Președintele României, Klaus Iohannis, este politicianul străin în care cetățenii Republicii Moldova au cea mai mare încredere. O arată proaspătul sondaj realizat de compania iData în luna martie.
La întrebarea „Câtă încredere aveți în conducătorii de peste hotare?”, Klaus Iohannis este în top cu 31 la sută. Liderul de la Cotroceni l-a devansat pe cel de la Kremlin, Vladimir Putin, care a obținut 29,5%. Urmează șeful statului turc, Recep Erdoğan, după care liderul chinez Xi Jinping. Volodimir Zelenski s-a clasat pe locul al cincilea, cu peste 26 la sută. În listă mai urmează cancelarul Germaniei Olaf Scholz, președintele francez Emmanuel Macron și liderul american Joe Biden. De asemenea, același studiu mai arată că 57 la sută dintre moldoveni pledează pentru aderarea țării lor la Uniunea Europeană și doar o treime se opun acestui proces. Despre Moldova între Est și Vest discutăm la acest sfârșit de săptămână.
* * *
Așadar, este în creștere numărul moldovenilor care vor ca țara lor să ajungă în Uniunea Europeană. 57 la sută din participanții la sondajul realizat de compania iData susțin aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană. În același timp, o treime sunt împotrivă. Cercetarea sociologică mai arată că a crescut și numărul unioniștilor. De notat că, pe parcursul ultimului an, rata susținătorilor unirii a variat cam între 30 și 35%. Vocea Basarabiei a făcut un popas în comuna Răspopeni, Șoldănești, și a căutat să afle de la localnici care le este păsul, care le sunt grijile, care le sunt bucuriile și care le sunt speranțele.
– Bună ziua, dna Valentina, bine ați venit la noi! Știm că de un an și ceva ne aflăm la graniță cu un război cumplit, jertfele căruia noi le deplângem, ne afectează în mod direct și pe noi, pentru că sunt vecinii noștri, sunt foarte mulți compatrioți care trăiesc acolo, este aproapele nostru care moare și este un război nedrept, de acaparare a unui stat de către un imperiu rus.
Vocea Basarabiei: Vă amintiți că și la Nistru a curs sânge în ‘92?
– Da, eram destul de măricică la casa părinților mei când a pornit conflagrația de la Nistru, vedeam bărbați cu arme, îi adunau, îi luau cu autobuzele, vedeam lucruri pe care încă nu le prea înțelegeam, cu ochi de copil, și parcă mi se părea că-i departe de noi problema aceasta.
Vocea Basarabiei: Dar astăzi este înțeles de ce s-a vărsat sânge în ‘92?
– Este clar că s-a dorit acapararea acestui teritoriu, dezmembrarea statului Republica Moldova și s-a reușit, pentru că noi eram atunci un stat tânăr, fragil, fără o rezistență și de asta s-au folosit, dar eram un stat asupra căruia au fost aplicate diferite măsuri de decapitare a inteligenței, nu s-a dorit aici să fie un stat puternic, rezistent la toate greutățile și asta a fost urmarea că ne-au luat așa, pe neașteptate. Atunci eram mai eroi, vreau să zic, îmi părea mie că societatea la momentul cela era mai patriotă, lumea avea niște idealuri naționale, luptau, sărmanii, mureau și credeau în ceea ce luptă. Iată, bunăoară, cum vedem ucrainenii cum își apără pământurile. Astăzi, noțiunea aceasta de patriotism e mai slăbită, e mai firavă, dar oricum…
Vocea Basarabiei: Dar e tot mai frecventă noțiunea de separatism, adică după 31 de ani încă se vorbește despre separatism.
– Se vorbește, pentru că acolo s-a creat un stat nerecunoscut, continuă a fi o bază militară și, evident, unde este armament, unde este și o bază militară, este și un pericol, este un motiv de neliniște, pentru noi și chiar pentru vecinii noștri, pentru noi toți, pentru lumea pașnică.
Și slavă Domnului că avem o conducere în frunte cu Maia Sandu, președinta țării noastre, de care suntem mândri, am înțeles lucrul acesta că locul Moldovei este în Europa și iată deja vedem progrese semnificative la acest capitol.
Vocea Basarabiei: Să revenim la problemele de aici, din mediul rural. Care sunt cele mai mari și cum credeți, ele pot fi depășite, cine trebuie să se implice în soluționarea acestor probleme despre care se vorbește mult, iar ele sunt sărăcia, neîncrederea?
