Vocea Basarabiei: În cele ce urmează vom vorbi despre administrarea impozitelor, taxelor și altor venituri la bugetul național, iar invitatul ediției de astăzi este dl Petru Rotaru, directorul Serviciului Fiscal de Stat. Dl Petru Rotaru a ajuns în această funcție de director acum aproape o lună, mai exact pe 30 martie. Ministra Finanțelor a spus atunci: „Petru Rotaru are o formare academică în domeniul finanțelor și contabilității firmei, deține și un titlu de magistru în drept, a activat din 2006 până în 2010 în diferite funcții de contabil, de director financiar-audit în cadrul companiilor private, din 2010 până în 2012 a fost șef al Inspectoratului Fiscal de Stat din Ialoveni, are o experiență în calitate de consilier raional, din 2011 și până în 2015 a deținut funcția de președinte al Comisiei economie, finanțe și buget din cadrul Consiliului raional Ialoveni, iar din 2016 a fost membru al Curții de Conturi, 7 ani a fost membru al Curții de Conturi”. Am citat corect, dle Rotaru?
Petru Rotaru: În mare parte, da.
Vocea Basarabiei: Bine ați venit la Vocea Basarabiei!
Petru Rotaru: Bine v-am găsit! Și mă bucur foarte mult că m-ați invitat și avem posibilitatea să discutăm anumite probleme și poate neclarități sau anumite lucruri pentru a fi mai aproape de contribuabil și de cetățean, astfel încât să fim înțeleși, auziți și să avem o conlucrare pe acest segment reciproc avantajoasă și, mai presus de toate, eficientă în sensul administrării banului public.
Vocea Basarabiei: Serviciul Fiscal de Stat a anunțat că la data de 2 mai expiră termenul de prezentare a declarației cu privire la impozitul pe venit de către persoanele fizice care nu desfășoară activitate de întreprinzător pentru anul trecut, anul 2022. A mai rămas puțin timp până expiră acest termen. A devenit contribuabilul mai disciplinat, înțelege cât de important este ca să prezinte această declarație?
Petru Rotaru: Eu am să vă dau câteva statistici pentru a ne face concluzii. De exemplu, dacă pentru anul trecut, pentru toată perioada au fost prezentate 94.000 de declarații pe suport de hârtie, astăzi, la ora 14.00, erau 96.876, adică ar fi cam cu 2.700 mai mult, totodată, avem și declarații electronice, noi încercăm să punem accent mai mare pe acest segment în sensul în care la un click distanță cu soluțiile pe care le oferă astăzi Serviciul Fiscal persoana să depună declarația fără ca să-și creeze un deranj în plus, mergând la cea mai apropiată direcție de deservire fiscală pentru a prezenta declarația. Aici pentru anul trecut avem 12.011 declarații și, până la ora actuală, avem 13.489 de declarații electronice, dar sperăm să mai crească numărul, pentru că în ultima săptămână, de obicei, este o activizare.
Vocea Basarabiei: De ce este important ca cetățeanul să prezinte această declarație?
Petru Rotaru: Sunt mai multe aspecte. În primul rând, dacă prezinți declarația în termen, nu ți se calculează penalități pentru întârziere, achitând în termen, cumva demonstrezi o solidaritate socială și fiindcă ai obținut venituri trebuie să achiți impozite. Dacă o să observați, sunt o mare parte din persoane care nu trebuie să prezinte declarația pe venit, dar ei o prezintă, pentru că sunt aceste 2% pe care le pot direcționa către o organizație neguvernamentală sau o organizație de cult și atunci aceasta este o motivație în plus pentru anumite categorii de persoane care, chiar dacă au o singură sursă de venit și nu sunt obligate să prezinte această declarație, doar prin prezentarea declarației pot redistribui aceste 2%. Și o să vă dau un exemplu: Ministerul Afacerilor Interne cred că este campion aici, colegii m-au anunțat, cam sub 15.000 de declarații completate, chiar dacă ele în sine nu creează un efect de achitare a impozitelor, dar le dau posibilitatea de a redirecționa aceste 2% către anumite organizații.
O mare parte din persoane nu trebuie să prezinte declarația pe venit, dar ei o prezintă, pentru că sunt aceste 2% pe care le pot direcționa către o organizație neguvernamentală sau o organizație de cult
Vocea Basarabiei: Da, dar aceste 2% de la Ministerul de Interne sunt direcționate către o asociație creată chiar de Ministerul Afacerilor Interne?
Petru Rotaru: Exact.
Vocea Basarabiei: Și lucrul acesta e practicabil în mai multe sectoare?
