Bună dimineața, dragi prieteni ai Vocii Basarabiei! Sunt Iulian Ciocan, vă invit să vizionați, să urmăriți, să priviți „Radiografia Săptămânii”, o emisiune în care iau în dezbatere teme de actualitate cu oameni pe care îi invit din zona artei și culturii și care, vă dați seama, au un punct de vedere deosebit. Invitatul meu din această dimineață este Mihai Fusu, regizor, profesor, autor de texte de teatru. Mihai, bine ai venit la Vocea Basarabiei!
Mihai Fusu: Bună ziua, Iulian!
Vocea Basarabiei: Mă bucur foarte mult că am reușit să te aduc în acest studio.
Mihai Fusu: Da, uite, îți mulțumesc că m-ai invitat, dar ceea ce ai spus la început, scuză-mă, poate să începem cu o glumă? Spuneai că inviți oameni din domeniul artei și culturii cu care dezbați teme politice. Și eu, dacă mă gândesc, Republica Moldova când a făcut primii pași în domeniul independenței și a trebuit să încropim, nu mă tem de acest cuvânt, o clasă politică, au venit cam toți sau din domeniul literaturii, sau din domeniul agriculturii. Adică noi, de fapt, nu prea am avut o clasă politică bine școlită, bine educată în domeniul ei, așa că nu se știe cine e mai puțin pregătit în zilele noastre.
Adică noi, de fapt, nu prea am avut o clasă politică bine școlită, bine educată în domeniul ei, așa că nu se știe cine e mai puțin pregătit în zilele noastre.
Vocea Basarabiei: Exact. Da, aceasta e o idee foarte bună, o observație pertinentă. Aș spune că, de fapt, clasa noastră politică la început a fost formată în mare parte din artiști.
Mihai Fusu: Mă rog, nu numai artiști, au fost foarte mulți agricultori sau cadre agricole, agrarieni așa-ziși, care nu aveau nici ei nicio gândire politică clară.
Vocea Basarabiei: Uite, aș vrea să începem discuția noastră, care sunt convins că va fi foarte interesantă, cu așa o știre: președinta Maia Sandu, după acest summit al Comunității Politice Europene, care a fost la Bulboaca pe 1 iunie, a confirmat că va candida pentru încă un mandat. Deci a fost un interviu pentru Bloomberg. Sandu și-a exprimat speranța că Republica Moldova va adera la Uniunea Europeană până în 2030 și după asta a mai avut ea niște ieșiri în public și a spus că Republica Moldova este în siguranță alături de prietenii ei, iar noi suntem văzuți de europeni ca o țară posibilă membră a Uniunii Europene. Cum vezi?
Mihai Fusu: Cum văd? Bine, cum să-ți spun eu? Într-adevăr, eu fac parte din acea categorie de cetățeni ai Moldovei care asta ne-am dori. Adică tot ce a spus, ce a declarat Maia Sandu, tot ce s-a vorbit la summit face parte, într-adevăr, profund din aspirațiile mele, din necesitățile mele politice, dacă vrei. Iată aici ar fi posibil să avem această discuție pe care am început-o cu o glumă – în ce măsură eu sau un alt artist, un om de cultură se pricepe la politică și aș vrea să-ți spun că individul, tu, eu, noi avem mai multe identități. Există identitatea etnică și lingvistică pentru care am luptat într-o primă etapă foarte puternic; există identitatea culturală pentru care am luptat, nu-i neapărat să fie cu cea etnică; identitatea civică iarăși, pentru că există un sistem de societate și alt sistem de societate; identitate economică, în ce măsură tu ai dreptul să ai proprietate privată, și nu ai. Și uite că, cred eu, într-o societate identitatea politică face parte din niște însușiri, asumări mai superioare și aș putea să spun că noi am cam orbecăit în istorie, fără a avea niște obiective clare politice și fără ca individul, cetățeanul Moldovei care mergea la urna de vot să aibă o conștiință politică. Noi participam, practic alegerile sunt o competiție politică, deci…
Tot ce a spus, ce a declarat Maia Sandu, tot ce s-a vorbit la summit face parte, într-adevăr, profund din aspirațiile mele, din necesitățile mele politice
Vocea Basarabiei: Numai puțin. Când ai spus „am orbecăit”, te referi la ultimii 30 de ani?