– Evident că este neliniștea în legătură cu războiul de la hotar, doi – sărăcia, prețurile majorate ca rezultat al acestui război, pentru că lumea toată trebuie să înțeleagă că majorarea aceasta a prețurilor nu este creată de conducerea țării noastre, este rezultatul unui război. Acolo unde este război, sunt consecințe grave. Se poate de remediat, se poate ajunge, evident că din orice greutate, problemă există soluție, există cale de ieșire, noi astăzi vedem calea în integrarea în Uniunea Europeană. Și slavă Domnului că avem o conducere în frunte cu Maia Sandu, președinta țării noastre, de care suntem mândri, am înțeles lucrul acesta că locul Moldovei este în Europa și iată deja vedem progrese semnificative la acest capitol.
Vocea Basarabiei: Dar se va mai duce lupta asta, încotro Moldova – cu Estul sau cu Vestul încă mult timp?
– Se va duce, pentru că aici se manipulează cu mintea omului, s-a ajuns până în ADN-ul omului și-i greu de inoculat ideea aceasta că tu ești om liber, că ai dreptul să decizi cum trebuie să trăiești în țara ta, unde să trăiești și că în țara noastră există loc pentru toți, dacă ești om pașnic și vii cu gânduri bune. Da, există șanse să devenim o țară prosperă, se lucrează la acest capitol și sunt mândră de rezultatele pe care le înregistrează conducerea țării noastre la moment.
Vocea Basarabiei: Vedeți că și după mai mult de trei decenii încă nu e clar de ce e această dispută pe problema denumirii corecte a limbii, aceasta a fost și o marfă electorală, pentru că unii politicieni și-au acumulat voturi inclusiv pe acest subiect. Acuma ce ne puteți spune, mai trebuie să rămână dispută în societate?
– Nu. Pentru toată lumea cu carte și pentru tot omul care vrea să înțeleagă niște lucruri elementare, limba noastră este limba română, indiferent cum au vrut unele forțe din interior, din exterior, forțe dușmănoase istoriei, tradiției neamului nostru să numească această limbă. Suntem români și punctum, a spus-o geniul literaturii noastre române. Este clar că este limba română și nu trebuie să se mai întoarcă, să se mai manipuleze cu opinia oamenilor și să mai creeze provocații pe acest capitol – este limba română sau nu este. Este, atât!
Vocea Basarabiei: Ce idee ar putea coagula societatea dezbinată, scindată?
– Din câte observ, unii politicieni nu-și doresc liniște, pentru că ei știu că dacă țara este în haos pentru ei este mai comod să se mențină la putere sau să dețină unele monopoluri, să dezbine societatea. La momentul de față, majoritatea parlamentară înțelege că pentru a orienta lumea corect este nevoie să creăm o țară prosperă, să creăm condiții de muncă, corupția să o eliminăm, să demonstrăm oamenilor că se poate avea o țară prosperă și să nu ne mai abatem atâta sau să vină cineva și să ne mai „zădărască”, să zic așa, cu momentul acesta – sunteți români, aveți limba română, de unde veniți și unde plecați. Deci, în mare parte depinde de politicieni, de mass-media, care este ostilă sau nu lumii, pentru că noi știm că Moldova este o țară unde domină satele mai mult, evident, lumea la sat e preocupată de grijile pământului, nu toți poate și-au permis să vadă lumea liberă, frumoasă, civilizată, dar de-a lungul timpului au fost bombardați cu informații false, cu alte gânduri și iată când încearcă să li se spună adevărul e cam greu, au o anumită reticență față de adevărul istoric. Îmi pare rău pentru poporul meu că nu vrea, evident că nu toți, să-și recunoască originea, adevărul istoric că de acolo venim și trebuie să ne mândrim, de fapt, că am avut niște strămoși înțelepți.
Eu însă am ales să trăiesc aici și sunt mulțumită, dar voi lupta, voi lupta împreună cu cei care am rămas aici, vom pune umărul să construim o țară prosperă împreună cu conducerea pe care am ales-o.
Vocea Basarabiei: De aproape 10 ani, Republica Moldova a obținut acest regim liberalizat de vize și se consideră că s-a făcut un pas corect, pentru că are posibilitate cetățeanul să meargă în Occident, să vadă nivelul de trai de acolo și cum ar putea să aducă experiența pe care o acumulează și el acolo peste hotare în Republica Moldova, dar totuși această depopulare își pune amprenta. Credeți că fenomenul migrației e posibil de stopat?
