Vocea Basarabiei: Ne ambiționăm să respectăm calendarul bugetar astfel încât să aprobăm politica bugetar-fiscală până la 1 iulie, iar către 15 octombrie bugetul pentru anul viitor. Să ne spuneți acum ce soartă are bugetul Republicii Moldova, din câte știu, ar trebui să mai faceți și rectificări la bugetul care a fost aprobat. Cum se execută astăzi bugetul?
Veronica Sirețeanu: Ați ratat o primă parte din această afirmație, legată de CBTM, cadrul bugetar pe termen mediu. De ce el este foarte important? De fapt, este acel instrument de planificare pe termen mediu a tot ceea ce înseamnă banul public, căci Legea bugetului, de exemplu, pentru 2024, care spuneam noi că până în 15 octombrie ar trebui să fie în vigoare, de fapt, este o reflectare a acelor obiective de venituri și cheltuieli pe care noi acum suntem în plin proces de discutare cu ministerele, cu autoritățile locale și centrale și setăm un calendar aproximativ pe următorii trei ani. Acest CBTM urmează a fi aprobat până în 15 mai, noi până în 15 mai trebuie să avem o viziune pe următorii trei ani a principalelor linii de venituri și cheltuieli pe care noi trebuie să le avem pentru ca ulterior, pornind de la această viziune pe trei ani, deja să ne facem Legea bugetului pentru anul viitor, apoi Legea bugetului pentru anul 2025-2026. De ce este important acest exercițiu?
Deoarece de multe ori dorințele pe care le avem noi la nivel de dezvoltare ca și societate pe dimensiune socială, pe dimensiune economică, pe dimensiune culturală chiar, educațională, de multe ori aceste dorințe sunt cu mult mai mari decât spațiul fiscal sau ceea ce ne permit nouă veniturile pe care le avem rezervate pentru o perioadă sau alta.
Și atunci are loc un exercițiu destul de complicat de setare a obiectivelor și noi zicem că anul viitor ne focusăm pe 1, 2, 3, poate parțial încă pe 4, 5, dar în rest, peste un an deja 4, 5, 6 au prioritate și începem a ne focusa pe 7, 8, în așa fel încât pe o perioadă de următorii trei ani noi să înțelegem care este viziunea. Cine, de fapt, decide asta? Nu Ministerul de Finanțe decide, el trebuie să execute.
Vocea Basarabiei: Așa este, dar Ministerul Finanțelor e și el parte care trebuie să execute.
Veronica Sirețeanu: Da, noi, într-adevăr, asta decidem. De obicei, asta reiese din prioritățile guvernului, dar chiar și prioritățile guvernului sunt diverse și trebuie și ele prioritizate. Este un exercițiu extrem de complex, suntem exact în mijlocul acestui exercițiu, vă ziceam, până în 15 mai trebuie să avem și aprobat acest document foarte important din punctul de vedere al planificării. M-ați întrebat despre felul cum merge bugetul în acest an, pentru acest an, cel puțin primele două luni pe care le-am pornit, ne fac să fim destul de optimiști că ar putea să meargă destul de bine, de exemplu, comparativ cu anul trecut pe dimensiunea de venituri din impozite și taxe avem o creștere de aproximativ 20%.
Vocea Basarabiei: Dar de unde vin aceste creșteri?
Veronica Sirețeanu: Foarte bună întrebare. Noi de la început speram că această creștere o să fie de doar 12%, cumva racordată cu rata inflației medii așteptate pe parcursul anului, care pentru 2023 se așteaptă să fie în medie undeva de 14-14,5, pentru ca până la final de an să ajungă până la 6-7%. Noi mai întâi ne gândeam că această creștere este legată curat de această creștere a ratei inflației, acum vedem că este peste ceea ce ne-am prognozat noi, ceea ce este un lucru foarte bun, dar încă nu ne lasă de tot optimiști.
Vocea Basarabiei: De ce?