Mihai Fusu: Să zicem că da, pentru că am votat așa: băi, care-i pentru cine? Ăsta mă duce încolo – hai, ăla mă duce încolo – hai, ăla îmi pare mai apropiat mie – hai, pentru că partidele politice, de fapt, veneau nu cu mesaje politice, dar mesaje fie culturale, fie lingvistice, fie etnice, fie ideologice, dar nu politice. Părerea mea este că din istoria noastră de 30 și ceva de ani, și aici nu că vreau să fac pe plac cuiva, sunt un om liber, nu sunt membru al niciunui partid, o declar acum, Maia Sandu este cea mai frumoasă realizare politică a societății noastre. Asta-i convingerea mea.
Vocea Basarabiei: De ce?
Maia Sandu, din punctul meu de vedere, a venit cu o conștiință realmente politică, marcând deschiderea unei noi perioade.
Mihai Fusu: Pentru că are un anumit standard și eu cred că o societate dacă ajunge să aleagă ca lider politic o personalitate cu aceste convingeri politice, cu acest discurs politic, hai să nu uităm că este și femeie, or știm bine că politica a fost întotdeauna diriguită în zonele acestea așa, hai să zic, chiar și în Europa Occidentală, bunăoară, în Franța femeile nu au acces la politică, așa cum au în țările nordice și uite că din toate țările din jurul nostru Moldova a făcut acest pas care îmi pare mie în sine (cineva acum râde, cineva zice – ce contează că e bărbat sau femeie, contează să fie, știi cum la noi le place, să fie calitate, să fie specialist), or, eu cred că în sine asta-i ceva foarte important. Iată de ce calitatea discursului ei, mesajul cu care vine ea, felul ei de a organiza cumva societatea, dacă vrei, evident că nu este perfect. Cred că ar trebui să-și mai dezvolte, mă rog, poate că le are, dar încă nu s-au manifestat, capacitatea de a dialoga cu diferite categorii de cetățeni sau de diferite orientări culturale sau ideologice, pentru că din punct de vedere politic partidele care nu sunt proeuropene, nu e vorba de mesaj politic, aici vreau să ajung, acolo ele au rămas în urmă și continuă să-și atragă enoriașii, să zic așa, pe criterii fie etnice, fie ideologice, fie culturale, fie de ordin economic. Or, Maia Sandu, din punctul meu de vedere, a venit cu o conștiință realmente politică, marcând deschiderea unei noi perioade. Iată de ce, asta ca să-ți răspund de ce o accept, de ce o simpatizez ș.a.m.d. Acum să cred sau să nu cred în declarațiile ei? Înțelegi, noi suntem o țară mică și noi nu suntem un jucător important pe eșichierul politic al Europei, e clar. De când există Moldova, chiar și în perioada feudală, întotdeauna fie că a trebuit să intrăm în alianțe, fie că am fost vasalii unor state mai puternice, pentru că așa era sistemul…
Vocea Basarabiei: Turcia, Rusia, da.
Mihai Fusu: Până la Turcia a fost Polonia, până la Polonia a fost Ungaria. Deci, astea au fost forțele politice importante care și-au făcut jocuri geopolitice, geostrategice aici și noi am trecut dintr-un câmp în altul, de la Ungaria am trecut cu Polonia, de la Polonia, Ștefan l-a chemat pe fiul lui, i-a zis: „Hai să închinăm țara turcilor, că turcul e mai blajin și o să ne înțeleagă”, ca pe urmă să vină Cantemir și să zică: „Hai să închinăm țara rușilor, că rusul e mai așa și așa”. Acum, „hai să închinăm țara următorului, pentru că e mai bun decât…”. Or, ca să fac deja și o paranteză, un strop de… în miere, în butoiul de miere. Fiecare putere următoare e mai feroce, pentru că e mai puternică decât cea precedentă, adică unde o să ajungem până la urmă noi nu știm, dar dacă lucrurile vor merge așa cum merg, dacă Rusia nu va fi capabilă să distrugă Ucraina, dacă concurența aceasta economică, dacă vrei, pentru că este și o competiție economică, și aici e o temă foarte interesantă, dacă facem o paralelă cu al Doilea Război Mondial, n-ar fi câștigat Rusia dacă nu era…
Vocea Basarabiei: …ajutată de americani.
