Vocea Basarabiei: În cele ce urmează vom discuta despre inițiativa președintei Maia Sandu de a organiza un referendum, în cadrul plebiscitului, cetățenii Republicii Moldova să spună clar dacă doresc integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană. Vom discuta și despre perioada postelectorală, acum încă mai sunt în frământări, în chinuri, crearea acestor consilii la nivel local, mai cu seamă la nivel de raion, acolo acum mai continuă să se dea aceste lupte politice, unii critică, alții spun că la nivel local nu prea contează culoarea politică, dar oricum o să vedem ce înseamnă acest lucru și ce impact are el pentru anul electoral 2024, dar și pentru următorul an, 2025, când urmează să aibă loc și alegeri parlamentare. Vom vorbi despre grijile și preocupările cetățenilor din Republica Moldova, mai cu seamă că sunt aproape 2 ani de când invazia rusă în Ucraina arată că în această regiune, unde e situată și Republica Moldova, lucrurile încă nu sunt destul de clare, forțele mari probabil încă vor spune ce geopolitică se face în această zonă, unde e și Republica Moldova. Să pornim de la această inițiativă pe care a lansat-o președinta Maia Sandu și ce credeți dvs., opoziția a reacționat imediat și a spus că nu e nevoie de referendum, tocmai exponenții opoziției care altădată cereau convocarea acestui referendum.
Referendumul va fi un exercițiu politic ce o va avantaja categoric pe Maia Sandu
Ilian Cașu: Da, asta este și capcana. În spațiul public deja nu este o idee nouă că președinta Maia Sandu a răspuns la multiplele solicitări ale opoziției să fie aprobat cursul de integrare europeană prin vot popular și mai democratic exercițiu în lume nu există, atunci când politicienii au disensiuni merg la popor, merg la cetățeni. Dar aici este altceva, pentru că dacă mergem pe ideea că președinta Maia Sandu a mers în întâmpinarea opoziției, atunci noi vedem un déjà vu-2016, dacă nu greșesc. Atunci statul capturat cu Plahotniuc la putere și opoziția tot cereau alegeri directe ale președintelui, și Plahotniuc a făcut astfel că a acordat cetățenilor alegeri directe, doar că alegeri directe care erau dirijate total de statul capturat. Gestul Maiei Sandu eu îl văd un pic altfel și ne întoarcem la părintele politologiei moderne, marele Niccolo Machiavelli și gestul acesta al președintei Maia Sandu este machiavelic, în opinia mea, pentru că aici nu este loc de morală, nu este loc de consens și nu este loc de transparență, gestul președintei Sandu a fost să prindă opoziția nepregătită pentru o asemenea mișcare și această mișcare cu referendumul complică foarte-foarte mult șansele politice ale partidelor de pe centru-dreapta.
Vocea Basarabiei: Dar de ce le complică?
Ilian Cașu: Le complică, pentru că noi vorbim de prezidențiale, Maia Sandu este Europa, PAS-ul are monopol asupra ideii și procesului de integrare europeană și atunci ceilalți de pe dreapta cu ce mesaj să vină, dacă Maia Sandu este Europa? Tu poți să vii cu o chestie Europa altfel, noi suntem altfel de executanți ai procesului de integrare europeană, dar pentru cei de dreapta și vor fi, bănuiesc eu, candidați, lucrurile se complică substanțial cu președinta Maia Sandu, care a anunțat deja că va candida pentru al doilea mandat, plus referendumul. Dacă ne întoarcem la Niccolo Machiavelli, este și referendumul un instrument de mobilizare a votului proeuropean în favoarea președintei Maia Sandu. Unii spun că acesta n-o să fie referendumul lui Plahotniuc cu numărul de deputați și cu bag/scot deputatul din parlament. Era o aberație și o bătaie de joc față de cetățeanul moldovean ce a făcut în 2019, dar a făcut la fel, a fost atunci referendumul consultativ în februarie, dacă țineți minte, de a mobiliza votul pro-PD. Și e clar că au luat, se pare, 30 de mandate și datorită referendumului. Deci este un instrument politic, referendumul este în esență un exercițiu politic și asta avantajează categoric șansele președintei Maia Sandu.