Veronica Sirețeanu: Deoarece noi avem două măsuri extrem de mari și importante pentru mediul de afaceri care au fost luate în anul precedent, vorbim de restituirea TVA, care rezultă din orișice activitate făcută începând cu 1 ianuarie 2023 – unu și doi: cota zero sau impozitul pe venit amânat, cum el este numit corect, pentru antreprenorii mici și mijlocii. Pentru ambele, efectul urmează a fi simțit undeva în iunie-iulie și abia atunci noi o să ne dăm seama dacă această creștere frumoasă pe care o înregistrăm acum o să fie suficientă ca să „mănânce” acel necesar de resurse pe care ar trebui să-l utilizăm pentru asta.
Anul precedent au fost luate două măsuri extrem de mari și importante pentru mediul de afaceri: restituirea TVA, care rezultă din orice activitate făcută începând cu 1 ianuarie 2023 și cota zero sau impozitul pe venit amânat
Vocea Basarabiei: Care este deficitul la bugetul de stat?
Veronica Sirețeanu: Deficitul la bugetul de stat, de exemplu, dacă vorbim despre venituri la bugetul de stat, noi preconizăm în jurul la 69,8, adică undeva 70 de miliarde de lei, cheltuielile undeva vreo 84 de miliarde, înseamnă că undeva vreo 14 miliarde la noi va fi deficitul la bugetul de stat.
Vocea Basarabiei: De unde poate fi compensată diferența?
Veronica Sirețeanu: Deficitul la bugetul de stat poate avea mai multe surse de finanțare. De obicei, aceste surse de finanțare sunt fie externe, fie interne. O să încerc să explic, fiindcă aici este foarte important ca să înțelegem. Cele externe țin de acele împrumuturi și granturi despre care noi tot auzim că vin ca suport bugetar, de exemplu. Ele vin exact ca să compenseze această nevoie pe care o avem noi, că noi vrem să ne dezvoltăm, vrem să creștem și pentru asta avem nevoie de resurse, ca și o companie când vrea să se dezvolte sau măcar să-și onoreze obligațiile, câteodată nu-i ajung propriile resurse și trebuie să apeleze la resurse externe, așa e și în cazul statului. Deci vorbeam despre acele externe și, de obicei, acele externe sunt luate pe o perioadă mai lungă de timp, cu o perioadă de grație de la început, cu o rată a dobânzii un pic mai mică, concesională, cu un element important de grant, de exemplu, din acest împrumut. Acestea sunt împrumuturile pe termen lung care sunt acordate, aceasta este una din sursele de finanțare pe care noi le avem, dar avem și ca surse de finanțare, să zicem așa, împrumuturile pe intern sau împrumuturile de pe piața internă. Noi avem o serie de dealeri primari, în mare parte sunt băncile, de la care noi împrumutăm atunci când avem, de exemplu, anumite deficite de casă. Ce ar însemna deficit de casă? Într-o anumită perioadă de timp, noi înțelegem că noi nu avem suficienți bani în buget, iar contractarea unui împrumut pe termen lung, care poate este mai ieftin, necesită o perioadă de timp pentru contractare, trecerea tuturor procedurilor, și asta durează în jur de un an, un și jumătate sau doi, de exemplu, și atunci noi trebuie să mergem pentru compensarea acestui deficit imediat în piață și chiar dacă ratele sunt mai mari, că ele sunt mai mari, pentru că sunt pentru perioade mai scurte, noi trebuie s-o facem, altfel ne trezim în situația în care nu suntem capabili să ne onorăm obligațiunile.
Vocea Basarabiei: Apropo, foarte mulți nu văd cu ochi buni, inclusiv aceste împrumuturi pe interior, chiar dacă se fac aici, în Republica Moldova, unii și din cei care au condus și ministerul, și guvernul spun că nu e chiar bine.