Mihai Fusu: Acolo nu că a fost ajutor, acolo cred că 70 la sută din tehnică, poate 80 la sută și 90 din mâncare, din haine, totul venea din America, fără acel ajutor nu s-ar fi întâmplat nimic.
Vocea Basarabiei: Și din Marea Britanie.
Mihai Fusu: Da, și din Marea Britanie. Deci, cumva acum Ucraina…
Vocea Basarabiei: Asta înseamnă că Ucraina are șanse acum?
Mihai Fusu: Da, dacă lucrurile și dacă Rusia nu o să aibă, la rândul ei, ajutorul masiv al Chinei, nu știu, și neutralitatea nocivă pentru Ucraina a altor țări importante, cum e Turcia, India, Brazilia, Africa de Sud etc., care nici nu s-au definit. Iată cam așa, dar dacă lucrurile merg așa cum merg astăzi, dacă ele sunt așa cum au fost în timpul summitului, în timpul căruia a fost făcută declarația, de ce nu?
Vocea Basarabiei: Mihai, uite, Maia Sandu am înțeles că-ți place, o consideri un politician deosebit în contextul acesta al nostru moldovenesc, dar există părerea că coechipierii ei, cei din Partidul Acțiune și Solidaritate cumva nu se ridică la înălțimea președintei. Tu cum crezi?
Mihai Fusu: Asta este o problemă nici nu știu de care, pentru că noi nu știm cât de sus sunt colaboratorii lui Macron, noi nu știm, s-ar putea că nu prea, pentru că a mai schimbat și el, și prim-ministrul, și nu se știe cum merg și la el celelalte ministere ș.a.m.d. Noi nu știm cum stă, de exemplu, în România, care este calitatea, că permanent se fac tot felul de schimbări, regrupări, pentru că, într-adevăr, noi nu avem o cohortă, o clasă politică numeroasă, adică tu poți să ai un rector bun într-o universitate, dar să nu prea ai cadre didactice care să țină nivelul, adică trebuie timp ca să-i crești, că trebuie să-i atragi, să atragi finanțe ș.a.m.d. Eu cred că, într-adevăr, asta e și problema tuturor partidelor noastre care au fost de orientare prooccidentală. Nu știu cum se întâmplă că partidele de orientare prorusă, fie că era vorba de Voronin, fie că era vorba pe urmă de Dodon cu Greceanîi, ele au alt sistem de construire a strategiilor, dar și a subordonării în partid, este piramidală, și atunci când ai o subordine piramidală, dacă în fruntea partidului este un lider dezghețat, puternic, hotărât…
Vocea Basarabiei: …carismatic.
Mihai Fusu: Uneori poate că nu sunt cele mai bune deciziile lui, dar ele sunt luate puternic și ele merg până jos fără a fi deviate și ezitări, noi avem impresia că este o clasă politică puternică, în realitate este…
Vocea Basarabiei: În PAS e așa?
Mihai Fusu: În PAS nu este așa, chiar dacă Maia Sandu face impresia unui lider care stăpânește totul, ea negociază; ea negociază cu personalitățile din partidul ei, normal, poate că, dar iarăși nu mă bag în interiorul partidului, pentru că un partid e o chestie foarte complicată, te temi să nu fii trădat, te temi că nu va fi fidel liniei partidului. Și atunci unele partide se îngustează, mai ales dacă liderul, de exemplu, problema Partidului Liberal într-o oarecare măsură a fost că ei nu au avut încredere, s-au temut să nu fie trădați și atunci ei și-au îngustat, și-au îngustat, și-au îngustat linia orizontului până la un punct de vedere și s-a ajuns că au rămas cu nimeni.
Vocea Basarabiei: Cam așa a fost cazul lui Filat, așa am impresia…
Mihai Fusu: Filat nici nu știu, dar mai degrabă n-aș analiza cazul lui Filat, pentru că a fost foarte trecător, foarte confuz, a fost o perioadă de trecere. Din contra, Plahotniuc, având cu totul altfel de viziuni asupra raportului de forțe, el a știut pe cine să plătească, pe cine să sperie, poate a învățat și el câte ceva la școala lui Voronin. Și la el funcționa, el nu se temea să racoleze oameni din alte partide, să-i plătească bine și să-i pună să-i îndeplinească, adică el cumva…
Vocea Basarabiei: Era un jucător abil?
