Vocea Basarabiei: A câta oară punem în discuție ceea ce se întâmplă astăzi într-un domeniu important și foarte important – justiția? Amintim cu mai multe ocazii că reforma în justiție și lupta împotriva corupției fac parte din cele 9 recomandări ale Bruxelles-ului pentru Republica Moldova din moment ce a obținut acest statut de țară candidată pentru aderare la Uniunea Europeană, iată de ce și autoritățile, dar probabil și cei din sistem ar trebui să facă eforturi ca nu cumva să se ajungă să se spună că parcursul european este periclitat și din motivul că nu e făcută reforma în justiție. Guvernarea a promis și insistă să facă ordine în justiție, să dezrădăcineze corupția, ceea ce este imposibil, dacă nu se face curățenie în acest domeniu, așa cred cei de la putere. E nevoie de o justiție corectă, echidistantă și e un subiect ce rămâne în actualitate pe moment, dar probabil până se formează toate structurile încă o să se discute foarte mult pe marginea acestui subiect. Unde a ajuns și când se va afla deznodământul acestei reforme, de ce s-a împotmolit, dacă e adevărat că s-a împiedicat, așa cum spun cei de la putere după proaspetele evenimente de la CSM? Discutăm despre toate acestea și despre nevoia de a fi făcută reforma cu magistrata Judecătoriei Chișinău Victoria Sanduța. Bine ați ajuns la Vocea Basarabiei!
Victoria Sanduța: Bine v-am găsit! Vă mulțumesc pentru invitație.
Vocea Basarabiei: Noi vă mulțumim pentru disponibilitate și vrem să ne spuneți un punct de vedere al dvs., pentru că totuși el se deosebește de alte opinii. Ce se întâmplă astăzi în acest sistem?
Victoria Sanduța: Cu siguranță, astăzi ne aflăm într-un impas în procesul de reformă în justiție și cred că sunt vinovați toți actorii implicați în reformă, în special reprezentanții celor trei puteri în stat – legislativă, executivă și judecătorească. Pentru a înțelege poate mai bine despre ce fel de blocaj vorbesc, pentru că cu siguranță blocajul despre care eu vorbesc este diferit de blocajul despre care vorbesc reprezentanții legislativului sau executivului…
Vocea Basarabiei: De ce se deosebește?
Victoria Sanduța: Aici mă refer la faptul că eu cunosc lucrurile din interior, plus trec aceste evenimente prin prisma cunoștințelor specifice pe care le posed în domeniul meu de activitate și mă refer prin prisma principiilor juridice internaționale aplicabile în toată lumea liberă și democratică, pentru că principii sunt diferite. În țările autoritare sunt unele principii, acolo se bate cu pumnul în masă, acolo avem cultul personalității unui singur conducător sau unui singur partid și acolo se execută indicațiile, dar în țările democratice, cu precădere în Uniunea Europeană, se aplică principiile pe care și eu le cunosc, le susțin și le apăr și mă refer la independența justiției, pentru că una din condiționalitățile de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană este crearea unui sistem de justiție puternic și independent, nu unui sistem de justiție controlabil de majoritatea parlamentară.
Este lăudabil că, în 2021, din Constituție au fost excluse niște prevederi care stăteau în calea creării unui sistem judiciar independent și puternic
Vocea Basarabiei: De ce s-a ajuns la blocaj? Să vedem ce spun cei care reprezentați această breaslă.
Victoria Sanduța: De ce s-a ajuns? Haideți să vedem ultimii doi ani, din 2020, să zicem, ce s-a întâmplat cu această reformă și dacă ea poate fi numită reformă. Un lucru lăudabil pe care l-a reușit această majoritate parlamentară a fost acela de a schimba Constituția în septembrie 2021, atunci când au fost excluse din Constituție niște prevederi care stăteau în calea creării unui sistem judiciar independent și puternic, care să asigure dreptul la un proces echitabil al fiecărui cetățean. Și anume acel filtru de 5 ani pentru judecătorii tineri, el a fost inclus în Constituție în 1994, când a fost adoptată Constituția și până în anul 2021, timp de aproape 30 de ani acest filtru a fost recunoscut de către mai multe organisme internaționale, inclusiv de Comisia de la Veneția, inclusiv de Comisia Internațională a Juriștilor, inclusiv Asociația Internațională a Judecătorilor, care au spus că este un filtru politic. Deci, judecătorii tineri care intrau în sistemul judiciar erau loializați prin acest instrument, fiindcă după 5 ani trebuiau să fie reconfirmați în funcție de către președintele țării, iar președintele țării este o figură politică în toate statele. Și atunci, aceste organisme au spus că este foarte probabil ca multe probleme în justiție să fie anume din cauza acestui filtru, deoarece pe parcursul acestor 5 ani judecătorilor li se creau niște cutume, niște obiceiuri, niște principii cum trebuie să lucreze ca să se adapteze în acest sistem, ca să nu fie expulzați, să nu fie dați afară. Și asta a culminat cu declarația statului capturat.