Vocea Basarabiei: Până nu demult se vorbea că poate ar fi fost mult mai bine dacă se regăseau pe o platformă toate formațiunile politice care împărtășesc viziunile prooccidentale și se făcea trimitere la experiența României, atunci când la Snagov s-au întâlnit partidele și a fost acel consens larg, dar pentru că în Republica Moldova se zice că rânza moldoveanului…
Ilian Cașu: Nu vreau să ajungem la proverbul sau la metafora aceasta, să explicăm altfel lucrurile. Până a avea un Snagov moldovenesc, în opinia mea, partidul de guvernământ, care este unul proeuropean, trebuia nu săptămânal, că-i prea des, dar cel puțin lunar sau trimestrial să inițieze o platformă de discuții. Știu că au fost câteva cazuri după invazia Rusiei în Ucraina, când dna președintă i-a adunat pe liderii principalelor partide proeuropene sau democratice…
Vocea Basarabiei: Înainte de Adunarea Națională „Moldova Europeană”, ne amintim că au fost câteva întâlniri.
Ilian Cașu: Câteva, aveți dreptate, dar nu s-au permanentizat, dar ca să ajungi la Snagov, trebuie niște pași, trebuie o pregătire. Și această pregătire, în opinia mea, este platforma de discuții, inițiată sincer, nu să-i măcelărești și să-i topești pe ăștia mai micuți, ca să fii tu singura putere sau o singură forță proeuropeană, pentru că nu-i doar acest proces de integrare europeană. Și oamenii raționali își dau seama că este imposibil o singură forță politică să-l realizeze și să mobilizeze grosul societății pentru a atinge acest obiectiv. Deci, până la Snagovul moldovenesc urmau să fie întreprinși niște pași, niște măsuri care în politicul moldovenesc lipsesc și acest Snagov peste noapte nu-l poți realiza, chiar dacă există partide mai mici, veritabil proeuropene, este nevoie de o pregătire.
Este imposibil ca doar o forță politică să realizeze obiectivul integrării europene
Vocea Basarabiei: Dle Cașu, partidele politice acoperă un spectru doctrinar și ideologic în Republica Moldova, iar din perspectivă geopolitică cineva a făcut o estimare și a spus că aproximativ 50 la sută din aceste partide sunt cu viziuni prooccidentale. Dacă ele consideră că PAS a monopolizat această idee de integrare europeană, de ce nu se consolidează și să arate societății că sunt și ele o forță?
Ilian Cașu: Iarăși putem să ajungem la rânză, dacă câteva grupulețe se consolidează. În opinia mea, repet, trebuie să fie această platformă, pentru că e clar că partidele proeuropene au diferite viziuni vizavi de cum să implementăm, cum să traducem în practică acest proces, întrucât este unul foarte complicat. Dar platforma, lucrul acesta se face haideți fără presă, haideți fără like-uri, dar la o masă rotundă, unde prin discuții controversate, prin nu știu ce se ajunge la un consens, dar lucrul acesta nu s-a făcut și nu văd rostul. Iată a fost un caz, câteva săptămâni în urmă că 3 partide au anunțat și mai mult nu au auzit nimic nici cetățenii, nici presa, dar asta este o muncă enormă.
Vocea Basarabiei: De ce nu, am anunțat?
Ilian Cașu: După, ce a urmat? Mai sunt niște acțiuni, mai sunt niște măsuri, ce se face? Știți cum e în politica moldovenească? Liderii anunță fuziunea și consolidarea, dar nu se consultă cu cei din teritorii și aici apar niște chestii foarte-foarte complicate și în lor de 1+1+1=3 putem să avem ori 0, ori minus 1. Deci, matematica politică se deosebește de matematica elementară.
Vocea Basarabiei: Dar ca și politolog să vă cer un răspuns clar al dvs. referitor la Moldova pro-vestică versus Moldova pro-estică. Cum le explicați dvs. cetățenilor, totuși, ce înseamnă acest vector al politicii externe?
Ilian Cașu: Eu știu că dvs. sunteți unul dintre puținii jurnaliști care își face munca la firul ierbii și lucrul acesta îl faceți săptămânal, eu tot comunic și îmi place să comunic cu oamenii, iubesc oamenii, îmi plac oamenii, comunicarea este foarte complicată, fie că o face jurnalistul, fie că o face politicianul. Eu pot să-mi schimb pălăria și să fiu politician, comunicator, analist politic, politolog…
E necesară o platformă permanentă de discuții între partidele proeuropene
Vocea Basarabiei: Și activist civic.