Petru Rotaru: Eu fiind la Serviciul Fiscal au venit reprezentanții câtorva organizații încercând să și le promoveze pentru a stimula anumite categorii de persoane să redistribuie aceste 2% către anumite asociații, asociații de bătrâni, de persoane cu dizabilități de diferite categorii și eu mi-am îndemnat colegii, fiindcă și noi suntem o organizație destul de mare, circa 1.600 de angajați și dacă faci un anumit calcul, tot se estimează o anumită sumă, doar că este benevol, fiecare persoană decide unde vrea să redirecționeze aceste 2%. Unii decid să le redirecționeze către asociațiile de părinți sau de la anumite instituții de învățământ, alții la asociațiile de seniori din organizațiile pe care le au, fiecare după cum consideră de cuviință.
Vocea Basarabiei: O să revenim la redirecționarea acestor 2%.
Petru Rotaru: Eu vreau doar să explic, pentru că se creează falsa impresie că cu cât mai multe declarații se prezintă, cu atât contribuabilii sunt mai conștiincioși. Din punctul meu de vedere și am făcut o analiză discutând cu colegii, nu este chiar așa, pentru că s-au făcut anumite lucruri pentru a minimiza obligația de a prezenta declarația privind impozitul pe venit. Și am să explic de ce. Înainte dacă aveai două surse de venit era obligatoriu să prezinți și acum este obligatoriu, doar că înainte erau cote diferențiale și atunci dacă aveai până la o anumită categorie de venit, pe atunci era 16.000 cu 7%, apoi 16.000-25.000 era cu 12%, după care cu 18%, s-a revenit la o cotă unică și s-ar subînțelege că, dacă ai mai multe surse de venit, dar ele au fost impozitate corect, atunci având o cotă unică, nici nu e nevoie să prezinți declarația. În general, administrarea fiscală trebuie să fie orientată spre aceea ca să fie implicați contribuabilii cât mai puțin, dacă ți-ai achitat impozitele, nu mai trebuie să prezinți sau să faci anumite formalități în plus pentru a-ți achita impozitele, acestea sunt principiile de gestionare modernă a impozitelor.
Vocea Basarabiei: Deși eu v-am spus povestea mea, că e bine să mergem la Fisc și să prezentăm aceste declarații cu privire la impozitul pe venit, pentru că mie, de exemplu, mi-au găsit că nu am plătit în 2014 pentru 3 luni, în anul când am vândut apartamentul nu aș fi achitat impozitul pe imobil.
Petru Rotaru: Cu toate că, așa cum am menționat mai sus, Serviciul Fiscal având un număr limitat de angajați, noi analizăm anumite categorii de persoane fizice după anumite praguri, să le spunem așa, înainte dacă suma respectivă era mai mică de 500 de lei la diferite perioade s-au aplicat diferite praguri, dar oricum noi ne orientăm spre eficiență, adică nu deranjăm persoana pentru 10 sau 20 de lei.
Vocea Basarabiei: Dl director, eu în acești 10 ani în fiecare an mergeam și prezentam această declarație.
Petru Rotaru: Am înțeles care a fost problema…
Administrarea fiscală trebuie să fie orientată spre aceea ca să fie implicați contribuabilii cât mai puțin,
Vocea Basarabiei: Probabil că mai sunt asemenea cazuri și de asta am vrut să aducem o claritate, dar am înțeles că dacă suma este mai mică, atunci…
Petru Rotaru: …nu prezintă un interes pentru angajații noștri, în sensul că ei se orientează spre contribuabilii care efectiv se eschivează de la plata impozitelor, nu este un accident sau o anumită sumă care nu este importantă. Orice leu este important să fie transferat în bugetul de stat, dar sunt categorii de interes sau de risc pe care noi le analizăm.
Vocea Basarabiei: Acum stau și mă gândesc, dacă atunci eu am vândut apartamentul în aprilie, eu trebuia să merg și să achit…
Petru Rotaru: Trebuia să vă prezentați până în 30 aprilie anul următor, adică perioada fiscală în care efectuezi tranzacția este anul calendaristic și termenul de prezentare a declarației privind impozitul, cecul este obligatoriu până în anul următor în luna aprilie, adică cum ar fi anul acesta până pe 2 mai.
Vocea Basarabiei: Dar vă dați seama că eu mi-am luat de o grijă că am vândut apartamentul și nu am mai avut o evidență că trebuie să merg la Fisc și să achit pentru acele 4 luni ale anului?