– Procesul migrației este un fenomen normal. Dacă lumea decide să plece în Europa, de exemplu, și vede lucruri frumoase acolo, ar fi normal și ar fi bine să revină în țară, însă noi nu putem influența decizia compatrioților noștri, doar dacă conducerea înțelege că, dacă vom crea un mediu atractiv, cu o infrastructură dezvoltată, cu o justiție liberă, unde în fața legii toți cetățenii sunt egali, atunci, da, ei își vor dori să revină. Nu-i condamn, eu înțeleg că ei acolo au văzut siguranța zilei de mâine, își pot crește copiii în liniște, în siguranță, cu un salariu decent, îi înțeleg. Eu însă am ales să trăiesc aici și sunt mulțumită, dar voi lupta, voi lupta împreună cu cei care am rămas aici, vom pune umărul să construim o țară prosperă împreună cu conducerea pe care am ales-o.
Vocea Basarabiei, Valentina Ursu, suntem în vizită aici, la Răspopeni, Șoldănești, să aflăm despre viața la țară și în țară. Cum se trăiește, cum se dorește să se trăiască, cine trebuie să pună umărul ca să fie schimbată în bine situația?
– Bună ziua, dna Valentina! Mă numesc Larisa Ciobanu, profesoară de franceză. Cum se trăiește? La țară e ca la țară, cu grijile țăranului, dar și ale intelectualului, pentru că trebuie să fii în rând cu lumea. La țară e mai greu de trăit, fiindcă trebuie să fii și gospodar, și să-ți faci meseria ta de bază, așa că ne străduim să le îmbinăm cumva.
Vocea Basarabiei: Dar ce se mai zicea? Că veșnicia s-a născut la țară.
– Veșnicia s-a născut la sat, da. Nu mi-am văzut viitorul meu la sat, dar iată că de-acum peste 40 de ani duc această povară de profesoară la țară și cred că am lăsat ceva în urmă, mă simt respectată de săteni, de elevi.
Vocea Basarabiei: Se face carte în mediul rural?
– Se face carte, avem rezultate frumoase. Chiar mă bucur, avem elevi buni, nu mulți, dar buni și foarte buni, avem și locuri premiante și chiar suntem o instituție foarte activă, participăm la diferite concursuri, copiii se implică în foarte multe proiecte, concursuri și pe lângă asta încă mai facem și carte.
Vocea Basarabiei: Acum se insistă mult că e nevoie să fie primenit satul. Cum se face această primenire?
Satul trebuie primenit din toate punctele de vedere. Și ca aspect, e clar că și să ridicăm nivelul de trai, trebuie să fim în rând cu lumea, să progresăm.
Vocea Basarabiei: Și cum se schimbă la față localitatea, cine trebuie să o aducă la condițiile bune și foarte bune de trai?
– Toată lumea. Desigur că ideile trebuie să le genereze administrația publică locală, să fie activă, să se implice în proiecte, să explice cetățenilor, fiindcă cetățeanul e ca elevul la școală, trebuie instruit, trebuie educat, să facem ordine și în grădini, și pe drumuri, fiindcă la noi oamenii s-au obișnuit că în ograda mea să fie curat, dar în drum măcar… Nu, trebuie să conștientizăm și să educăm populația că toți suntem parte a satului.
Vocea Basarabiei: Inițiativă, atitudine există?
– Inițiative, atitudine, adunări să se organizeze, ceea ce la noi cam lasă de dorit, cetățeanul nu este instruit și nu este educat la nivelul așteptărilor.
Vocea Basarabiei: Și școala e de vină, familia e de vină, societatea, cine poartă vina?
– Nu numai școala, fiindcă la școală noi ne facem treaba, chiar aș spune că societatea noastră încă se mai menține pe școală, pe educația de la școală, că dacă nu ar mai fi și școala, eu nu știu cine ar mai educa copiii. Instituțiile școlare și preșcolare se ocupă de aceasta și explicăm permanent copiilor, dar iată că copilul din familie de multe ori vine cu foarte puține abilități și în protejarea mediului, și educația pentru sănătate, la noi acestea încă mai lasă de dorit. Cei 7 ani de acasă contează foarte mult, dar eu socot că cu timpul o să revenim și noi la lucrurile bune și vom fi și noi în rând cu lumea, eu sper.
Trebuie să investim nu doar bani, dar și suflet, fiindcă dacă nu-ți pasă de ceea ce te înconjoară, dacă nu-ți pasă de viitorul țării și trăiești doar cu ziua de astăzi, apoi nu avem viitor.
Vocea Basarabiei: Ce trebuie, investiții și foarte multe investiții, de la educație până la îmbunătățirea infrastructurii, pentru că dacă nu se creează acest mediu favorabil atunci cetățeanul trăiește cu ideea că trebuie să plece peste hotare, în lumea largă să-și caute bucata de pâine, rostul în viață?