Veronica Sirețeanu: Dacă analizăm cum era situația în anul trecut, când rata inflației ajungea la niște indicatori de până la 30%, atunci, da, când tu te împrumuți cu 30% pe termen scurt, este un pic costisitor, este un pic riscant. Acum, rata de bază a Băncii Naționale, după ultimele informații care au fost publicate în luna martie, este de 14%, adică practic de două ori mai puțin față de cât era anul trecut. Ea încă este aproximativ de două ori mai mare decât era în perioada de până la criză, dar în situația în care tu ori te împrumuți și achiți salariile, de exemplu, într-o anumită perioadă de timp, ori nu o faci și aștepți când au să-ți vină bani mai lungi, tu trebuie să iei o decizie și noi decidem, de obicei, în favoarea cetățenilor noștri.
Vocea Basarabiei: Eu știu foarte bine, toți colegii dvs. din guvern au cerințe mari și foarte mari, că ar trebui Ministerul Finanțelor să fie prietenos și să nu fie zgârcit, și să fie darnic, că e nevoie și pentru armată, și pentru sănătate, și pentru educație, și pentru cultură, bugetele la toate instituțiile publice an de an se majorează, dar sunt păreri că statul trebuie să învețe să facă economii, mai ales pe timpuri grele și foarte grele, iar acum, dacă vorbim că se suprapun atâtea crize, timpurile chiar nu sunt ușoare.
Veronica Sirețeanu: De acord. Și mie de fiecare dată îmi place să intru în aceste discuții cu acei care își exprimă astfel de opinii. Economiile respective trebuie făcute din contul salariilor pe care le dăm bugetarilor sau din contul pensiilor pe care le achităm? Vă dau un exemplu, se discută foarte mult în ultimul timp despre indexarea pensiilor și de ce ea nu a fost făcută la rata inflației, cu 30 la sută, ci doar cu 15 la sută. Dacă nu se plăteau acele compensații care s-au plătit în decembrie, ianuarie, februarie se putea indexa exact la aceea valoare care trebuia să fie.
Vocea Basarabiei: Dar am înțeles că s-a economisit chiar din acea sumă care trebuia direcționată pentru aceste compensații?
Veronica Sirețeanu: S-a economisit, dar mai vine o iarnă.
Iarna nu s-a dus foarte departe de noi și noi trebuie să fim suficient de precauți, ca să avem rezerve în buget și pentru perioada rece care ne așteaptă.
Nu neapărat că în noua perioadă noi o să achităm compensații exact cum am achitat anterior, sperăm că o să găsim soluții care să nu necesite acordarea unor astfel de compensații pentru populație.
Vocea Basarabiei: Dar este clar totuși cât a rămas din acea sumă preconizată?
Veronica Sirețeanu: Având în vedere că la noi perioada rece a anului se încheie abia acum în luna martie, trebuie să facem ultimele transferuri și o să știm clar la mijloc de aprilie cât, de fapt, din acele 5 miliarde câte s-au rezervat pentru compensații este suma care s-a cheltuit.
Vocea Basarabiei: Și când va putea fi rectificat bugetul?
Veronica Sirețeanu: În mod normal, bugetul ar urma să fie rectificat în a doua jumătate a anului, începând cu luna iulie, atunci când vom avea o închipuire foarte clară pe dimensiunea de venituri.