Petru Rotaru: Sunt prevederi în Codul fiscal, dacă apartamentul este domiciliul de bază nu se califică drept creștere de capital, dacă dvs. ați fi avut 3 ani de zile, ulterior Codul fiscal s-a modificat la diferite etape și despre asta o să vorbim, despre modificările din Codul fiscal, ești scutit de plata impozitelor, astfel considerându-se că nu există creștere de capital pentru locuința de bază.
Vocea Basarabiei: Iată că situația arată cu totul altceva, dar haideți că exemple singulare sunt foarte multe și atunci fiecare trebuie să-și clarifice situația inclusiv individual.
Petru Rotaru: Poate că fiecare exemplu individual, eu am o abordare mai specifică, pentru că fiecare exemplu, fiecare persoană și fiecare problemă generalizează o situație. Și eu am avut câteva situații înainte de a veni la Serviciul Fiscal, dacă o să-mi permiteți să vorbesc de persoane fizice. Noi am identificat lista de persoane care sunt pasibile să depună declarații, le-am contactat, le-am rugat frumos să vină și să prezinte declarațiile, unii se conformează, alții nu se conformează, dar este și o altă categorie de persoane care erau chemați la Serviciul Fiscal, și anul acesta noi cumva o să analizăm acest aspect, să mai accesăm încă câteva informații suplimentare din registrele pe care noi le deținem, astfel încât să nu fie chemate. Am avut situații de genul: era locuința de bază, persoana nu era obligată să prezinte declarația în sensul că nu a avut creștere de capital, ea este chemată la Serviciul Fiscal, persoana care se ocupă de administrare spune că este un caz de încălcare fiscală, cheamă persoana, o deranjează o dată să vină să prezinte declarația, documente suplimentare și când ne dăm seama că dacă este locuința de bază, noi putem să accesăm un registru de la ASP și vedem că-i locuință de bază și automat ea dispare, nu mai este necesitatea și nu trebuie să deranjăm persoana. Sunt anumite categorii de vulnerabilitate, vorbim de invalizi de anumite grade, care la fel sunt scutiți de plata impozitelor, au fost citate și asemenea persoane. Noi încercăm acum din oficiu să analizăm tot dosarul contribuabilului, astfel încât dacă este necesar doar să-l chemăm, în cazul în care noi analizăm toate aceste aspecte și el nu cade sub incidență, să nu-l mai deranjăm. Asta este ideea.
Încercăm acum să analizăm tot dosarul contribuabilului, astfel încât dacă este necesar doar să-l chemăm, în cazul în care noi analizăm toate aceste aspecte și el nu cade sub incidență, să nu-l mai deranjăm
Vocea Basarabiei: În caz contrar, dle director, omul se supără repede și zice că instituțiile statului îi doresc mai mult rău decât bine cetățeanului? Asta e constatarea.
Petru Rotaru: E clar că întotdeauna este loc de mai bine, noi trebuie să ne orientăm spre aceea ca să maximizăm eficiența activității noastre, astfel încât să încasăm în termen și în volum total aceste plăți către buget, dar cu cât mai puține deranjuri către contribuabili și de a crea condiții, pentru ca persoana să poată achita mult mai lejer aceste plăți.
Vocea Basarabiei: Dar acum, dacă eu înțeleg corect, Fiscul îi verifică pe cei care sunt înregistrați, dar pe cei care sunt total la negru, într-un fel, „de ce vii să mă verifici sau cum mă verifici pe mine?” – piețele, rețelele sociale, de la manichiură, alimente, reparația auto, construcții, aveți un plan clar de verificare, când vor expira inclusiv aceste patente de la 1 iunie? Dacă nu, acestea așa și vor activa în continuare?
Petru Rotaru: Nu, noi avem câteva categorii de risc, inclusiv cum le-ați menționat dvs., probabil că le-ați luat de undeva ca zone de risc, noi ne axăm pe aceste zone.
Vocea Basarabiei: Eu discut cu oameni care lucrează în aceste domenii și deseori aflu de la ei că nu au nicio dare de seamă nicăieri.
Petru Rotaru: Ce ține de patente, ei nu aveau obligația să prezinte dări de seamă, vorbim de activități independente. Aici lucrurile nu că un pic se complică, dar o persoană care a activat în bază de patentă și n-a prezentat niciodată o dare de seamă venind în zona asta de fiscalizare propriu-zisă, cu aparat de casă, cu anumite lucruri, noi discutăm cu colegii cumva să nu creăm aceste presiuni administrative mai mari către ei, dar, totodată, să vedem ce fac și cum își gestionează ei activitatea independentă. Și avem soluții aici, în principiu vor fi eliberate niște economii pentru patentarii care trec la activitate independentă, vor avea aparat de casă și acest aparat de casă va fi conectat la registrul nostru electronic de vânzări, astfel noi vom vedea în timp real fiecare vânzare, cu toate că daci ei n-au să elibereze bonul de casă pentru un anumit serviciu, n-o să se vadă la noi în sistemul informațional, doar că eu văd că și contribuabilii la un moment dat devin conștiincioși, pentru că ei cer bonul de plată, prestând anumite servicii sau primind anumite servicii, tu ai garanția unei calități prin bonul fiscal și, totodată, este un proces continuu, pentru că cel care nu eliberează bonul se eschivează de la plata impozitelor, dar și noi ca cetățeni responsabili trebuie să cerem acest bon.
