Vocea Basarabiei: Astăzi discutăm cu dl Vlad Batrîncea, vicepreședintele Parlamentului Republicii Moldova. Cel mai probabil, după anumite rocade în interiorul partidului, d-lui va conduce fracțiunea Blocului comuniștilor și socialiștilor în legislativ. Mulțumim mult că ați găsit timp să reveniți la Vocea Basarabiei!
Vlad Batrîncea: Vă mulțumesc pentru invitație!
Vocea Basarabiei: Dl Batrîncea, propun mai întâi să discutăm despre locul și rolul Republicii Moldova în acest context regional. Totuși, ce se întâmplă cu statul Republica Moldova, ce își doresc cetățenii și politicienii?
Vlad Batrîncea: Vă asigur, politicienii, ca și majoritatea cetățenilor, doresc să trăiască în pace, ca cumva în lumea aceasta plină de provocări, mai cu seamă în perioada pe care o trăim, atunci când există mai multe pericole la adresa Republicii Moldova este foarte important să menținem stabilitatea în propria țară, pacea și să evităm orice pericol pentru cetățenii noștri, or suntem un stat prea mic și prea vulnerabil în fața acestor pericole. Și doi: evident că oamenii vor să trăiască decent, evident că acele crize care există în lume și, în mod special, în Republica Moldova, oamenii o duc pe zi ce trece mai greu și oamenii au nevoie de susținere din partea statului, vorbim de cele mai banale lucruri care sunt.
Trebuie să menținem pacea, neutralitatea și să găsim echilibru în țară, în societate, echilibru în clasa politică, astfel încât să nu admitem aceste scenarii.
Vocea Basarabiei: Dvs. ați spus despre pericole, amenințări, riscuri. Care sunt cele care planează asupra securității statului?
Vlad Batrîncea: Având război în țara vecină, avem mai mulți politicieni fierbinți, care dau mesaje puternice și cumva putem fi atrași în anumite scenarii și evident că nu este în interesul țării ca să fim duși pe valuri într-o direcție sau alta. Și eu nu vorbesc astăzi doar de un pericol anumit, pericole sunt mai multe și sub nicio formă nu trebuie să admitem orice scenariu, repet, orice scenariu care ne-ar atrage în scenarii militare sau semi-militare. Trebuie să menținem pacea, neutralitatea și să găsim echilibru în țară, în societate, echilibru în clasa politică, astfel încât să nu admitem aceste scenarii.
Vocea Basarabiei: Dar care ar fi aceste scenarii în care ar putea să fie atrasă Republica Moldova?
Vlad Batrîncea: Sunt mai multe la sigur, anumite riscuri vin din ceea ce se întâmplă în jurul regiunii transnistrene, care de altfel este parte a țării noastre și trebuie să găsim iarăși înțelepciune și un model politic reușit pentru a soluționa acest conflict transnistrean, deoarece suntem același popor, același pământ și este în interesul și în beneficiul tuturor, asta am discutat cu dvs. și anterior, și vedem că au fost mai multe provocări, în special în zona respectivă. Sunt diferite interpretări și diferite abordări vizavi de aceste provocări.
Vocea Basarabiei: Și cine sunt autorii provocărilor?
Vlad Batrîncea: Iarăși zic că sunt diferite interpretări, însă la sigur nu trebuie să admitem oarecare scenarii militare pe segmentul hotarului cu Ucraina, în primul rând, că totuși avem regiunea transnistreană, care este parte a Moldovei și se află nemijlocit la hotarul cu Ucraina.
Segmentul transnistrean este destul de important, dar trebuie să înțelegem că este o problemă internă a Republicii Moldova, care trebuie soluționată de cei de la Chișinău și Tiraspol în interesul și beneficiul cetățenilor.
Vocea Basarabiei: Da, și segmentul transnistrean la hotarul moldo-ucrainean este un segment destul de important.
Vlad Batrîncea: Este un segment destul de important, dar trebuie să înțelegem că este o problemă internă a Republicii Moldova, care trebuie soluționată de cei de la Chișinău și Tiraspol în interesul și beneficiul cetățenilor. Și aici nu trebuie să folosim această problemă, această durere în scenarii regionale, să zicem așa, în niciun caz, fiindcă foarte ușor se aprinde situația, dar e foarte greu ulterior să aplanezi acele probleme și acele situații sau scenarii care au loc, de aceea trebuie să avem grijă.
Vocea Basarabiei: Declarațiile pe care le fac guvernanții spun că această problemă trebuie să fie rezolvată exclusiv pe cale pașnică, asta am auzit.
Vlad Batrîncea: Eu sper ca aceste mesaje să domine, să nu apară alte mesaje, precum că trebuie să intrăm în blocuri militare, precum că Republica Moldova are nevoie urgentă, stringentă de baze militare ori de alte scenarii pe motiv că Republica Moldova este o țară mică, eu cred că și autorii Declarației de Independență, și cei ai Constituției Republicii Moldova s-au gândit foarte bine atunci când au stipulat statutul de neutralitate permanentă, având în vedere că la finele anilor ‘80, începutul anilor ’90 Republica Moldova tot s-a aflat în centrul unor evoluții geostrategice și, pe acest motiv, cei care au fondat cândva Republica Moldova s-au gândit bine și au luat decizia ca Republica Moldova să fie un stat neutru. Astăzi sunt foarte multe atacuri la adresa neutralității, precum că nu ne protejează, precum că trebuie să găsim o altă formă, însă sunt abordări semi-științifice pe motiv că țările neutre trebuie să consolideze statutul lor neutru și la ONU, și în alte organisme internaționale există protocoale internaționale și trebuie să aplicăm la ele, trebuie să avem diplomație activă care să ne protejeze și să recunoască pe plan internațional cât mai larg statutul nostru de neutralitate. Atunci când noi vorbim sau unii reprezentanți ai guvernării vorbesc că trebuie foarte rapid să întreprindem eforturi, haideți așa, obiectiv, chiar și dacă noi am avea sume astronomice, pe care nu le avem, că avem problemele sociale pe care le avem, noi nu avem capacitatea să devenim un imperiu militar sau să ne înarmăm așa ca să putem combate riscuri majore. Suntem un stat prea mic, de aceea avem nevoie de înțelepciune politică și de diplomație proactivă.
