Bună dimineața, dragi prieteni ai Vocii Basarabiei! Sunt Iulian Ciocan, vă invit din nou la „Radiografia Săptămânii”, o emisiune în care luăm în dezbatere teme de actualitate cu oameni din zona artei și culturii. Am în această dimineață un invitat special, deosebit, un oaspete din Finlanda, îi spune Tuukka Tuomasjukka, este jurnalist și traducător finlandez de literatură română. Tuukka, bine ai venit la Vocea Basarabiei!
Tuukka Tuomasjukka: Mulțumesc pentru invitație, Iulian!
Vocea Basarabiei: Vreau să-ți spun că probabil ești primul cetățean finlandez care a venit la Vocea Basarabiei, iar chestia cu totul deosebită este aceea că vorbești foarte bine limba română și vreau să te întreb de la bun început – cum ai învățat limba română?
Tuukka Tuomasjukka: Gluma mea preferată e că am citit „Dilema Veche” și am ascultat multe manele, dar am făcut la facultate, adică atunci când studiam jurnalismul la Universitatea din Tampere, unde îmi făceam licența, acolo era posibil să studiez limba română atunci și făceam adică modelul de studii facultative română. După aceea mă duceam la Cluj și făceam un Erasmus acolo, după care primeam o bursă de la ICRE și stăteam, cred că era în 2019, când stăteam în Mogoșoaia o toamnă. Și de ce limba română? Pentru că m-a atras Europa de Est mereu și am studiat și limba franceză mai înainte. Am fost interesat de Turcia, când studiam jurnalismul la facultate, dar atunci nu eram sigur dacă pot să mă duc acolo, pentru că situația politică în Turcia nu era stabilă și când minoritatea romă din România a venit în Finlanda am realizat că România este o țară de Est în Uniunea Europeană și, dacă învăț limba română, voi avea o limbă comună cu ei și pot să colaborez cu o revistă, de pildă, este în România o revistă de stradă care-i vândută chiar de către romii care vin din România în Finlanda să vândă revista ceea și să câștige un ban.
Vocea Basarabiei: Deci, tot romii au fost acei care te-au adus în Republica Moldova, pentru că am înțeles că ai venit aici în cadrul unui proiect?
Tuukka Tuomasjukka: Da, am venit aici cu ONG-ul Institut Diaconis Finlandez, adică ei au niște proiecte cu ONG-uri moldovenești și am venit cu ei. Ei au finanțat, bunăoară, un centru temporar pentru refugiați romi și persoane cu dizabilități din Ucraina. Când am fost acolo vineri nu erau romi, dar fac un reportaj despre situația oamenilor cu dizabilități, adică dacă primesc destul suport și cum îi ajută Europa de Vest acum.
Vocea Basarabiei: Ești pentru prima oară în Republica Moldova?
Tuukka Tuomasjukka: A doua oară. Am fost aici acum 5 ani, dar am petrecut mult mai mult timp în România decât aici, peste Prut, dar chiar aș vrea să fiu aici mult mai mult și o să revin în toamnă.
Vocea Basarabiei: Vreau să încep discuția noastră despre Finlanda, de fapt, pentru că Finlanda este o țară despre care s-a vorbit foarte mult în acest an datorită faptului că a renunțat la neutralitatea ei proverbială și a intrat în NATO. Vreau să te întreb pe tine, ca pe un finlandez, cum s-a întâmplat lucrul acesta, că Finlanda, care avea o poziție foarte prudentă, vigilentă, era tot timpul între Rusia și Occident, deci, cum s-a întâmplat că a renunțat totuși la ruși și s-a dus spre NATO? Deci, războiul din Ucraina v-a speriat atât de tare?
Tuukka Tuomasjukka: De ce Moldova a făcut acest lucru? E o întrebare foarte bună, dar cred că finlandezii ți-ar răspunde, ar începe că noi am făcut parte din Occident, îmi place că ai zis că neutralitatea era la nivel proverbial, adică, da, noi avem summitul cu Biden și cu Putin, nu mai țin minte când a fost, nu era Trump și cu Putin, scuză-mă, era cred că în 2020 sau așa ceva, când ei se întâlneau în Finlanda, pentru că Finlanda e cumva o zonă OK pentru dialog. Noi în Finlanda aveam așa-zisul „NATO option”, adică opțiunea de a ne duce în NATO sau nu, adică nu ziceam „nu”, nu ziceam nici „da” înainte, însă când Rusia a atacat Ucraina, după aceea destul de repede niște sondaje au arătat că finlandezii ar fi pro-NATO și nu prea aveam o discuție critică despre ce înseamnă să fii în NATO? Noi aveam o colaborare destul de strânsă la nivel militar cu NATO, chiar dacă nu eram membri, cred că noi făceam parte din comunitatea aceasta a țărilor NATO, dar art. 5 în care se stipulează că dacă rușii ar veni în Finlanda, noi am primi ajutor și dacă ar fi un atac într-o altă țară, și noi am veni s-o ajutăm. Cred că acest lucru era cel mai important pentru finlandezi.