Deținătorii de patentă vor avea aparat de casă care va fi conectat la registrul nostru electronic de vânzări, astfel noi vom vedea în timp real fiecare vânzare
Vocea Basarabiei: Eu am avut lucrători în domeniul construcțiilor și am încercat să cer un bon de plată, dar niciodată nu l-am obținut.
Petru Rotaru: Acestea sunt niște activități care nici independente nu sunt, sunt niște lucrări specifice și ele nu sunt supuse chiar patentării, doar că aici, din păcate, munca la negru este un fenomen care încă există.
Vocea Basarabiei: Dar reparațiile auto nu sunt tot aceeași poveste?
Petru Rotaru: Nu, reparațiile auto, noi încercăm acum, ce ține de reparațiile auto, frizeriile, discutam chiar cu Asociația Băncilor să găsim o soluție astfel încât să nu eliberezi bonul de casă, dar să-ți vină o notificare pe telefon în cazul în care tu achiți electronic, că ai un bon care e încărcat în sistemul nostru informațional și în orice moment ai acces la el. Și atunci o să fie, iată cred că aici o să fie instrumentele de know-how, care o să facă presiune pe ei să ajungă în zona de legalitate, pentru că și eu merg și la frizerie și cumva, ori că, nu știu, dar am văzut că dacă până acum nu era un terminal elementar la o frizerie, acum au terminal, achită, se eliberează bonul, pentru plăți se eliberează bonul, ori că de-acum cunosc sau nu știu, dar am văzut că nu doar de o perioadă X de timp, dar se eliberează bonul și încetișor, știți că, și cum dvs. spuneți că frizeriile sunt businessuri foarte mici, haideți să vă spun așa cum este, lor le trebuie timp să se acomodeze regimului fiscal și presiunea fiscală este una destul de mare în Republica Moldova, nu trebuie să negăm acest lucru, pentru că nu avem…
Vocea Basarabiei: Așa este.
Petru Rotaru: Și atunci tu, că am avut situații când un business în primul an de activitate am văzut diferite soluții fiscale în Occident, primii 3 ani nu-l verifică nimeni…
Vocea Basarabiei: Sunt scutiți de la controale, da?
Petru Rotaru: Exact. Și chiar dacă asta cumva nu este spus mot à mot în lege, noi tot ne orientăm spre asta, pentru că noi ne dăm seama că dacă unui agent economic în primul an de activitate ne ducem și-i calculăm impozitele, automat probabilitatea ca el să nu mai activeze este foarte mare și atunci vorbim de zone unde există rezerve. Și o să vă dau un simplu exemplu, tot ce ține de accize, eu chiar mă uitam cum se gestionează, pentru că noi încercăm să avem o soluție și o s-o facem până la urmă de trasabilitate a unui produs accizabil, să știm când a ieșit din depozitul de accize până a ajuns la consumatorul final, scanându-l pe acesta, să ai trasabilitatea lui. Din păcate, noi încă nu avem și avem un mecanism mai învechit de gestionare a accizelor, și o să vă dau câteva exemple, analizezi timbrele de accize realizate – în creștere, cota accizelor – în creștere, încasările – în diminuare.
Vocea Basarabiei: Și explicația?
Petru Rotaru: Nu există explicație, acum încercăm să analizăm procesul acesta și să facem ceva, e clar că se vinde la negru.
Vocea Basarabiei: Absolut.
Petru Rotaru: Dar asta trebuie probat, adică eu nu pot să-mi permit să spun că s-a vândut la negru, s-au procurat accize, nu s-au folosit, dar eu am rezerve, că sunt și aici contribuabili foarte buni, dar sunt și aici câteva rezerve la care noi trebuie să muncim și atunci o să găsim niște rezerve din substratul acesta mai puțin alb, să nu-i spunem altfel, iată acesta e un exemplu. Avem importurile de servicii persoane fizice, de exemplu, prestează anumite servicii. Și atunci, iată aici e o rezervă tot care cumva companiile internaționale angajează de pe teritoriul Republicii Moldova și nu prea s-a achitat, aici iarăși sunt câteva rezerve care s-ar putea de valorificat, astfel încât să țintim locurile unde există rezerve, există masă de impozitare și în care nu există un impact social negativ propriu-zis, pentru că dacă te orientezi spre cei care au 100 de lei și îi chemi la Serviciul Fiscal și le pui și amendă și tot, da, sunt bani care trebuie să fie încasați în buget, dar trebuie să avem și priorități în domeniul acesta.