Vocea Basarabiei: Dar s-a reușit totuși să-i fidelizeze pe cei care voiau să-și continue mandatul în domeniu?
Victoria Sanduța: Exact. Și în pofida faptului că această mișcare poate fi considerată o adevărată reformă în justiție, ceea ce s-a întâmplat în luna iunie 2022, când deja Constituția nouă era în vigoare, președintele actual al Republicii Moldova, Maia Sandu, aplică vechile prevederi al Constituției și exclude din sistem, în iunie 2022, mai întâi 13 judecători tineri, pentru că au expirat acei 5 ani, fără probe incontestabile, deși Legea cu privire la statutul judecătorului explică, Constituția scrie doar o propoziție scurtă: președintele poate respinge candidatura o singură dată, iar legea deja explică cum se aplică principiile constituționale și spune: „președintele poate respinge candidatura o singură dată, dar numai în baza unor probe incontestabile, care trebuie să fie aduse la cunoștința publicului larg”, fapt ce nu s-a întâmplat. Președintele doar s-a rezumat la o scrisoare de refuz prin care a respins la pachet, ceea ce la fel este contrar principiilor internaționale, mai întâi 13 judecători, apoi 11 pe motiv că dumneaei personal, deși ea este o persoană, dar reprezintă o instituție de stat, președinția, și trebuia să opereze cu principii, nu cu păreri personale că ea personal are suspiciuni cu privire la integritatea acestor judecători, deși nu este clar de unde au apărut aceste suspiciuni. Și uitați-vă că primul blocaj a venit anume din partea politicului și anume din partea executivului, pentru că președintele face parte din puterea executivă, atunci când dosarele acestor 24 de judecători mai întâi au fost puse pe pauză, pentru că nimeni nu vorbește că, de fapt, președintele tot a încălcat termenul de examinare a acestor candidaturi, trebuia în 30, maximum 45 de zile. Dumneaei a examinat unele candidaturi în 8 luni de zile, dosarele au fost puse pe pauză, justițiabilii făceau plângeri, cereri, de ce nu se examinează, de ce nu se stabilește nicio ședință de judecată și doar după 8 luni toate aceste dosare, care s-au acumulat în jur de 12 mii, au fost transmise altor judecători care și așa erau suprasolicitați de volumul excesiv de muncă și au început a numi ședințele pentru septembrie următorul an, adică în luna noiembrie lor le-au fost repartizate aceste dosare și peste un an au început a numi ședințele, iar unele dosare la acești tineri judecători, care au fost examinate pe parcursul unui an-doi și erau pe punctul de finalizare, în genere, au fost reluate de la început.
Pauza luată de Adunarea Generală a Judecătorilor este una justificată, pentru că procesul pre-vetting a fost unul foarte controversat
Vocea Basarabiei: O să vorbim despre sarcina care cade pe umerii unui judecător, pentru că numărul dosarelor este mare și acum se pune accent și pe cât de eficient este examinat dosarul.
Victoria Sanduța: Următorul moment a venit iarăși din partea legislativului și executivului atunci când în decembrie 2021 a fost amânată Adunarea Generală a Judecătorilor, când trebuia să alegem un nou CSM. De ce a fost amânată? Pentru că în decembrie 2021 a fost adoptată Legea cu privire la pre-vetting, așa-numitul pre-vetting, ca să-i spunem mai ușor, că, de fapt, e evaluarea candidaților la funcția de administrare în organele de administrare – CSM și CSP. Această lege a stopat orice tentativă a sistemului de a se reforma din interior și nu sunt de acord cu această frază care se vehiculează pentru manipularea opiniei publice: „Dar ce ați făcut 30 de ani?”. Noi nu suntem de 30 de ani în sistem, sistemul tot se modifică natural, pentru că generații de judecători care în 1994 erau în sistem, ei nu mai sunt acum, au plecat. Eu, de exemplu, în 2017 am acces în sistem și am încă 150 de colegi care au acces în 2016, 2017, 2018, deci suntem deja jumătate de sistem schimbați, care vrem această schimbare și am așteptat această schimbare. Comisia pre-vetting și-a început activitatea în iunie 2022, conform legii inițiale trebuia să-și finalizeze activitatea în decembrie 2022. Și ce face legislativul? Nu iese la televizor să spună că „uitați-vă, boicot din cauza Comisiei pre-vetting, din cauză că n-au finalizat procesul de evaluare, nu poate fi format CSM-ul”. Nu, ei ce fac? Ei adoptă o altă lege cu privire la prelungirea activității Comisiei pre-vetting până în iunie 2023 și, mai mult decât atât, deja Comisia pre-vetting a spus că ei nici în iunie n-au să reușească să finalizeze, pentru că au să evalueze membrii pentru CSP și membrii pentru colegiile subordonate: colegiul disciplinar, colegiul de selecție și evaluare ș.a.m.d.