Vocea Basarabiei: Am înțeles că s-ar putea mai repede…
Veronica Sirețeanu: S-ar putea și mai repede, dar vreau să vă explic mai întâi cum ar trebui să fie și, după asta, de ce s-ar putea mai repede. Cum ar trebui să fie? Atunci când am trecut de jumătate de an, am văzut ce avem pe partea de venituri, care sunt tendințele pe partea de venituri, am văzut ceea ce înregistrăm pe cheltuieli, că este una când un minister zice că „vă rog rezervați, să înghețați după mine 100 de milioane” și când, de fapt, cheltuie doar două din ele în jumătate de an și în momentul în care discuți îți dai seama că nu are nicio șansă să cheltuie toate cele 100 de milioane, atunci poți să vii într-un moment și să zici: „stai un pic, tu până la final de an îți mai poți lua încă un angajament de maxim 8 milioane, înseamnă că restul 90 noi le luăm și le realocăm, că exact asta este rectificarea, le realocăm pe alte necesități care sunt poate acum mai stringente din punctul de vedere al investirii pe care trebuie s-o facă statul”. Poate să fie mai devreme și vă explic de ce, noi am intrat într-un an care vine imediat după un an de crize extrem de dureroase pentru cetățeni și, implicit, pentru cei care au guvernat în acea perioadă tot ceea ce însemna spațiu financiar. Respectiv, focusul bugetului care a fost aprobat avea totuși o conotație socială destul de pronunțată. Noi avem o potențială creștere economică în acest an de 2%, ceea ce se prognozează, la o inflație de 14% media anuală asta nu este suficient și, respectiv, noi trebuie să vedem cum putem investi mai mult, contribui la dezvoltare. Or, creșterea PIB-ului are ca element obligatoriu cheltuielile guvernamentale sau investițiile, respectiv ar trebui să realocăm o parte din veniturile pe care le avem în dimensiunea investițiilor, mai ales când vrei să construiești ceva sunt necesare niște proceduri de achiziție, care tot durează în timp, ele trebuie inițiate, este perioada, hai să zic așa, fructuoasă a construcțiilor, care-i vara și maximum septembrie-octombrie. Dacă tu nu ai inițiat toate procedurile până atunci, rectificarea din vară ar putea să nu te ajute și de aceea ne gândeam să avem o rectificare anterior, ca exact să direcționăm o parte din acele economii, cum le-ați numit dvs., pe care le mai putem face pe interior, pe dimensiunea investițiilor, să ajutăm economia ca stat să crească. Atunci când faci investiții, ce înseamnă asta? Că sunt o grămadă de industrii adiacente care sunt legate de aceste investiții și care pot să mențină locurile de muncă, care pot să se mențină în zona de profitabilitate mai mult sau mai puțin.
Vocea Basarabiei: Eu vă întrebam nu întâmplător de ce ar putea să fie mai devreme rectificat bugetul, ci pentru că s-au făcut promisiuni, în primul rând, agricultorilor și dacă discutăm cu liderii asociațiilor de fermieri, ei acum fac presiuni pe guvern, fiindcă au ajuns într-o situație total deficitară sau destul de precară și au nevoie ca să obțină sprijin din partea statului.
Veronica Sirețeanu: Dar eu o să vă zic că, dacă o să discutați cu liderii autorităților locale, ei au să vă zică exact așa, cât de important este și dacă discutați, de exemplu, cu cei care sunt în zona educațională sau în zona medicală, sau în zona socială, absolut fiecare o să demonstreze cât este de important să fie făcute alocații suplimentare exact în acel domeniu. Și n-o să mă credeți, noi la Ministerul Finanțelor rezonăm, că suntem și noi cetățeni ai Republicii Moldova, practic cu fiecare din aceste solicitări. E altceva că noi avem un spațiu bugetar limitat pe care trebuie împreună să-l prioritizăm.
Vocea Basarabiei: Deci, fiecare vrea să tragă la turta sa, dar trebuie să țină cont că și solidaritatea contează mult și foarte mult? Apropo, câți bugetari avem în Republica Moldova?
Veronica Sirețeanu: Numărul total de bugetari? Eu pot să vă zic cât e fondul de salarizare pentru acești bugetari, care este 25 de miliarde de lei pentru toți bugetarii din Republica Moldova.
Vocea Basarabiei: Și câți ar lucra în sectorul real?
Veronica Sirețeanu: Dacă nu greșesc, în sectorul bugetar ar fi în jur de 200 mii de angajați și de toți angajați ar fi undeva 800 de mii, poate 900 de mii, practic o pătrime din toți angajații lucrează în sectorul bugetar.
Vocea Basarabiei: Ce aud eu deseori la firul ierbii, în Moldova profundă? Este sau nu Republica Moldova un stat pe cale de a falimenta sau mai există această speranță și posibilitate pentru o creștere economică, pentru că dacă nu se înregistrează creștere economică situația devine și mai vulnerabilă?