Vocea Basarabiei: Dacă nu se întâmpla această invazie rusească în Ucraina, Finlanda putea să rămână în continuare neutră, așa se pare?
Tuukka Tuomasjukka: Păi nu știu dacă ar fi neutră, adică Finlanda…
Vocea Basarabiei: Da, un soi de neutralitate, să zicem așa.
Tuukka Tuomasjukka: Hai să zicem că în perioada prim-ministrei Sanna Marin, care nu mai este prim-ministră, pentru că noi avem un nou guvern, dar în timpul ei, adică înainte politicienilor le era cam frică să facă critici publice față de Rusia, la toți ne era frică și înainte, adică noi știam ce se întâmplă în Rusia cu Navalnîi, cu opoziția și cu toate acestea. Și s-a schimbat când președintele nostru sau mie mi s-a spus că măștile au fost luate, acum au fost dezvăluite fețele reale, așa a zis el. Și cred că asta a fost, na, fără atacul Rusiei în Ucraina ar fi fost posibil pentru Finlanda retorica să rămână cumva mai amicală.
Vocea Basarabiei: Și acum, deci ați intrat în NATO, voiați împreună cu Suedia să intrați, Suedia n-a reușit, voi ați reușit. Cum vedeți lucrurile acestea?
Tuukka Tuomasjukka: E o întrebare foarte bună, eu nu sunt Erdogan, nu știu.
Vocea Basarabiei: El i-a pus piedici Suediei, da?
Tuukka Tuomasjukka: Da, desigur! Minoritatea de kurzi e mult mai mare în Suedia, ei sunt implicați și în politică acolo. Sigur că sunt activiști pentru minoritatea kurdă și în Finlanda și sunt kurzi și acolo, dar în Suedia sunt mult mai importanți în societate și cred că a fost un pericol oarecare. E posibil să fie și alt motiv și noi avem o graniță cu Rusia, Suedia nu are, adică avem 1.300 și ceva de kilometri.
Vocea Basarabiei: Aceasta e enorm de mult. Deci este un vecin foarte mare și cumva spre care mereu trebuie să privești cu atenție?
Tuukka Tuomasjukka: Și evident că identitatea finlandeză e cumva și construită, de pildă, dacă străbunicul meu a luptat în războiul din 1918 și în războiul din 1939-45, acestea sunt lucruri foarte importante. În fiecare zi de independență în 6 decembrie în Finlanda la televizor poți să te uiți la un film despre război, soldatul necunoscut, adică e atât de important pentru noi, încât în fiecare zi de independență ne amintim cum noi ne-am dobândit independența, ne-am cucerit-o.
Vocea Basarabiei: Dar Finlanda are și ea niște teritorii pe care i le-a luat cumva Uniunea Sovietică în ‘39, ca și noi, de fapt, cei care suntem aici, în ‘39. Și eu îmi amintesc că, fiind copil sovietic, am citit o carte – «Карельские народные сказки», deci, „Povești populare din Karelia”, vreau să ne spui foarte pe scurt ce-i cu această Karelie. Cine sunt acești kareli?
Tuukka Tuomasjukka: E foarte interesant, pentru că eu cred că acum în Finlanda noi avem 5 milioane de persoane și o cincime dintre ei au rădăcini în Karelia, când au trebuit ei să plece din Karelia și să vină în Finlanda, adică atunci au fost dislocați în diferite orașe și comune. Adică, carelii sunt o minoritate, limba careliană e o limbă diferită de limba finlandeză și acum activismul carelian cumva a crescut și oamenii știu mult mai mult despre rădăcinile lor, pentru că s-a finlandezat cumva cultura și limba carelă, dar acum sunt mult mai mulți oameni interesați de a relua această cultură.
Vocea Basarabiei: Dar sunt în Finlanda școli în limba karelă?
Tuukka Tuomasjukka: Nu sunt prea multe, sunt câteva facultăți în care poți să faci câteva cursuri în limba karelă și la Petrozavodsk, în Rusia, era posibil. În școlile din Finlanda, nu, cred că a fost vreo grădiniță în care s-a încercat să se predea în limba carelă, dar mai mult nu a continuat.