– Investiții și foarte multă muncă, dar nu trebuie doar investiții în bani, fiindcă am văzut noi că și cu conducerile precedente bani veneau, dar unde se duceau? Doar în buzunarele unor conducători. Vedem noi ce s-a făcut cu banii, banul trebuie investit cu cap și desigur că controlat, toate aceste proiecte să aibă o finalitate reușită. Și desigur că trebuie să investim nu doar bani, dar și suflet, fiindcă dacă nu-ți pasă de ceea ce te înconjoară, dacă nu-ți pasă de viitorul țării și trăiești doar cu ziua de astăzi, apoi nu avem viitor.
Vocea Basarabiei: Cetățenii acestui stat trebuie să trăiască astăzi cu grija cine sunt prieteni și cine sunt neprieteni?
– N-aș spune că trebuie să trăiască cu grija aceasta, cetățeanul trebuie să-și dea seama, să se descurce, omul trebuie să înțeleagă cine-i prieten și cine-i dușman, așa ca în viața de zi cu zi. Dacă eu văd că acest partener al meu mă trădează sau mă folosește doar în scopuri meschine, atunci mă debarasez de el.
Vocea Basarabiei: Dușmanii trebuie căutați doar în afară sau și pe interior?
– Și pe interior, mai mult rău ne fac cei din interior, uitați-vă câte declarații vedem ale ex-președintelui Dodon. Chiar m-am revoltat, cum poți să spui că „îi așteptăm să vină”? Pe cine „așteptăm să vină”? Niște aberații. Eu zic că omul acesta trebuie pedepsit și un ex-președinte n-ar trebui așa să jongleze cu vorbele, oamenii și-au dat seama că am avut atâția ani un trădător la conducere și e periculos, e un om periculos pentru țară.
Vocea Basarabiei: Despre relația putere-opoziție, ce ne puteți spune?
– Eu socot că acum opoziție sănătoasă nu prea avem, avem niște partide care nu sunt partide ca doctrină, ca ideologie, dar sunt niște găști și vânzarea asta de deputați ne demonstrează acest lucru, sunt niște găști care reglează niște conturi și altceva nimic, ei doar pun bețe în roate. Eu înțeleg că trebuie să fie, în orice stat civilizat trebuie să fie o opoziție sănătoasă, dar tot ceea ce generează opoziția de astăzi sunt doar bețe în roate, piedici în progresul țării noastre.
Acum lumea ne recunoaște, știe despre Moldova, știe cursul Moldovei, suntem norocoși în privința asta, noi trebuie doar să ne bucurăm și să ajutăm guvernarea să ieșim acolo, în lumea civilizată, în rând cu țările lumii libere.
Vocea Basarabiei: Dar ce arată sondajele de opinie? Că dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare, la ele ar participa lumea și ar vota aproximativ pentru aceleași partide care sunt astăzi în legislativ.
– Păi, dacă altele mai bune nu avem… Dar și sondajele sunt diferite desigur că, depinde cine îl comandă. Pe mine mă bucură faptul că am urmărit un sondaj, zic eu, aproape de realitate, unde dna Maia Sandu este pe primul loc și eu socot că dacă mâine ar fi alegeri, eu cu cine vorbesc, oamenii, într-adevăr, simpatizează președinta noastră. Pentru ce? Pentru toate calitățile și pentru deschiderea pe care a făcut-o pentru țara noastră. Până a veni această guvernare, despre Moldova se vorbea numai pe culoarele înaltelor cancelarii, dar acum lumea ne recunoaște, știe despre Moldova, știe cursul Moldovei, suntem norocoși în privința asta, noi trebuie doar să ne bucurăm și să ajutăm guvernarea să ieșim acolo, în lumea civilizată, în rând cu țările lumii libere.
Vocea Basarabiei: La început de vară urmează la Chișinău să aibă loc un summit la care sunt așteptați să participe 50 de șefi de state, de guverne.
– Ia uitați-vă, unde s-a mai auzit așa ceva pentru Moldova?
Vocea Basarabiei: Acest lucru ce înseamnă pentru țară?
– Este o recunoaștere totală, asta este o deschidere și ne bucurăm foarte mult, chiar mă bucur pentru țara noastră că suntem recunoscuți de lumea occidentală și de lumea liberă. Desigur că acest summit este o dovadă că conducerea noastră este credibilă, că noi îndeplinim condițiile de țară candidat pentru aderarea la Uniunea Europeană.
Vocea Basarabiei: Tema de acasă e grea și încă e pe cale de a fi făcută.
– Desigur că avem multe de făcut.
Vocea Basarabiei: De ce se consideră grea această temă de acasă?