Cred că în Moldova ar mai fi oameni, specialiști demni care ar vrea să colaboreze cu PAS, dar poate că Maia Sandu îi neglijează, pentru că nu are încredere ea sau pentru că cei care sunt în jurul ei mai mici vor ei să fie doar la masa boierilor
Mihai Fusu: Era un jucător abil. Acum nu știu în ce măsură Maia Sandu poate să mai atragă în câmpul ei oameni care nu neapărat îi fac temenele sau nu neapărat care îi jură fidelitate, sau care poate n-au fost în barca PAS din prima zi. Mă rog, un partid crește, se schimbă, se dezvoltă, dacă vrea să se mențină. E adevărat că dacă tu crești prea repede și te umfli prea repede, există pericolul să pierzi identitatea pe care ți-au planificat-o. Și aici, pentru că am totuși memoria bună, îmi aduc aminte mai întâi de Mișcarea Democratică și Frontul Popular, anii ‘89-’90, atunci când pentru a câștiga cu orice preț, pentru a avea o nouă conducere, membrii Frontului Popular au cooptat și au acceptat în rândurile lor toată gașca de agrarieni, care erau membri ai Partidului Comunist sau făceau parte din parlamentul precedent, numai pentru că erau și ei vorbitori de limbă română și pentru că atunci principiul nostru era lingvistic. Or, pe urmă s-a văzut că ne-au dat peste cap, că au fost scoși liderii naționali și ei au întors barca Moldovei cu 180 de grade, pentru că prea repede am vrut să creștem, am vrut imediat să devenim majoritari, așa că s-ar putea să… Așa cum spuneam, nu sunt lider de partid, nu știu ce înseamnă să construiești un partid, dar cu siguranță cred că în Moldova ar mai fi oameni, specialiști demni care ar vrea să colaboreze cu PAS, dar poate că Maia Sandu îi neglijează, pentru că nu are încredere ea sau pentru că cei care sunt în jurul ei mai mici vor ei să fie doar la masa boierilor, știi, divanul.
Vocea Basarabiei: Am înțeles. Mihai, dar, uite, tu ai putea să fii un asemenea intelectual, un om care să colaboreze cu Partidul Acțiune și Solidaritate, pentru că îți place și Maia Sandu, să intri în PAS?
Mihai Fusu: (Râde.)
Vocea Basarabiei: E o întrebare, poate, incomodă, așa…
Mihai Fusu: Uite, eu atâta timp cât, nu știu cum să-ți explic, pentru mine politicienii sau partidele sunt ca un taximetrist, sunt ca un dentist. Deci, eu nu pot să jur fidelitate dentistului, pentru că dacă el se deprofesionalizează sau dacă el începe să câștige prea mulți bani și nu mai este atât de bun specialist, sau pentru că ridică atât de mult taxa, încât eu nu mai pot să-mi permit, eu schimb dentistul, el îmi oferă mie servicii. Din punctul meu de vedere, clasa politică, așa cum trebuie să fie într-un stat democratic, oferă servicii politice. Ei propun o strategie de mișcare, ei propun un fel de a dezvolta societatea, principii oneste pe care noi suntem de acord, adică majoritatea, noi votăm și mergem și-i susținem. S-ar putea ca cineva care nu este membru de partid să fie un susținător mai fervent și mai fidel al unui partid, dacă el este onest și merge pe calea pe care și-a ales-o și, din contra, cei care au carnețele de partid și stau acolo, în spatele tronului, să aștepte că, dacă pică ăsta, eu trec repede în barca cealaltă. Așa că aici ajungem.
Vocea Basarabiei: Deci, este o convențională apartenență…
Mihai Fusu: Da, absolut! Trebuie să ai ochi să vezi oamenii de valoare, să vezi oamenii fideli ideilor și principiilor, dar nu carnețelului. Eu cred că foarte mulți devin membri pentru a profita. N-avem ce face, așa este ființa umană.
Vocea Basarabiei: Dar a fost dintotdeauna așa.
Mihai Fusu: Dintotdeauna a fost și nici nu putem să-i…, dar trebuie să ne protejăm de ei, dacă suntem undeva acolo.