Vocea Basarabiei: Am înțeles. Acum să încercăm să trecem la Republica Moldova. Pentru că tu ești un finlandez care ai venit aici, în Republica Moldova, vreau să te întreb iată ce: cum se vede Republica Moldova din Finlanda, cum s-a văzut și cum se vede acum? Este vreo diferență, de exemplu, cum s-a văzut 10 ani în urmă și cum se vede acum?
Tuukka Tuomasjukka: Dacă mă gândesc care a fost prima mea amintire despre Moldova, este Eurovision Song Contest și cred că e posibil că mulți oameni știu că SunStroke Poject e din Moldova.
Vocea Basarabiei: Deci, formații muzicale?
Tuukka Tuomasjukka: Da, dar probabil că oamenii știu că și vinul moldovenesc și cred că oamenii știu că Moldova e o țară săracă și mă gândesc care a fost impresia de acum 10 ani, că a făcut o parte din Uniunea Sovietică și, desigur, Transnistria, situația transnistreană a fost o chestiune importantă.
Vocea Basarabiei: Deci, cam așa eram percepuți – vin, o țară săracă, Transnistria și niște formații muzicale?
Tuukka Tuomasjukka: Da, Eurovision Song Contest și acum…
Vocea Basarabiei: S-a schimbat puțin?
Tuukka Tuomasjukka: Da. De pildă, eu ca jurnalist care a scris despre Moldova timp de 5 ani, înainte nimeni nu era interesat, dar acum s-a întâmplat așa că revistele chiar sunt interesate: „Hei, poți să ne scrii ceva despre Moldova?”. Înainte era altfel: „Moldova? Nu, nu suntem interesați de Moldova”. După atacul Rusiei în Ucraina și declanșarea războiului de acolo, s-a schimbat perspectiva și faptul că PAS și Maia Sandu au intrat la putere cred că a schimbat cumva, pentru că Moldova este văzută ca o țară care vrea să intre în Uniunea Europeană și asta a schimbat cumva percepția că trebuie să… Adică în Finlanda noi am avut mult jurnalism despre Belarus sau Ucraina, cred că Moldova este în aceeași categorie, că aceste țări în care există cumva forțe proeuropene, există și forțe proruse. Eu mă gândesc dacă mai sunt și alte… Dar, de pildă, dacă mă uit la jurnalismul finlandez despre Moldova, cultura moldovenească nu prea se vede acolo. Bunăoară, eu când sunt aici fac și un articol despre cum văd oamenii din sfera culturală din Moldova situația și cred că această perspectivă lipsește cumva, cred că finlandezii fac jurnalism din Moldova, iei interviuri, nu știu, cu politicieni, analiști, dar ce se întâmplă chiar în societate // dar finlandezii nu știu nici limba română, poate limba rusă, sunt câțiva jurnaliști care știu limba rusă.
Vocea Basarabiei: Probabil știu rusa, da. Dar statutul omului de cultură, totuși, este altul în Finlanda decât în Republica Moldova? Eu cred că, totuși, un scriitor acolo contează mai mult decât un scriitor în Moldova, să zicem, așa mi se pare mie.
Tuukka Tuomasjukka: Nu sunt sigur cât de mult contează un scriitor în Moldova, eu sunt mult mai familiar cu situația din România și am înțeles că acolo scriitorii sunt apreciați, dar în Finlanda, pentru că Finlanda e o țară mică, adică cu doar 5 milioane de oameni…
Vocea Basarabiei: E mică, dar teritorial e foarte mare.
Tuukka Tuomasjukka: Da, dar limba e foarte mică, adică literatura finlandeză a fost foarte importantă pentru limba și identitatea noastră mai ales și cumva sistemul nostru de biblioteci e foarte bun, da, literatura a fost importantă pentru finlandezi, dar, deocamdată, există cumva că ce să face când e-book și toate aceste aplicații au venit, adică fenomenul de spoti fi, a venit stream-ul, a venit sfera de Ibucure, că ai această aplicație și de acolo poți să asculți și să citești toate cărțile și nu sunt plătiți scriitorii ca mai înainte. Și oamenii nu mai citesc ca înainte, pentru că folosesc aplicațiile social media și cred că în această discuție că, da, care este viitorul literaturii finlandeze, noi avem această discuție.
Vocea Basarabiei: Da, și în România, și aici e aceeași poveste.