Vocea Basarabiei: Să vorbim despre Adunarea Generală a Judecătorilor. Ea s-a desfășurat recent, după o pauză de 4 ani, a fost întreruptă până la 28 aprilie, timp în care magistrații și-au propus să elaboreze o declarație comună cu privire la situația din acest sistem. E o pauză nejustificată, spun unii, aceștia sunt politicieni, inclusiv experți din domeniul justiției, alții spun că e o pauză destul de justificată, pentru că s-a ajuns cu nemulțumirile de după pre-vetting în instanță și trebuie să se afle răspunsul. Cum argumentați dvs. această pauză de până la 28 aprilie?
Victoria Sanduța: Cu siguranță că este o pauză justificată, pentru că procesul pre-vetting a fost unul foarte controversat și nu pentru că am auzit interviurile reprezentanților Comisiei pre-vetting, care au spus că au aplicat standarde foarte înalte, s-au aplicat standarde selective.
Vocea Basarabiei: De ce selective?
Victoria Sanduța: Pentru că aceleași încălcări care în cazul unor candidați au fost tratate ca dubii serioase cu privire la integritatea lor, de exemplu, misiunea de a indica un anumit venit în declarația de avere, în care ulterior candidatul a explicat că, chiar am văzut că și la candidații non-judecători, au explicat că au omis din cauză că n-au primit la timp documentul, că au uitat, că nu știu ce, în unele cazuri comisia a apreciat aceasta ca fiind un dubiu serios cu privire la lipsa de integritate. De exemplu, faptul că o judecătoare a omis în timpul concediului de maternitate, când, de fapt, era suspendată activitatea ei, bine, ulterior, după ce a revenit în activitate, a omis să indice că în perioada acestor 3 ani a primit indemnizația de îngrijire a copilului. Acest lucru a fost considerat ca un dubiu serios cu privire la integritatea ei, deși în alte cazuri faptul că s-au omis anumite conturi bancare, pentru că nu erau sume mari acolo sau pentru că, de exemplu, un candidat a spus că nu poate să justifice o anumită sumă, că a împrumutat-o de la un prieten, care a fost foarte demult și în Republica Moldova există așa practică să împrumuți 4-5 mii de euro pe recipisă, care ulterior, după ce ai dat banii înapoi, nu mai păstrezi acea recipisă și el n-a putut să demonstreze, el a spus așa cum este și, de fapt, Comisia de la Veneția, pentru că am aici avizul Comisiei de la Veneția, spune că asta nu poate să fie interpretată ca un dubiu serios, pentru că nu-i o sumă exagerată și, în plus, trebuie să fie luat în calcul și termenul, dacă asta s-a întâmplat în 2009 și persoana în 2023 spune că nu mai are dovezi cu privire la aceasta, Comisia a spus că, da, într-adevăr, nu este o suspiciune suficient de gravă ca să nu treacă pre-vettingul. Și în multe cazuri au fost apreciate selectiv, deci aceleași criterii, aceleași situații, în unele cazuri candidații au trecut pre-vettingul, în alte cazuri candidații nu au trecut pre-vettingul. Ce s-a întâmplat? Ei au depus contestații la Curtea Supremă de Justiție și atunci este Convenția Europeană a Drepturilor Omului, care este mai presus, pentru că noi suntem parte la Tratatul internațional care se numește Convenția Europeană și este mai presus decât toată legislația națională. Așa spune principiul internațional că atunci când această situație internațională vine în contradicție cu legislația națională doar în ceea ce privește drepturile omului prioritate are legislația internațională. Și aici ce se întâmplă? Convenția Europeană a Drepturilor Omului spune clar: „omul trebuie să aibă dreptul la un recurs efectiv”. Un recurs efectiv, asta înseamnă că doar o instanță de judecată poate să-i dea un act final cu privire la situația lui, doar o instanță de judecată poate pune punct cu privire la o situație litigioasă. Noi nu avem acest punct și în cazul în care noi mergeam să alegem, noi nici nu aveam din cine alege, pentru că sunt 5 candidați pentru 5 locuri. Deci de la prima instanță noi trebuie să alegem 4 membri și un supleant și ei sunt 5, deci, 4 membri și un supleant, automat ei toți ajung în CSM. Și atunci, celorlalți candidați cărora le vor fi soluționate contestațiile, ei sunt 16 la număr, să admitem că cel puțin la unul îi este admisă contestația și ar putea să capete dreptul de a participa la alegeri, dar deja locurile au să fie ocupate, deci este un drept iluzoriu. Și atunci se încalcă acest drept la un recurs efectiv, pentru că Convenția spune că omul dacă contestă trebuie să aibă posibilitate să-și exercite acest drept, dacă instanța îi dă dreptate.