Vocea Basarabiei: Mihai, uite o știre recentă – miniștrii vor avea salarii de 50 de mii de lei, deci li se vor dubla salariile. Eu am văzut și opinii pro, și contra. Unii spuneau așa: „Dle, dar de ce ar trebui să aibă ministrul acesta 50 de mii de lei, când, uite, sunt oameni care au pensii de 2-3 mii de lei”? Alții spun: „Nu, băieți, dimpotrivă, ca să luptăm cu corupția, ca miniștrii aceștia să facă treabă bună, ei trebuie să aibă salarii foarte mari”. Tu cum vezi lucrurile acestea, salariu de 50 de mii pentru un ministru în Republica Moldova?
Mihai Fusu: Știi, când eram tânăr, eram student și când suntem studenți, noi toți suntem așa, mai absolutiști, ne iubim, ne considerăm deosebiți. Și îmi aduc aminte printre noi era: „Măi, dar eu sunt talentat. Eu sunt geniu sau nu sunt geniu?” Țin minte că am discutat cu unul din pedagogii mei și el a zis: „Dar nu-i rău să te consideri geniu. Bravo, foarte bine! Nu e corect să-i consideri pe ceilalți nedemni și proști”.
Vocea Basarabiei: Deci, trebuie să existe o măsură?
Mihai Fusu: De ce să spun nu-i dați lui bani? Eu am să zic altfel: mă, dați-le și la ceilalți. Problema nu-i, pentru că așa cum zici tu că unii oameni văd problema, asta-i aceeași întrebare care naște zâzanie, asta se numește „să moară capra vecinului”, nu că să am și eu capră, dar de ce să aibă el? Să nu aibă nici el.
Vocea Basarabiei: Exact, dar la moldoveni e răspândită treaba asta.
Mihai Fusu: Dar 50 de mii de lei, hai să zic, angro 2.500 de euro. Bine, 2.500 de euro în Occident nu e salariul cel mai mare, nu e un salariu nici de ministru și nici de anumiți funcționari, că sunt țări în care salariul e și 5, și 7 mii de euro. Deci, dacă luăm că miniștrii noștri trebuie să fie la nivel sau nici nu sunt la nivel cu miniștrii din Franța, din România, din Ungaria, nu mai zic de Marea Britanie, Suedia ș.a.m.d. Nici pe departe! Hai să ne întrebăm – de ce avem categorii importante neglijate? Eu cred că toți miniștrii și-au făcut studiile la niște profesori, acum mă întreb eu: ăla ca ministru, care a ajuns ministru, pentru că a învățat la cineva, cât are profesorul lui?
Trebuie să ai ochi să vezi oamenii de valoare, să vezi oamenii fideli ideilor și principiilor, dar nu carnețelului.
Vocea Basarabiei: Cred că mai puțin.
Mihai Fusu: Cu mult mai puțin, în jur de 10 mii și chiar sub 10 mii.
Vocea Basarabiei: De lei…
Mihai Fusu: De lei, vorbim de lei. Deci, acum mă întreb și aici trebuie să ajungem la o întrebare esențială, noi nu am avut niciodată, eu îmi aduc aminte abia îmi pare că după 2000 în Moldova prima dată a apărut, pe timpul lui Sturza, deja Uniunea Sovietică dispăruse de câțiva ani, și noi prima dată am spus vectorul european, Uniunea Europeană. Tu îți dai seama, trecuseră mai mult de 10 ani zile? Noi… Nici nu intra în capul nostru o idee de aceasta. Mă întreb: am avut noi o dezbatere, hai să zic în cercuri intelectuale, să se adune elita politică cu elita intelectuală și să încercăm să vedem ce fel de țară vrem să construim? Tu nu poți să construiești o casă fără un arhitect, or, noi așa construim Moldova, cum o să iasă. Și undeva unul zice: „Vreau așa ferestre, vreau așa turnuleț, vreau ca gardul să fie mai înalt sau mai mic”, dar noi nu avem o arhitectură clară ce fel de țară vrem să fie Moldova nu numai din punctul de vedere al vectorului politic, dar și din punctul de vedere al realităților sociale. Și atunci, dacă luăm realitățile noastre sociale, noi să zicem: dar cum poate să aibă un pedagog sau un om din domeniul educației, culturii, care, de fapt, ei formează țara, pentru că dacă dintr-o țară pleacă învățătorii, pleacă pedagogii, ceea ce s-a întâmplat la noi în anii ‘90 și 2000, unde am ajuns? La noi calitatea populației din punctul de vedere al educației civice, politice a scăzut, specialiștii au scăzut, nu cumva din cauză că am neglijat profesia de pedagog? (…)