Tuukka Tuomasjukka: Dacă ești scriitor și nu ai o altă vocație, păi nu câștigi mari bani.
Vocea Basarabiei: Da, nu câștigi bani.
Tuukka Tuomasjukka: Avem burse, avem niște fundații de la care poți să primești ceva, dar nu…
Vocea Basarabiei: Burse de creație ceva?
Tuukka Tuomasjukka: Da, așa ceva, dar Finlanda e și o țară în care lucrurile costă mult, adică e greu să trăiești din propriul scris.
Vocea Basarabiei: Cel mai cunoscut politician moldovean în Finlanda acum e Maia Sandu?
Tuukka Tuomasjukka: Da!
Vocea Basarabiei: Și cum se vede Maia Sandu în Finlanda?
Tuukka Tuomasjukka: Se vede că Maia Sandu este proeuropeană și că a lucrat înainte și a făcut studii în Statele Unite, că a învățat la Harvard și a lucrat la Banca Mondială înainte, cred că a fost și menționată și că cumva e progresistă, așa este văzută că e progresistă și că este proeuropeană și, da, atitudinea critică față de ceea ce s-a întâmplat acolo, au fost niște probleme constituționale sau de astea noi nu prea avem. De pildă, dacă facem comparație cu opoziția turcă, cu Kemal Kılıçdaroğlu în presa finlandeză nu prea avem la început articole despre rasismul lui, adică acțiunile față de migranți și noi în Finlanda nu mai credem că e o treabă bună, dar eu când Maia Sandu și PAS au intrat la putere m-am gândit că destul de repede s-a întâmplat schimbarea, adică înainte erați prieteni cu rușii, acum e decizia că „nu puteți să decideți pentru noi”, adică cât de diplomatică era decizia. Fiecare țară face cum vrea, dar în Finlanda nu am prea văzut discursul critic, și critica nu înseamnă că ar fi împotrivă, dar numai sunt critici, dar cred că suntem pozitivi și numai pozitivi. Hai să vedem ce se va întâmpla în viitor.
Vocea Basarabiei: Despre summitul acesta al Comunității Politice Europene, care a avut loc la Bulboaca, aici, nu departe de Chișinău, se știe în Finlanda? Presupun că a fost cineva de acolo aici?
Tuukka Tuomasjukka: Posibil, dar eu nu am văzut prea multe articole de acolo. Pentru finlandezi nu era atât de important ca pentru moldoveni, e posibil să fi fost în presa finlandeză, dar eu nu prea am citit despre acest eveniment și nu ne-a afectat în felul în care noi am văzut Moldova.
Vocea Basarabiei: Finlanda ajută Ucraina?
Tuukka Tuomasjukka: Da! De pildă, noi am primit refugiați ucraineni și-i ajutăm cu arme. Eu nu sunt expert în domeniul acesta, adică e o discuție – ce dăm, ce nu dăm? Eu știu că dna Marin era cred că în Statele Unite și acolo a zis că putem să discutăm dacă putem să dăm avioane sau altceva și după aceea au fost discuții interne foarte mari în Finlanda dacă se poate sau nu. Îmi amintesc că Zelenski a cerut trenuri Allegro de la Helsinki până la Sankt Petersburg să fie donate Ucrainei, dar eu cred că nu au fost donate acolo. Da, a ales partea noastră și noi am ajutat pe ucraineni, nu sunt sigur cu ce sume, dar sigur că dăm ajutor acolo. Sunt și mulți finlandezi care ajută prin organizații, dar sunt și mulți care chiar au dus acolo mașini cu echipamente care sunt necesare acolo și s-au întors cu refugiați ucraineni, adică au fost cumva un fel de taxi pentru ei. Dar eu cred că e mult mai bine să folosești organizațiile care chiar știu cum merg lucrurile. Da, au fost finlandezi care au vrut să se ducă acolo și sunt finlandezi care luptă în armata ucraineană.
Vocea Basarabiei: Voluntari?
Tuukka Tuomasjukka: Da, voluntari. Un voluntar finlandez a murit acolo. Am înțeles că mai înainte au fost și finlandezi care au luptat în Ucraina de Est de partea Rusiei. Da, voluntarii sunt admisibili în presa finlandeză, mai ales aceștia care sunt cu Ucraina.
Vocea Basarabiei: Războiul cu Ucraina durează mai mult de un an de zile, un an și peste 4 luni, cam atât. Tu cum vezi, încotro se îndreaptă acest război, în opinia ta?