Veronica Sirețeanu: Dacă eu aș crede că Republica Moldova este un stat pe cale de a falimenta, eu nu cred că aș fi acceptat vreodată această funcție pe care am acceptat-o în calitate de ministru al finanțelor. Eu cred că Moldova este la un moment în care cei care cred că ar putea să aibă suficiente competențe, suficiente cunoștințe pentru a contribui la aceea ca lucrurile să se schimbe spre bine ar trebui să încerce să o facă. Mai ales că dacă vorbesc despre Ministerul Finanțelor, care are o echipă de profesioniști absolut formidabili, noi avem un deficit de 35% de angajați din care nu neapărat sunt doar funcții de execuție, avem și de conducere. Și atunci, dacă vrei, într-adevăr, să pui umărul ca lucrurile să se schimbe și să nu ajungi să trăiești într-un stat falimentar și doar stând într-o parte să zici că uite unde am ajuns este un moment potrivit pentru a încerca să faci asta.
Vocea Basarabiei: Bugetul e unul consumist mai degrabă, nu? Și despre asta se vorbește pe parcursul acestor trei decenii de independență a Republicii Moldova.
Veronica Sirețeanu: La noi, într-adevăr, pe partea de venituri, dacă analizezi de unde vin principalele impozite și taxe, ele vin în mare parte din consum, impozitarea consumului ne aduce principalele impozite și taxe, dar ca și buget, ca și cheltuială, el este foarte social. Peste 30% din cheltuielile pe care le facem din bugetul de stat reprezintă cheltuielile sociale. Asta tot arată grija pe care o are statul față de latura aceasta socială, căci, după cum cunoașteți, de exemplu, bugetul asigurărilor sociale de stat nu poate fi aprobat cu deficit și, respectiv, toată diferența care nu se ajunge la capitolul venituri o completăm noi din alte impozite și taxe. Și ea e în creștere an de an.
Vocea Basarabiei: Dar e posibilă o creștere economică fără facilități fiscale?
Veronica Sirețeanu: O creștere economică este alimentată inclusiv de facilitățile fiscale, dar eu cred că o creștere economică în primul rând este alimentată de niște investiții masive care sunt făcute în aceeași economie. Acum despre facilități fiscale lucrul tot este destul de interesant. O facilitate fiscală se acordă exact pentru a impulsiona un sector sau un domeniu, sau o latură a economiei ca să se dezvolte și ulterior se retrage. În istoria Republicii Moldova sunt foarte puține facilități fiscale care, de fapt, au fost acordate pe o perioadă de timp și ulterior au fost retrase, atunci când și-au atins scopul. Trebuie să recunosc că până acum sunt unele facilități fiscale care sunt trecute în Codul fiscal sau Codul vamal, pe care eu, ca fiscalist de formare, ca om care profesează în acest domeniu de peste 15 ani, eu nu pot să înțeleg care a fost rostul lor.
Vocea Basarabiei: Care sunt acestea?
Veronica Sirețeanu: Sunt câteva care sunt destul de…, eu le-aș numi curioase. Poate de aceea că nu am suficienți ani ca să știu exact care a fost istoria evoluției ei, dar eu îmi dau seama că ele acum s-au epuizat ca și conținut.
Vocea Basarabiei: Despre asistența din afară să vorbim un pic. Unii cred că banii vin cu sacii, dar nimeni nu-i vede real, pentru că în buzunarele lor nu ajung. Haideți să explicăm cetățenilor ce înseamnă această asistență financiară din afară.
Veronica Sirețeanu: Eu cred că anul trecut a fost primul an în care asistența externă a început să ajungă și în buzunarele oamenilor sub formă de compensații pe care le primeau, cu toate că nu ar trebui să fie așa. Orișicare asistență externă nu ar trebui să fie contractată pentru compensarea consumului, deoarece asistența externă de multe ori nu vine neapărat gratuită, vine cu un anumit procent și, respectiv, dacă iei bani din împrumut cel mai bine e să îi investești în ceea ce ulterior ar putea să-ți genereze mai multe venituri la buget. Altfel, practic îți mai asumi încă și bucata asta de restituire a împrumutului și tot ceea ce înseamnă deservirea datoriei respective suplimentar la banii pe care i-ai dat. Acum despre asistența externă și de ce nu s-ar împărți sacul cela de bani între acele…
Vocea Basarabiei: Și la cât se ridică această asistență externă?