Legile în justiție nu trebuie create în grabă pentru situația de azi sau mâine, ci trebuie bine chibzuite fără a lăsa viduri
Vocea Basarabiei: Așa este, dar care instanță trebuie să-i dea dreptate?
Victoria Sanduța: Curtea Supremă de Justiție, acum încă nu este… Știu că o să invocați faptul că ei și-au depus demisia in corpore și aici eu iarăși învinovățesc legislativul, pentru că a adoptat în grabă, graba strică treaba, și acesta este cazul, niște legi nechibzuite care au creat o grămadă de viduri legislative. Viduri, acestea-s goluri și noi asta învățăm în anul I de facultate, că legea trebuie să fie creată nu pentru situația de azi și de mâine, ea trebuie să fie creată chibzuit pentru o multitudine de cazuri generale și trebuie să prevadă cât mai multe situații.
Vocea Basarabiei: Și cine va examina aceste contestații?
Victoria Sanduța: Până la 1 aprilie, noi o să avem Curte Supremă de Justiție, pentru că o mare parte din ei și-au dat demisia de la 1 aprilie și noi sperăm că ei vor da dovadă de responsabilitate, dar eu nu pot să răspund pentru ei.
Vocea Basarabiei: 1 aprilie e la sfârșitul acestei săptămâni.
Victoria Sanduța: Exact, dar toți ziceau că ei trebuie în 10 zile să examineze, sperăm că o să examineze.
Vocea Basarabiei: Așa, ce am aflat? Consiliul Superior al Magistraturii va fi funcțional la sfârșitul acestei săptămâni, așa încât să fie reluate procesele din justiție blocate intenționat de mai multe grupuri de judecători. Declarația a fost făcută de președintele parlamentului, Igor Grosu, care susține că cel mai probabil joi, în cadrul ședinței parlamentului, vor fi votați candidații non-judecători pentru CSM. V-a surprins această declarație?
Victoria Sanduța: Nu, nu m-a surprins, pentru că eu am înțeles că deja legislativul nu dorește pur și simplu să coboare la nivelul celorlalte puteri în stat, deci fiecare putere se consideră mai puternică decât cealaltă și de aici au de pierdut absolut toți, nimeni nu are de câștigat dintr-un război al celor trei puteri în stat, absolut nimeni. Aici este nevoie de maturitate politică și de care vreți, dar ea lipsește cu desăvârșire din acest dialog și din acest proces de guvernare. În primul rând, pentru ce ei au instituit pre-vettingul, dacă tot ei nu-l așteaptă? Pre-vettingul în privința candidaților non-judecători nu s-a încheiat. Și aici tot din vina judecătorilor nu s-a încheiat? Pentru că este Comisia pre-vetting, care tot nu s-a încadrat în termenul prevăzut de lege inițial să examineze toate acestea. Și ce a spus comisia? Că ei au pus accent nu pe viteză, dar pe calitate. Bravo lor, așa și judecătorii pun accent pe calitate în multe cazuri, pentru că legea uneori este imperfectă, ea trebuie modificată, dar asta nu înseamnă că trebuie în detrimentul omului să examinăm repede, în 10 zile, și după asta să apară Curtea Constituțională cu examinarea unei prevederi și să spună că, de fapt, s-a încălcat un anumit drept fundamental, constituțional și asta duce la consecințe mult mai grave. Respectiv nu s-a așteptat finalizarea, pentru că toți candidații care acum trec pre-vettingul din partea non-judecătorilor au dreptul să fie discutat în parlament, pentru că nu degeaba au acceptat să treacă această procedură care, după mine, este o procedură de umilință publică atunci când se discută niște chestiuni personale ale funcționarilor publici, în speță acum vorbim de judecători, care nu au nicio legătură cu corupția, absolut nu au nicio legătură cu dosarele acestea la care se face referire, cu „laundromatul”, cu miliardul furat. Deci îi întreabă pe judecători ce au făcut cu 200 de euro când erau studenți și spune că el nu poate demonstra că părinții lui lucrau în Italia și-i transmiteau 200-300 de euro lunar.