– E grea, fiindcă s-au făcut strâmb lucrurile și ne-am făcut o reputație proastă, toată lumea ne vorbea până mai deunăzi că suntem țara ceea unde s-a furat miliardul, nici nu știau cum se cheamă țara asta, socoteau că suntem niște oameni uitați de civilizație.
Vocea Basarabiei: Așteptați să fie recuperat acel miliard dispărut?
Eu aștept, toată lumea așteaptă. Desigur că justiția trebuie să-și facă lucrul, dar știți cum e, cu cât mai mult se învechește această căutare, cu atât mai greu va fi de returnat miliardul, așa că sperăm.
Vocea Basarabiei: Vă las pesimistă, optimistă?
– Eu sunt optimistă când e vorba de neam, de țară, de viitor, altfel nici nu pot fi, fiindcă cum aș spune elevilor mei că ne așteaptă un viitor sumbru? Nu, desigur că nu! Trebuie să muncim, să sperăm, fiindcă au fost perioade în istorie și mai grele, dar oamenii s-au mobilizat și au reconstruit. Ia uitați-vă ucrainenii cât sunt de optimiști, ei se uită la țara lor aflată în ruine și spun: „Noi o vom construi din nou încă și mai frumoasă”, se uită la Harkovul lor ars, și Harkovul funcționează ca un oraș normal, se duce lumea la lucru, oamenii trăiesc. Dar la noi, slavă Domnului, e pace, e clar că suntem alarmați că la vecini este război, dar avem mâini, avem picioare, avem cap, haideți să muncim, oameni buni!
Vocea Basarabiei, Valentina Ursu, suntem în vizită aici, în localitatea dvs., Răspopeni, Șoldănești, și încercăm să aflăm cum se trăiește în mediul rural, cum e la țară, cum e în țară.
– La noi la țară principalul e munca și asta-i, nu-mi place mult să vorbesc, îmi place mult să muncesc și restul, cum se spune, depinde de om.
Vocea Basarabiei: Câte ore are ziua de muncă?
– Dorm puțin, în orice caz, dormim așa, câte 4, 6 ore, dar mai mult nu dormim, poate să fie și noaptea, poate să fie și ziua, fiindcă am sere, am animale, una-alta și am de lucru.
Vocea Basarabiei: Totuși există lume care spune că e sărăcie, că se trăiește greu și rău.
– Totul depinde de om, omul dacă se străduie, trebuie să muncească și dacă muncește trebuie să aibă și gata. Vorba să fie așa, scurtă, clară și cuprinzătoare.
Vocea Basarabiei: Dar s-au dezvățat unii moldoveni de a munci?
– Da.
Vocea Basarabiei: Dar de ce?
– I-a învățat așa asistența socială. A mea părere e așa, dar în orice caz omul ca să aibă trebuie să muncească și gata. Situația dintr-o parte când îi căuta îi grea, dar omul trebuie să se descurce.
Valentina Ursu, Vocea Basarabiei, suntem în vizită aici, la Răspopeni, Șoldănești, să vorbim despre prezentul și viitorul Republicii Moldova. Cum descrieți prezentul, cum ați vrea să fie viitorul?
– Prezentul este cam încurcat, în ceață un pic, dar eu știu că după nouri și ploaie vine și soarele. Și totuși, eu sunt optimistă și sper că lumea este foarte înțeleaptă și își dă seama de toate relele care sunt acum la vecinii noștri și cred că preiau optimism de la ei, că sunt foarte curajoși. Trebuie să fim curajoși și să fim harnici, trebuie foarte mult să muncim ca să fim și noi încadrați în Uniunea Europeană.
Vocea Basarabiei: Ce probleme trebuie să aibă astăzi prioritate ca să fie rezolvate?
Trebuie să ne facem bine tema pe acasă, adică să rezolvăm niște probleme ale țării care sunt chiar foarte stringente, să fie reformată justiția, să se oprească toate relele.
Vocea Basarabiei: Dar de ce se vorbește atât de mult de situația din justiție astăzi?
– Pentru că lumea nu are încredere, nu crede că se poate dezrădăcina răul acesta care s-a făcut până acum, căci până acum nu era dreptate. Dar știți de ce? Era drept acel care avea bani, care avea neamuri, dar acum un pic lumea vede că se poate ajunge și la dreptate, cam cu greu, dar se poate.
Vocea Basarabiei: S-a început să se facă această curățenie în justiție, vedeți că deocamdată situația rămâne incertă, pentru că cei de la guvernare spun că există rezistență pe interior în tagma aceasta a judecătorilor, cei care reprezintă acest domeniu important, justiția, spun că puterea, politicul se implică prea mult și că în stat sunt trei puteri separate: justiția, executivul și legislativul. Și unii aruncă pietre în grădina altora.