Republica Moldova nu este o insulă, există precedente și pe continentul european de soluționare a acestor probleme teritoriale, noi trebuie să aducem cea mai bună experiență și trebuie s-o implementăm, dar noi de 30 de ani tot vorbim că uite, uite, avem problema transnistreană nesoluționată și totodată puțin se face pentru a o soluționa.
Vocea Basarabiei: Dar aici totuși merită să precizăm, în acești 31 de ani de independență, statutul de neutralitate, o spune și puterea, și opoziția că a fost încălcat doar de Federația Rusă, păstrându-și aceste trupe și muniții pe teritoriul de est al Republicii Moldova.
Vlad Batrîncea: Evident că există problema transnistreană, această problemă necesită soluții, încă o dată repet, și în plan de reintegrare, negocieri bune, profesioniste, dar și înțelepciunea necesară pentru a găsi echilibrul, pentru a oferi garanții tuturor cetățenilor țării, indiferent de pe malul drept sau stâng, pentru a găsi mecanisme clare și o formulă, dacă doriți, nu vreau să mă exprim că formula trebuie să fie magică, dar o formulă funcțională, care ar oferi tuturor cetățenilor un viitor bun. Republica Moldova nu este o insulă, există precedente și pe continentul european de soluționare a acestor probleme teritoriale, noi trebuie să aducem cea mai bună experiență și trebuie s-o implementăm, dar noi de 30 de ani tot vorbim că uite, uite, avem problema transnistreană nesoluționată și totodată puțin se face pentru a o soluționa. Ceea ce ține de prezența trupelor sunt anumite acorduri care au fost semnate în anii ‘90, inclusiv de președintele de atunci, Snegur.
Vocea Basarabiei: Sunt și acordurile din ’99 de la Istanbul…
Vlad Batrîncea: Asta și este situația, că politicienii la ziua de astăzi îs mult mai deștepți, consideră ei, decât acei care erau atunci, însă atunci când critici trebuie să propui și soluții, atunci când spui că ceea ce a fost semnat nu este bine, trebuie să spui și care este foaia ta de parcurs, cum tu vezi soluționarea. Însă era bine, nu era bine, politicienii de atunci au activat, au acționat în acele condiții și tot ceea ce s-a făcut atunci a adus pace și pacea trebuie s-o apreciem. Având pace, noi trebuie deja să ne gândim cum soluționăm de principiu problema, noi trebuie să știm foarte clar care este cauza și să înțelegem care sunt consecințele. La noi prea des se vorbește despre consecințe fără o analiză a cauzelor. Este o problemă care necesită soluții complexe și o abordare foarte responsabilă și profesionistă. Și iată pot să vă zic că cu ceva timp în urmă au fost întreprinși pași concreți și au fost identificate soluții corecte, concrete pentru libera circulație a transporturilor, mărfurilor, recunoașterea diplomelor, adică soft power în diplomație, în politică, ceea ce începe apropierea, în ultimă instanță, evident că e nevoie de acord politic între malurile Nistrului, dar astăzi noi putem constata că nu există nici dialog, nici grupul de lucru, există doar cel la nivel de guvern.
Vocea Basarabiei: Dl Serebrian, vicepremierul pentru reintegrare, a fost la Vocea Basarabiei și a spus că există și chiar se menține un dialog bun între ambele maluri ale Nistrului.
Vlad Batrîncea: Noi la parlament am avut discuții bune cu dl Serebrian, d-lui știe subiectul, d-lui este destul de activ în acest domeniu, dar și d-lui a reiterat la parlament că el face tot ce este posibil ca executiv, ca guvern, d-lui nu are mandat politic sau d-lui nu este negociator politic. Noi vorbim de necesitatea dialogului politic, necesitatea soluțiilor politice, dl Serebrian asigură funcționalitatea anumitor servicii publice, domeniul sănătății, drepturile omului și multe domenii care sunt foarte importante, dar d-lui este un funcționar de la guvern și d-lui nu are mandat deplin pentru a găsi soluții.
Vocea Basarabiei: Iată, eu am s-o citez pe președinta Maia Sandu, care spunea că „vrem să rezolvăm conflictul transnistrean, dar vrem să fie rezolvat pe cale pașnică și acum se lucrează la un plan de reintegrare a Republicii Moldova”.
Vlad Batrîncea: Eu aș vrea să văd, și nu doar să văd, dar împreună cu toți colegii să examinăm documente concrete, eu tot am fost martor la declarații, dar asemenea documente și abordări sunt prea serioase pentru a vorbi doar declarativ, noi dorim să vedem conceptul, să participăm, că totuși procesul trebuie să fie participativ și incluziv. Și totuși, deprinderea aceasta de a elabora niște reforme pe sub masă, pe urmă de a le prezenta publicului larg, ulterior aceste reforme sunt criticate, se mai ia o pauză și justiția, și administrația locală și multe altele. Adică, eu nu am văzut un document, eu nu știu care sunt principiile și nu mă pot expune.
