Un’ te duci tu, mielule?
Un’ te duci tu, mielule?
La păşune, domnule.
La păşune, domnule.
Ce să faci tu, mielule?
Ce să faci tu, mielule?
Să pasc iarbă, domnule.
Să pasc iarbă, domnule.
Cin’ te mână, mielule?
Cin’ te mână, mielule?
Ciobănaşul, domnule.
Ciobănaşul, domnule.
Ce asculţi tu, mielule?
Ce asculţi tu, mielule?
Fluieraşul, domnule.
Fluieraşul, domnule.
Ce se-aude, mielule?
Ce se-aude, mielule?
Coasa-n iarbă, domnule.
Coasa-n iarbă, domnule.
Plângi de frică, mielule?
Plângi de frică, mielule?
Nu plâng, nu plâng, domnule.
Plâng ciobanii, domnule.
Latră câinii, domnule.
Latră câinii, domnule.
Cin’ te taie, mielule?
Cin’ te taie, mielule?
Măcelarul, domnule.
Măcelarul, domnule.
Cin’ te mâncă, mielule?
Cin’ te mâncă, mielule?
Dumneavoastră, domnule.
Dumneavoastră, domnule.
Ce rămâne, mielule?
Ce rămâne, mielule?
Acest cântec, domnule.
Acest cântec, domnule.
Bună dimineața, dragi prieteni ai Vocii Basarabiei! Am început „Radiografia săptămânii” azi altfel decât o facem în mod obișnuit, cu o piesă interpretată de invitatul meu de azi, actorul Valentin Zorilă, de la Teatrul Național „Mihai Eminescu”.
Vocea Basarabiei: Bine ai venit, Valentin!
Valentin Zorilă: Bună dimineața, compatrioți, vă salut cu drag! Mulțumesc, Iulian, pentru invitație!
Vocea Basarabiei: De ce ai vrut să interpretezi această piesă înainte de a începe discuția noastră? Am putea să mulăm această parabolă, acest cântec probabil al formației Pasărea Phoenix pe realitatea social-politică moldovenească? E acest miel un fel de popor moldovenesc, am putea să spunem așa?
Valentin Zorilă: Sigur că da!
Vocea Basarabiei: Și dacă putem să zicem așa, cine e cel care îl taie?
Valentin Zorilă: Primul gând ar fi să fie că acest miel, într-adevăr, ar simboliza într-o formă directă sau indirectă păturile de jos sau populația, poporul și, evident, stăpânitorii sunt cei care stăpânesc această masă de oameni în cazul dat, al nostru, nu numai îi stăpânesc, dar îi și exploatează în parametrii lor aproape personali, neținând cont de trăirile și doleanțele acestui popor. Este foarte adevărat, zic și eu asta, e un fel de baladă, da, într-adevăr, dar e și o fabulă, e și un fel de parabolă, zic eu, aș lăsa la discreția ascultătorilor în cazul dat să facă niște paralele, că ele ar putea să fie mult mai multe. Nu am vrut să fiu pur și simplu prea direct legat de perioada pe care o trăim noi acum. Sigur că se cântă colinde acum, mai ales că și noi la teatru avem o ceată de colindători, care practic colindă toate laturile noastre de aici, din spațiul nostru basarabean, și tocmai din cauza aceasta am și vrut să fac un intro, un început poate mai puțin ordinar și să vin anume cu această baladă. De ce zic asta? Pentru că știind unde vin, la cine vin, că ar fi să fie un dialog sigur că cu subiecte, așa, direct vorbind, social-politice…
Vocea Basarabiei: …de actualitate.
Valentin Zorilă: De actualitate, exact, dar nu atât despre arta noastră, pe care noi o profesăm, cât să ne expunem poziția noastră civică în spațiul în care trăim, în cazul de față, în Republica Moldova. Și eu tot timpul mai adaug și Basarabia, am motivele mele s-o spun.
Vocea Basarabiei: Ești unionist?
Valentin Zorilă: Da, spun direct că sunt. Nu vreau să fiu unul de o factură agresivă, răutăcioasă și dușmănoasă față de alții, dar în conștiința mea eu astfel trăiesc, acest sentiment îl trăiesc fiind conștient de faptul că noi, basarabenii de aici, suntem un tot întreg din spațiul românesc. Pentru mine este răstră-firesc și dacă ar fi de adus argumente, le-aș aduce multe și sper să fie concludente, deși mă doare foarte mult faptul că atât de divizați suntem, atât de dezbinați și știm cam care ar fi să fie și motivele politice și geopolitice. Și cineva are acest interes de a ne dezbina întru a ne captura într-un fel sau altul.