– Bătrânii noștri aveau așa o vorbă tare înțeleaptă: cel care stă pe grămadă, cam greu se dă jos și tot cară, cară, cară sub dânsul. Cred că trebuie cumva de adus la înțelepciunea pe care ne-a dat-o chiar Dumnezeu, el ne-a dat înțelepciunea asta că trezește-te, omule, că până la urmă nu iei cu tine totul. Și atunci, pentru ce așa de multă lume ai necăjit ca să aduni, câtă lume a vărsat lacrimi? Mama mea spunea de multe ori: să te păzești de lacrimile celui cu care comunici, să-i dai omului ceea ce-i al lui.
Vocea Basarabiei: Acum se insistă foarte mult ca acei care să activeze în sistem să fie persoane integre, oneste. Pentru dvs. contează ca acel care vrea să rămână judecător, să devină judecător să-și poată justifica averile?
– Eu de multe ori la copii, la elevi le dau un exemplu: imaginează-ți că tu ai o casă cu trei etaje, că trăiești foarte bine, iar cel de alături nu are și moare de foame. Eu nu vreau să trăiesc așa, mie mi-i milă, eu vreau să mă împart cu el, vreau să-i dau și lui. Mie îmi place când vecinul și-a făcut un gard, și-a făcut ceva frumos în ogradă, și-a cumpărat ceva, aoleu, e bravo, e bine, mă bucur. Adică din munca lui, iată, muncește din greu, mai economisește, muncesc toți membrii familiei…
Vocea Basarabiei: Și pentru că ziceți că lucrați în școală, să vă întreb – cum se încearcă să fie educat tânărul în spiritul patriotismului, există patrioți, există trădători? Pentru că și acest subiect este deseori discutat.
– Trebuie numaidecât să ne iubim frații, surorile, părinții, să ne iubim neamurile.
Vocea Basarabiei: Și asta le spuneți copiilor? Dar la nivel politic ce se întâmplă la capitolul patriotism?
– Vând interesul național cei care au averi nejustificate, care au adunat până acum și e clar că el nu vrea să cedeze, el se ține acolo, că lui așa îi era bine. Nu știu de ce parcă mă gândesc că-i pedepsește Dumnezeu, de ce nu le dă o înțelepciune să se gândească, mai oprește-te, asta-i țara în care eu trăiesc, aceștia-s oamenii pe care îi întâlnesc zi de zi, acestea-s neamurile mele, aceștia-s ai mei, cum așa să-i trădez eu? Nu înțeleg eu asta.
Vocea Basarabiei: Cetățenii au nevoie de modele, de repere, ați putea să ne spuneți cine sunt repere, modele pentru dvs.?
Un model pentru mine astăzi este președinta țării. Este o femeie calmă, extraordinară, îmi place de ea. Înțelepciunea aceasta și calmul acesta cu care se adresează și cu care explică toate lucrurile, acestea cred că vin de la părinți, de la strămoși, vin de undeva din adâncuri, nu poți s-o capeți așa, dacă n-o ai.
Vocea Basarabiei: Și ce a reușit ea în mandatul de doi ani de zile?
– Dar ce putea să facă ea, că sunt foarte multe cozi de topor? Și ea face ce poate.
Vocea Basarabiei: Cine?
– Maia Sandu, președinta țării. Ea face tot posibilul, adică își pune toată înțelepciunea, toate cunoștințele ca să aducă țara asta la ceva bun, să trăiască oamenii bine, ea dorește lucrul acesta, că se cunoaște pe vorbă, pe ochi, pe mimică, pe tot. Cunoști omul care este bun la suflet și dorește binele țării. Maia Sandu nu-i coruptă, este o femeie înțeleaptă, este inteligentă și cu dragoste de țară, de neam, de oameni. Cred că dorința ei cea mai mare e ca țara asta să aibă un viitor, să trăiască bine și să vadă și ei frumosul din lumea civilizată, din lumea europeană, din lumea care trăiește bine, care se exprimă liber. Da, a trăi liber este foarte important. Poți să ai bogățiile de pe lume, dacă ești supusul cuiva, nu, categoric nu.
Valentina Ursu, Vocea Basarabiei, suntem în vizită aici, în satul Răspopeni din Șoldănești, și vă întrebăm cum se trăiește astăzi la țară, în țară. E greu, e ușor?
– E greu, e greu. Ce să mai vorbim? E greu!
Vocea Basarabiei: De ce e greu?