Ilian Cașu: …și activist civic. Deci, îmi plac aceste identități. Este un proces, o să fiți de acord, foarte complicat, trebuie să poți și să vrei să faci această comunicare nu de la partide, dar de la cetățeni, trebuie să cobori la cetățean, pentru că partide… Iată a mai apărut înainte de Revelion încă un partid, sunt peste 70, s-a liberalizat legislația privind constituirea partidelor, însă nu se face această comunicare. Nu face comunicare la firul ierbii nici partidul de guvernământ. Eu nu vorbesc doar de perioadele electorale și atunci când facem acțiuni triumfaliste gen „Moldova Europeană”. Și știți de ce? Pentru că este deosebire între cetățean și putere, cetățean și partide politice. Cetățeanul deja, în opinia mea, a făcut foarte multe pentru integrarea europeană – a votat de două ori un candidat la prezidențiale proeuropean, a votat masiv un partid proeuropean, a venit la Adunarea „Moldova Europeană”, a fost prezent la diferite concerte cu tematică proeuropeană. Și, cel mai important, cetățeanul finanțează, de exemplu, lefurile mari ale miniștrilor, sunt construite în diferite structuri de stat echipe de implementatori, care tot sunt finanțate din contribuțiile cetățenilor. Deci, până aici noi trebuie să spunem franc – cetățenii au făcut mult mai mult decât autoritățile și decât fruntașii partidelor politice. Așa că, în opinia mea, așa cum a anunțat premierul Recean la sfârșitul anului trecut că avem mult de muncă sau trebuie să muncim, trebuie, iată trebuie să muncească, în opinia mea, acum spun ca cetățean, autoritățile, în primul rând, și politicienii, clasa politică.
Vocea Basarabiei: Dle Cașu, întrebarea mea era: cum le explicați dvs. cetățenilor ce înseamnă o Moldovă pro-europeană și o Moldovă pro-Rusia?
Ilian Cașu: Sunt niște realități în Republica Moldova, noi avem cetățeni care au viziuni pro-estice. În opinia mea, cu dânșii trebuie de discutat, dar nu s-a dus un politician sau un ONG într-o regiune cu viziuni preponderent pro-ruse. Te duci de 5, 6, 7 ori, așa cum vrei să convingi un cetățean să te voteze, nu-i suficient să te duci și să vorbești doar o singură dată, fiindcă este un proces foarte complicat. Deci îi explici omului de la firul ierbii care sunt avantajele.
Vocea Basarabiei: Dar explicați dvs. care sunt beneficiile.
Ilian Cașu: Până la beneficii, haideți să întrebăm – ce-i aia integrare europeană pentru moldoveanul de rând? Și răspunsul, nu o să recităm ca unii capii ai ONG-urilor, poate și în studioul acesta, acquis-ul comunitar, lucruri complicate, pe care cetățeanul de rând nu le înțelege și nici nu este obligat să pătrundă în esența acestor concepte. Eu spun asta foarte simplu: integrare europeană pentru cetățeanul de rând al Moldovei e, în primul rând, bunăstarea. Bunăstarea în procesul de integrare europeană o creează instituțiile statului, condiții ca omul să trăiască mai bine. Și asta nu înseamnă pomană și cadou, nu. Asta înseamnă condiții unde omul acasă își câștigă bunăstarea, altfel nu are rost să vorbim despre integrarea europeană, structuri, nu știu ce, participarea ONG-urilor, parteneriate cu societatea civilă ș.a.m.d., lucrurile acestea nu sunt esențiale pentru cetățeanul de rând.
Vocea Basarabiei: Dle Cașu, dar și când rugăm cetățeanul să răspundă la întrebarea – ce înseamnă integrare europeană, ce așteptări are el de pe urma apropierii țării lui de Uniunea Europeană? – mulți dintre ei două lucruri spun: vrem locuri de muncă și salarii mai mari, vrem să ne vină copiii acasă din străinătate.
Ilian Cașu: Foarte corect! Și da, asta este bunăstare, locuri de muncă, salarii decente, asta și este esența bunăstării cetățeanului de la firul ierbii. Și anul 2023 trebuie să fim de acord că a fost un efort de acesta gorbaciovist, mă scuzați pentru acest termen, când mai mult pe plan extern au fost și circumstanțele propice, a fost și o muncă enormă a Ministerului de Externe, a colectivului de diplomați, profesioniști în spate care a permis această realizare, dar deja, odată ce s-a dat startul negocierilor de aderare, trebuie să se lucreze pe intern. Și aici vorbim, în primul și în primul rând, de instituții. Ca să fie foarte clar, știu că s-a mai discutat reforma justiției și problemele cu justiția în Republica Moldova. Eu aș spune că justiția noastră lucrează perfect în raport cu cetățeanul de rând. Dacă cetățeanul de rând încalcă legea, pentru un sac de cartofi de la Cricova, primește 5 ani de pușcărie. Problema justiției moldovenești în procesul de integrare este că nu poate să-i taxeze penal pe hoții cei mari care fură.
Vocea Basarabiei: Dar cum vă explicați că nu poate sau nu dorește?
