitate omului să muncească, pentru că atunci când tu rămâi acasă nu-i aceeași.
Vocea Basarabiei: Singurătatea apasă…
Elena Gîdilică: Da, singurătatea apasă și de aia spun, eu după pensie am lucrat, dar să fi fost sănătatea acea inițială puteam face mult mai multe.
Vocea Basarabiei: Aici iarăși deseori se discută, e nevoie ca acei care ajung la pensie să cedeze locul celor tineri, pentru că dacă nu cedează locul celor tineri, atunci cei tineri nu pot să acumuleze experiență, au și ei nevoie de a-și face o carieră frumoasă.
Elena Gîdilică: În toată perioada mea de activitate, fiind pe post de conducător, foarte mult mi-am promovat subalternii, foarte mult, de aia mă simt atât de bine la vârsta frumoasă pe care o am, pentru că ei dețin acum funcții și în statul Republica Moldova, și la privat și pot să deschid ușa, pentru că chiar i-am promovat, am pus atunci când erau la etapa incipientă un cuvânt, nu prin pile, dar prin abilitățile lui ca specialist a putut să crească în carieră și asta-i foarte frumos. Eu întotdeauna spun așa, dacă vedem în dreapta sau în stânga și el să fie mai tânăr, și tu de-acum vezi că n-ai acoperire, dă-i locul la cel mai tânăr.
Vocea Basarabiei: Vedeți, iarăși, părerile vor rămâne încă împărțite în societate? Totuși, despre sărăcie se vorbește mult și când se vorbește despre sărăcie, se amintește că cel mai pauperizat segment al societății rămâne a fi segmentul oamenilor în etate.
Noi avem peste 20% de pensionari care sunt angajați în câmpul muncii, acesta-i un indice foarte mare în Europa
Vlad Lupașcu: De acord. Vrem să comunicăm că oamenii, într-adevăr, la țară, dar chiar și la oraș, pensiile fiind mici nu pot să le rezolve cele mai elementare cerințe, ei se angajează în câmpul muncii și rămân în câmpul muncii. Noi avem peste 20% de pensionari care sunt angajați în câmpul muncii, acesta-i un indice foarte mare în Europa. Așa ceva, cred eu, nu mai există în nicio țară, unde oamenii, după ieșirea la pensie, activează în continuare, nu de aceea că nu vor și ei să plece în călătorii sau să-și organizeze timpul liber, dar de aceea că elementar au nevoie de susținere materială, că nu pot să-și îndeplinească cele necesare.
Vocea Basarabiei: Dar discut și eu cu aceste persoane și unele dintre ele spun că nu ar trebui să le plângem de milă, pentru că omul harnic nu trebuie să fie compătimit, pentru că dacă ai o găinușă, o văcuță și un iepuraș pe lângă casă deja înseamnă că nu trăiești în sărăcie și, mai ales, că ai și preocupare. Dacă nu ai avea aceste preocupări cotidiene, ce ai face, ai sta și te-ai uita la soare?
Vlad Lupașcu: De asta, noi în programul guvernamental am pus niște obiective ca numaidecât să folosim potențialul acesta economic de la sate. În primul rând, Fondul funciar, majoritatea satelor, mai ales din zona Codrilor, unde-s povârnișuri, n-au putut să consolideze terenurile și șade mult pământ în pârloagă. Deci, noi propunem niște gospodării țărănești mai consistente în sensul că de folosit posibilitățile reale ale fiecărei localități pentru a antrena în câmpul muncii și oamenii care au ieșit la pensie, a-i organiza și a-i susține, numaidecât trebuie să le propunem diferite oportunități pentru a folosi și terenul, și posibilitățile, dar chiar și gospodăria auxiliară pentru a crește, de-o pildă, animale pentru a le destina pe urmă consumului, poate chiar și în sfera socială. Asta va mări ponderea producției agricole și va scădea prețurile la producția agricolă și la produsele alimentare, dar sunt chiar mulți doritori care să fie susținuți de stat, de alte organizații…
În R. Moldova pensionarii activează în continuare, nu ca să plece în călătorii, dar să-și asigure strictul necesar pentru trai
Vocea Basarabiei: Și dvs. ce propuneți, ca aceste suprafețe de pământ care au rămas în paragină să fie consolidate și să meargă bătrânii să le prelucreze?
Vlad Lupașcu: Nu, să nu fie consolidate în sensul că iarăși să facem gospodării mari sau să le facem venituri la conducătorii aceștia agricoli, așa-numiți lideri în agricultură, dar de folosit pământurile acestea optimal pentru, într-adevăr, a le folosi optimal.
Vocea Basarabiei: Ce înseamnă să fie folosite la justa valoare?
Vlad Lupașcu: Uitați-vă, eu văd că acum piața noastră îi din abundență cu produse care-s de prima necesitate, mai ales pomușoare, căpșuni, mure și-s aduse tocmai de la nordul republicii, dar acolo îs câmpuri pe care poți să crești nu numai pomușoare, coacăză și mai știu eu ce, dar câmpurile cele mai mult de folosit pentru alte produse – grâu, secară, ca să facem o bază pentru a dezvolta sectorul zootehnic, dar aici de folosit sectoare mici, de creat întreprinderi…
Vocea Basarabiei: Nu înțeleg, ideea dvs. către ce duce?
Vlad Lupașcu: Noi zicem că de folosit, de consolidat cât de puțin – un hectar și jumătate, două hectare, trei…
Vocea Basarabiei: Aceste terenuri care aparțin vârstnicilor?
Vlad Lupașcu: Da, pentru că ele șed acum în pârloagă.
Vocea Basarabiei: Ei sunt neputincioși să le prelucreze…
Vlad Lupașcu: Nu ei să le prelucreze. Noi propunem ca aceste pământuri să fie organizate în gospodării mici pentru a crește producție care să fie cerută pe piață, mai ales în orașele mari, în Chișinău, Bălți ș.a.m.d.
Vocea Basarabiei: Bine, dar pământurile acestea tot trebuie să le ia cineva în arendă?
Vlad Lupașcu: Da, trebuie de făcut cooperative mici, care să lucreze sub protecția administrației publice locale, fiindcă oamenii nu mai cred în gospodăriile țărănești de altădată, care au fost făcute prin consolidarea, privatizarea aceea a pământului, dar ei vor, într-adevăr, să se folosească totuși, să aibă un venit de la proprietatea aceasta privată asupra pământului lor.