– Că am cunoscut viață bună, de atâta. Dacă zice cineva că rușii așa, de bine de rău, bogdaproste, am avut careva studii și am avut oleacă, de-amu asta-i tot în trecut, dar am fost mulțumit. Și cu medicina am fost mulțumit, și cu școala, și cu toate, cu toate, dar amu ce speranță?
Vocea Basarabiei: Dar vreți să fie refăcută Uniunea Sovietică și credeți că e posibil să mai fie refăcut URSS-ul?
– E clar că nu, nu, nu, regimuri au fost tare multe, dar nu se repetă, e clar că istoria cum e nu se repetă, dar amu dacă am avea dorință am face. De ce să stricăm noi cu un prieten bun care m-a ajutat, l-am ajutat cu ce am putut așa, de ce să stricăm noi relațiile, de ce să dăm cu piciorul într-însul?
Vocea Basarabiei: Dar mai mult de 400 de zile e război aici, în imediata vecinătate a Republicii Moldova. Cine cu cine luptă și de ce luptă?
– Americanii, americanii… Eu cred că și în relațiile noastre tot așa. Dar, într-adevăr, de ce trebuie să se amestece ei și să ne sufle nouă în borș? Noi ce avem, ce nu avem, dar așa iaca pe Ucraina au implicat-o, de-amu și pe noi, cine știe și pe noi mâine-poimâine ce ne așteaptă. Eu mă tem, nu mă laud, că-mi fac cruce, Dumnezeu mă vede și mă aude, că eu îmi fac cruce dimineața și seara, eu niciodată nu uit să mă rog să se termine războiul la vecini și să nu fim și noi implicați. Asta-i cea mai mare dorință, de-amu aș mai răbda cu ce este, cu o pensie de două mii și ceva de lei, îmi ajunge, bogdaproste.
Vocea Basarabiei: Dar cum vă descurcați cu acești două mii de lei, cum îi împărțiți?
– Așa ca să-mi mai rămână măcar un 200-300 de lei, întotdeauna mă strădui să-mi rămână.
Vocea Basarabiei: Și vă considerați om sărac?
– Îs mulțumit, îs mulțumit așa, mai economisesc și eu și mai am și vreo două găinuși.
Vocea Basarabiei: Este vreun politician în Republica Moldova în care aveți încredere, sincer?
– Eu azi grăiam cu cineva și mă gândesc nu știu de ce că Șor ar face ceva. Și mama așa zicea că pe lângă jidani o să ne hrănim cum n-ar fi. Și de-atâta eu nu uit, nu știu de ce, dar eu cred într-însul.
Vocea Basarabiei, Valentina Ursu, suntem în vizită aici în satul dvs. și discutăm cu localnicii despre ce vă preocupă cel mai mult astăzi. Și, în general, cum se trăiește?
– Dar cum se trăiește? În ziua de azi e cam greu, toate s-au scumpit, care se mai duc peste hotare și fac un ban și au mai trăiesc cu ce au, dar acel care, sărmanul, aici cu trei copeici greu trăiește.
Vocea Basarabiei: V-ați gândit vreodată să plecați?
– M-am gândit, dar n-am posibilitate, că-s singurică acasă și nu am cu cine lăsa gospodăria, dar dacă lăsăm gospodăria se destramă totul și mai lucrăm pe aici prin sat, pe la croitorie, sunt posturi de lucru. Care vor să muncească au, care nu… Mulți nu prea vor, că le dau ajutoare sociale și șed acasă și cu asta trăiesc, dar dacă nu le-ar da, ar pleca la lucru. Dar dacă le dă statul bani, de ce să nu trăiască?
Vocea Basarabiei: Ați găsit un loc de lucru?
– Lucrăm la fabrica de croitorie, aici din sat.
Vocea Basarabiei: Vă motivează salariul, trebuie să munciți?
– Puțin ne plătește, dar mergem înainte, dacă nu te vei duce să ai cu ce plăti serviciile comunale, cu ce să trăim, nu avem cu ce.
Vocea Basarabiei: Dar când ziceți „puțin”, asta ce salariu vă oferă, cât?
– Nici 2-3 mii nu ajungem. Depinde, fetele au mai mult, noi mai puțin, depinde cum lucrăm. Eu am lucrat trei ani mai înainte, am șezut acasă pe boală doi ani de zile și acum mă duc așa, când mă cheamă.
Vocea Basarabiei: Ca lumea să nu mai vorbească despre necazuri, despre nemulțumiri, ce trebuie să se schimbe, în primul rând, în țară?
– Ce trebuie? Trebuie să fie aiști de sus din parlament oleacă mai, să dea și la lume care li se cuvine poate să trăiască mai bine. Dar așa ce? Ne cheamă numai cu protestele, cu fel de fel de porcării ce se petrec în Moldova asta, apoi de unde vreți să fie bine?