Tuukka Tuomasjukka: Habar nu am. În Finlanda noi credem că Ucraina va câștiga, dar când și cum eu nu știu, nu sunt expert, sunt oameni care știu exact ce se întâmplă în ultimele zile.
Vocea Basarabiei: Te întreb pe tine cum simți tu, cum vezi tu, pentru că fiecare dintre noi are o percepție asupra războiului. De exemplu, eu sunt într-o mare nedumerire, eu nu știu exact ce va fi și mă tem foarte mult pentru Republica Moldova. Deci, acesta-i sentimentul pe care îl am eu.
Tuukka Tuomasjukka: La început și eu m-am gândit că dacă rușii ar veni în Finlanda, păi, noi avem o cabană în Laponia, eu am prieteni în România, România e o țară membră NATO, înainte noi nu eram o țară NATO, și pot să mă duc acolo dacă s-ar întâmpla, dar repede noi am realizat în Finlanda că Rusia e prea ocupată în Ucraina, că nu trebuie. Păi că n-a fost cumva mantra aia dacă e posibil să intre Rusia în Moldova după toate aceste orașe și mă gândeam că ce luptă în Moldova ar fi, dar în Finlanda noi ne gândeam că…
Vocea Basarabiei: Și ce ar putea fi după Moldova? Deci, după Ucraina ar fi Moldova și după Moldova?…
Tuukka Tuomasjukka: Am auzit că unii zic că ar fi România după aia, dar cred că nu…
Vocea Basarabiei: Sau țările baltice poate?
Tuukka Tuomasjukka: Asta este posibil. E foarte interesant că țările baltice, atitudinea Finlandei a fost cumva cam înainte. Eu cred că e aceeași ce a României față de Moldova
Vocea Basarabiei: Finlanda față de țările baltice, așa? E interesantă comparația aceasta.
Tuukka Tuomasjukka: Eu cred că era președinte Halonen, fostul președinte care cumva a vorbit despre faptul că estonienii au aceste traume cauzate de ruși și că aceste traume sunt prea mari. Și președintele Halonen chiar a luat o pisică de la Putin care era un cadou, o pisică care trăia cu președintele. Și acum estonienii cred că ei au avut dreptate, iar finlandezii n-au avut, adică acum avem ceva de învățat de la estonieni.
Vocea Basarabiei: Da, pentru că estonienii au simțit într-o măsură mai mare, ei fiind în Uniunea Sovietică mai mult ceea ce este URSS decât Finlanda, exact cum noi, basarabenii, am simțit probabil mai bine decât ceilalți români ce înseamnă Uniunea Sovietică. Probabil că este chestia asta.
Tuukka Tuomasjukka: Exact. În Finlanda eram liberi, chiar dacă în anii ‘70, când era președinte Urho Kekkonen, noi aveam libertate, dar Rusia avea un cuvânt de spus. Epoca finlandizării, adică cum era Moldova înainte de a veni la guvernare PAS și Maia Sandu, că trebuia cumva să fii între, că nu ești liber de-a adevăratelea.
Vocea Basarabiei: Legat de Finlanda vreau iată ce să te mai întreb – după ce Finlanda a intrat în NATO, eu am citit în presa rusă câteva declarații ale unor oficialități ruse. De exemplu, Dmitri Medvedev este un fost președinte rus, un acolit al lui Putin și e în Comitetul acesta de Securitate al Rusiei, deci, Dmitri Medvedev a spus că acum ei vor monitoriza cu mare atenție ce se întâmplă în Finlanda și în cazul în care vor vedea niște permutări de armamente ceva sau aducerea armamentului nuclear, a armelor nucleare în Finlanda, imediat Rusia va fi pe fază și va răspunde cu aceeași monedă. Pe voi nu vă sperie această atitudine?
Tuukka Tuomasjukka: Eu cred că noi nu vom avea armamente nucleare în Finlanda.
Vocea Basarabiei: Deci, Finlanda nu va accepta totuși pe teritoriul ei?
Tuukka Tuomasjukka: În Finlanda, noi nu prea avem discuții despre armamentele nucleare, în Suedia sau în presa suedeză din Finlanda, pentru că avem o minoritate mare de suedezi sau finlandezi care vorbesc limba suedeză, dar eu nu știu dacă NATO chiar ar vrea să ne dea așa ceva, dar în Finlanda noi nu am avut asemenea discuții, cum am zis, discursul critic față de toate aceste lucruri a lipsit. Rușii trebuie să spună asta, adică e retorică, dar eu nu cred că se va întâmpla, adică e numai retorică. (…)