Vocea Basarabiei: Eu am discutat cu reprezentați ai mediului de afaceri și mulți din ei recunosc că achită onest taxele, impozitele la stat, dar am discutat și cu cei care spun că: „nu arăt chiar tot ce am, dar la sfârșit de an am și mari bătăi de cap că uneori mă încurc în cifre și nu știu cum să ies din încurcătură”.
Petru Rotaru: Eu sunt contabil de specialitate, am făcut finanțe și contabilitate…
Vocea Basarabiei: Ian povestiți-ne cum e să fii șmecher și după asta să-ți dai seama că șmecheria nu te ajută, mă refer la acești agenți.
Petru Rotaru: Vreau să vă spun că, de obicei, businessurile mari e foarte complicat să le gestionezi, hai să spunem două evidențe: sunt costuri exagerate și riscurile sunt foarte mari.
Vocea Basarabiei: Deci, dubla evidență mai mult te încurcă, îți dă bătăi de cap?
Petru Rotaru: Te încurcă, exact. Sunt oameni care au avut o anumită mentalitate de a face business, la dânșii era un mod de a face businessul acesta, dar încet-încet condițiile care se creează, creează și foarte multe riscuri, pentru că dacă anterior toate sistemele informaționale nu erau interconectate, nu aveai acces la informație, era cumva mai lejer să faci lucrul acesta, acum există riscuri foarte mari și metodele, și estimările indirecte noi tot le avem și le avem ca instrument atunci când pentru neplată se deschide dosar penal și noi avem și instrumentul acesta ca Serviciu Fiscal, atunci nu este chiar comod. Și acum, că și eu am discutat cu mediul de business, noi avem costuri mai mari și riscuri mai mari de business când tu ai evidență dublă, și automat ei renunță la asemenea lucruri, înțelegând că povara fiscală este foarte mare, dar ne dăm seama că cu cât o să fie masa impozabilă mai mare, cu atât și presiunea fiscală o să fie mai mică pe fiecare contribuabil în parte. E un cerc vicios, dacă putem să-i spunem așa, dar eu văd că oricum de la an la an încasările cresc, noi impozitele și taxele nu le mărim, din contra, pe întreprinderile mici și mijlocii avem chiar amânarea achitării impozitului pe venit, care are un impact fiscal de vreo 1,2 miliarde de lei pentru 3 ani de zile. Aceasta este o sumă destul de mare pentru bugetul nostru, dar noi facem aceste instrumente și, totodată, încasările cresc, pentru că lucrurile încep să vină în zona de normalitate, când persoana achită impozitele conștient. Da, sunt probleme în anumite perioade de achitare, noi îi înțelegem, eșalonăm aceste plăți, dar vrem ca persoana să-și asume aceste plăți.
De la an la an încasările SFS cresc deoarece lucrurile încep să vină în zona de normalitate, când persoana achită impozitele conștient
Vocea Basarabiei: Dle director, dar poate e bine și să ne explicați de ce există țări cu paradis fiscal și de ce există state unde mai degrabă e iadul decât paradisul?
Petru Rotaru: Vedeți că unde sunt țările cu paradis fiscal, fluxurile de capital migrează către aceste paradisuri fiscale și atunci, de exemplu, având o cotă a impozitului pe venit în Moldova de 12 la sută și în paradisul fiscal de 0 sau câteva procente…
Vocea Basarabiei: Dar eu am văzut acum o serie de reportaje unde moldovenii au business în Dubai și ei vorbesc cu atâta lejeritate despre țara unde se poate face o afacere, fără ca să te gândești că vine și cineva te supraveghează, te are în vizor că ai trecut liniile roșii.
Petru Rotaru: Fiecare țară are venituri alternative, dacă vorbim de Dubai inclusiv, adică veniturile din plata impozitelor cred că nu au cea mai mare pondere în buget. Noi, fiind o țară care nu avem resurse de niciun fel, atunci vă dați seama că principala sursă…
Vocea Basarabiei: Deci, Moldova nu poate să ajungă țară cu paradis fiscal?
Petru Rotaru: Nu poate să ajungă cu certitudine, dacă vrem să devenim un stat care se poate întreține trebuie să creștem numărul agenților economici.