400 de lei nu mă îmbogățesc, eu mai bine mor de foame decât să mă duc să râdă lumea de mine acolo, n-am treabă cu protestele.
Vocea Basarabiei: Ați fost la proteste?
– Nu, nici prin cap nu mi-a dat, încă atâta lucru să mai fac, 400 de lei nu mă îmbogățesc, eu mai bine mor de foame decât să mă duc să râdă lumea de mine acolo, n-am treabă cu protestele.
Vocea Basarabiei: Cum vedeți satul și statul peste 10 ani? Cum ați vrea să arate Republica Moldova și satul Răspopeni?
– Vrem un viitor mai bun, vrem condiții în Moldova, să avem de lucru, să avem cu ce trăi, că așa cum să trăim, dacă nu avem posturi de lucru? Hai că poate 2-3 femei se angajează aici la o fabrică, dar sunt încă mulți și pleacă toți peste hotare, copiii mei îs toți peste hotare.
Vocea Basarabiei: Unde vă sunt?
– Unul e în Israel, unul e în Italia.
Vocea Basarabiei: Și ce spun ei, vor reveni aici la Răspopeni?
– Unul poate că o să vină, dar unul și-a cumpărat casă acolo și n-are rost să se întoarcă aici înapoi, nu.
Vocea Basarabiei: Ați fost la ei?
– Da, și vom pleca și în vara asta.
Vocea Basarabiei: Și câți ani i-ar trebui Republicii Moldova să ajungă la acele condiții, la acele standarde?
– Depinde de dna președintă cum va conduce mai departe, nu știu…
Vocea Basarabiei: Dar depinde doar de Maia Sandu sau și de cetățeni?
– Vreo 5, 10 ani măcar, dar cine știe ce ne așteaptă pe viitor, nu vedeți cu războaiele acestea ce va fi…
Vocea Basarabiei: Care vă este frica cea mai mare?
– Războiul. Sărăcia și acestea le mai înfruntăm, dar de război toți ne temem. Nu vedeți Ucraina, a rămas praf dintr-însa? Nu se știe și la noi ce va fi.
Vocea Basarabiei: Dar cetățenii sunt uniți ca să știe ce vor împreună?
– Desigur că vor pace pe pământ să fie. Pacea și sănătatea, acestea-s principale.
Vocea Basarabiei, Valentina Ursu, suntem cu microfonul aici, în mediul rural, în Răspopeni, Șoldănești, să aflăm păsul cetățenilor.
– Dacă muncești ai, dacă nu muncești nu ai. Asta-i. Îs la pensie, d-apoi, iaca, vând o floricică și vând vreo două semințe, să mai grămădesc vreo doi bani și să fac măcar o bucățică de pască, niște ouă roșii, că au să vină nepoții și nu știu ce să le dau, dar o să vedem. Să ajungem sănătoși și să fie pace. Pace, pace, pace!
Vocea Basarabiei: Dar câte ore de muncă are ziua pentru dvs.?
– Vai! Se începe de la 6 dimineață și până îi noapte afară.
Vocea Basarabiei: Vă explicați totuși de ce lumea plânge că e sărăcie multă?
– Pentru că nu lucrează, grădinile stau în buruieni, dar ei șed pe telefoane, șed pe internet, nu lucrează. Măi, ieși la lucru, ieși și fă, ieși și vinde ceea ce produci, vinde, dar nici n-avem cui le vinde. Iaca am scos vreo două floricele și le duc înapoi acasă. Noi, aiști de jos, ședem și așteptăm pace. Atât.
Vocea Basarabiei: Ați spus de multe ori cuvântul „pace”. E frică multă acum în societate?
Nu ni-i frică de război, dar ne rugăm pentru pace, vrem la toată lumea, pe tot globul pământesc să fie pace.
Vocea Basarabiei: Dar dvs. aveți încredere în cineva?
– În unul bunul Dumnezeu și ruga la el. Atât. Pace să ne dea și putere, și sănătate.
* * *
Opinii adunate în comuna Răspopeni din raionul Șoldănești. Despre încrederea pe care o au cetățenii în partidul aflat la guvernare, despre reforme și integrarea europeană, despre amenințările Kremlinului și de ce și-ar dori Federația Rusă un guvern antieuropean la Chișinău, despre toate acestea Vocea Basarabiei a discutat cu vicepreședintele parlamentului, Mihai Popsoi, pe care l-am întrebat mai întâi cum comentează el rezultatele sondajelor.
Urmăriți interviul integral cu vicepreședintele legislativului, Mihai Popsoi.