Ilian Cașu: Este un amalgam foarte și foarte interesant dintre nu poate și nu vrea. Și asta este marea problemă a justiției moldovenești. Încă vedem că cu Partidul Acțiune și Solidaritate la putere progrese în dosare de rezonanță – și ați discutat în studioul acesta de o mie de ori, exagerez poate, dar de foarte multe ori ați discutat – și aici se pune întrebarea: nu poate, nu vrea, sunt ambele? Deja sunt și aprecieri date acestei reforme a justiției numite pre-vetting, că nu funcționează. Eu văd o problemă majoră în ONG-urile implicate încă de pe timpul lui Filat-Plahotniuc, care tot fac reforma asta și o fac, este una foarte costisitoare…
Vocea Basarabiei: Dar cei din sistem vor această reformă? Ei credeți că vorbesc despre nevoia curățării sistemului?
Ilian Cașu: Haideți să spunem că noi ne punem ambii două pălării de reformatori și noi vrem să reformăm sectorul justiției din Republica Moldova. Noi suntem proactivi, noi comunicăm, identificăm, că nu sunt toți corupți, nu toți au iahturi, nu știu ce…
Vocea Basarabiei: …vile, mașini de lux.
Ilian Cașu: Nu vreau să continuăm lista, deja îmi pun pălăria de politician, dar tu mergi și îi identifici, îi asiguri, îi încurajezi, că asta înseamnă reformă proactivă. Vă spun, cu cetățenii de rând, noi putem să intrăm în Uniunea Europeană poimâine, problema sunt hoții mari, care statul moldovenesc, justiția, justiția fiind parte a statului moldovenesc nu poate să-i responsabilizeze penal. Ei ne fură, sărăcesc statul, sărăcesc cetățenii, iată și cea mai mare crimă împotriva poporului moldovenesc – „furtul miliardului”. Este o crimă în haită.
Vocea Basarabiei: Dar câtă influență mai au acești politicieni despre care se spune că ei sunt cei care au comis cele mai mari păcate?
Ilian Cașu: Dacă lucrurile nu merg, înseamnă că vedem șefi noi la instituții de drept. Și bine, facem o diferență conceptuală între instituție ca un set de reguli și persoana care conduce și dacă era o problemă în timpul statului capturat, noua putere – Maia Sandu, PAS – au schimbat capul instituției de drept și eu aș crede și vreau să cred că lucrurile trebuie să se schimbe. Nu peste noapte, e clar că este complicat, dar măcar ceva-ceva să se miște. Dacă nu se mișcă nimic, atunci putem să afirmăm că tare nici nu se vrea, nici nu se poate. Reforma justiției s-a împotmolit, pentru că sunt două procese paralele, unul este gestionarea curentă a justiției, avem dosare, lumea mai încalcă legea și al doilea proces este reforma și cum vrei s-o schimbi. Deci, noi frânăm pe ambele procese – gestionarea curentă a justiției o ducem excelent cu cetățeanul de rând și nu avem niciun progres pe hoții cei mari, care continuă și în ziua de azi să sărăcească statul și cetățenii.
Nu există comunicare la firul ierbii între partidele din țară
Vocea Basarabiei: Să sperăm că CSP și CSJ vor fi funcționale și vor începe să livreze rezultate, asta așteaptă cetățenii. Cât de mult contează cine va fi negociatorul-șef din partea Republicii Moldova pentru ca țara să adere la UE?
Ilian Cașu: Contează foarte mult, dar contează și prestația, și cel care va fi negociator din experiența altor state, Croația, România, de exemplu. Deci, trebuie să stai de gardă intereselor naționale și să aperi ceea ce avem noi, agricultura, să nu cedezi.
Vocea Basarabiei: Eu îmi amintesc această experiență și atunci când s-a negociat Acordul de Asociere, care a inclus și Acordul de Liber Schimb și țin minte foarte bine ce se întâmpla în relația Republica Moldova – Uniunea Europeană. Cei de la Bruxelles insistau pe interesele lor, cei de acasă trebuiau să apere interesele naționale.
Ilian Cașu: Nu știu cât de bine s-a reușit atunci, pe urmă au mai apărut probleme, dar aici, în opinia mea, trebuie să se negocieze la sânge interesul național, pentru că primează celui federal european.
Vocea Basarabiei: Dar între timp se speculează că ar putea să se retragă Nicu Popescu de la Externe.
Ilian Cașu: Eu nu știu, se speculează…
Vocea Basarabiei: Dar ce părere ați avea, dacă el ar face un pas în urmă?
Ilian Cașu: Este meritul lor, am lăudat Ministerul de Externe deja aici în studio, dar nu doar al conducerii, ci al întregii echipe. Aici și centrala, și ambasadele au depus o muncă enormă în niște circumstanțe istorice propice pentru Republica Moldova.