Veronica Sirețeanu: În general, când vorbim despre asistența externă trebuie să înțelegem că vorbim despre niște parametri care sunt fixați la o anumită dată, este asistența externă care este generală…
Vocea Basarabiei: În bugetul de stat este fixat pe cât mizează Ministerul Finanțelor să vină în pușculița statului.
Veronica Sirețeanu: Păi, iată, în anul 2023 vorbeam exact de acea diferență pozitivă care există între veniturile care sunt acumulate și cheltuielile care sunt acumulate. Dar ce este important de știut? Că practic toată asistența externă care s-a anunțat că vine în Republica Moldova, ea deja este încorporată în buget, deci nu există un anumit fond imaginar în care stau banii care vin de pe extern și de unde se trage sau nu se trage la decizia ministrului de finanțe sau a șefului de guvern, nu așa funcționează lucrurile. De fapt, toate acele împrumuturi, granturi care au fost contractate, promise și deja ajunse sau care urmează să ajungă în Moldova deja sunt încorporate în bugetul de stat.
Vocea Basarabiei: Până la finele anului, ce și de unde trebuie să primească Republica Moldova din afară?
Veronica Sirețeanu: În primul rând, noi vorbim despre acele tranșe care trebuie să vină de la Fondul Monetar Internațional, cea mai apropiată fiind chiar acum în aprilie de 92 de milioane de dolari sau cea care vine din partea Uniunii Europene, acum nu vă dau exact valoarea, dar tot trebuie să vină în viitorul foarte apropiat. Ideea este că acești bani deja sunt încorporați în buget, adică dacă ei nu vin, noi o să avem anumite probleme la capitolul achitării unor angajamente pe care le avem.
Vocea Basarabiei: Și vreau să le explicați cetățenilor, pentru că și unii politicieni transmit mesajele că cei care sunt la guvernare se împrumută și copiii copiilor voștri vor trebui să întoarcă aceste datorii, ce le spuneți dvs. cetățenilor?
Veronica Sirețeanu: Că asta este și adevărat, și neadevărat. Orișice neadevăr este mai credibil când conține și o parte din adevăr. Într-adevăr, acele împrumuturi sunt luate pe un termen, în medie, de 20 de ani, cu o perioadă de grațiere de la început, dar pe o perioadă mai lungă de timp și la o rată destul de mică, comparativ cu un împrumut clasic pe care l-ai luat, de exemplu, de la o bancă. De ce asta se întâmplă? Deoarece acea rată este repartizată uniform pe această perioadă în așa fel încât noi, ca și stat, credem că din creșterile economice, din inflația naturală, din alte elemente o să putem să acoperim acel împrumut. Dar am vrut să ajung și la a doua parte, decizia de a lua în împrumut nu este o decizie ușoară și de fiecare dată când iei decizia de a lua în împrumut se fac niște exerciții de asumare destul de serioase. Și de ce zic „decizii serioase”? Pentru că la Ministerul Finanțelor noi facem exact toate aceste calcule după care mergem la guvern și arătăm dacă putem sau nu trage în timp acest împrumut și abia după asta noi luăm decizia dacă luăm acest împrumut sau nu. Cel puțin, acesta este modul în care noi lucrăm acum.
Vocea Basarabiei: Dar ca să-i calmăm pe cei care urmăresc emisiunea, nu s-a ajuns la o perioadă critică, când Republica Moldova s-a împrumutat mai mult decât merită?
Veronica Sirețeanu: Mai mult ca atât, noi nici n-am ajuns la media sau la targetul cela de împrumutare care a fost stabilit.
Vocea Basarabiei: Dar la cât s-a ajuns, erau 40 la sută?
Veronica Sirețeanu: Noi mai avem până la targetul cela; targetul e 60, deci noi încă nu am ajuns.
Vocea Basarabiei: Dar Republica Moldova la cât a ajuns?
Veronica Sirețeanu: Undeva la 40%.