Vocea Basarabiei: Dezbină și domină…
Valentin Zorilă: Exact!
Vocea Basarabiei: Valentin, dar tu, ca unionist, nu ai așa un sentiment de zădărnicie, pentru că ideea asta există de atâția ani, dar e foarte departe de a fi realizată?
Valentin Zorilă: Într-adevăr, nu pot spune că s-a ajuns la anumite niveluri înalte și eficiente, iarăși înțeleg că se lucrează împotriva acestui sentiment, a celor care îl trăiesc și o spun direct, pentru că cunosc, una dintre forțele care lucrează împotriva noastră în plan politic evident este această instituție politică, Kremlinul de la Moscova. Și nu o spun cu răutate față de o entitate atât de importantă, precum este Rusia sau poporul rus, vorbesc despre politicile respectivei entități sau spațiu. Eu trăiesc foarte adânc și, apropo, cu multă durere, da, mă repet, această dezbinare care s-a produs acum două secole și sunt foarte pasionat, de fapt, de ceea ce se numește, ceea ce este istoria noastră națională și istoria recentă. Apropo, că vorbim iarăși pe teme și subiecte social-politice, în prima mea maturitate, după școală deja, foarte mult citeam ziare și reviste, inclusiv reviste literare și ziare cu o tematică evidentă de realitate, de actualitate și politice. Practic le citeam din scoarță în scoarță, vorba ceea. Astăzi nu mai fac acest lucru, doar m-am axat pe…
Vocea Basarabiei: Astăzi navighezi pe internet…
Valentin Zorilă: Dimpotrivă, nu prea. Uite, într-adevăr, am rămas corigent în sensul acesta, sunt unul dintre cei mai slabi navigatori în sensul acesta, dar atunci când intru sunt bombardat de mesaje, de tot felul de informații și sigur că am nevoie de timp pentru a digera, a selecta ș.a.m.d. Asta o fac mai mult noaptea și tocmai din cauza asta nu prea navighez, dar citesc, într-adevăr, când am această posibilitate să citesc de la marile noastre personalități din trecutul nostru, dar și din actualitatea noastră, și despre evenimentele istorice.
Vocea Basarabiei: Îți place istoria?
Valentin Zorilă: Da, o trăiesc, pentru că eu am mai spus-o cu diferite ocazii, de fapt, pentru mine regina științelor este istoria. Se spune că este matematica, mă rog, e vorba de acele exactități, nu poți manipula când e vorba de un 2+2 ori 2×2 ș.a.m.d., dar pentru mine istoria este acel fundament pe care noi stăm și trebuie să-l cunoaștem întru a ne trăi prezentul și întru a ne făuri viitorul.
Vocea Basarabiei: Și moldovenii își cunosc istoria?
Valentin Zorilă: Din păcate, asistăm la acest fapt trist, urât și negativ, când depistăm faptul că nu prea ne cunoaștem propria noastră istorie, indiferent de vârstă. Și iarăși zic, mă doare faptul că împotriva noastră s-a lucrat intens întru a ne deznaționaliza, evident, prin procesul de rusificare al acestui popor de aici, mai ales că în spațiul sovietic au fost și sunt popoare care își trăiau identitatea națională intens și nu renunțau la ea, popoarele caucaziene și popoarele baltice. La noi ceva s-a produs…
Vocea Basarabiei: Noi am fost mai moi…
Valentin Zorilă: Dar eu nu aș zice asta, mie mi se pare că s-a lucrat mult mai intens în sensul acesta. Cineva mi-a spus odată că tocmai din cauză că se lucrează mult mai intens în direcția noastră și împotriva noastră, pentru că alături este un stat care este țara noastră și tocmai întru a ne rupe de acea rădăcină se și lucra mult mai intens prin toate pârghiile care erau la îndemână – și economicește, și militărește, dar și ideologicește, și lingvistic. Sigur că e o problemă în cazul dat, că noi suntem conectați la spațiul est-european, ca să-i spun așa, când e vorba de confesiunea noastră creștin-ortodoxă, da, și în loc să fim prieteni și chiar înfrățiți, o spun asta la nivel de o fază mult mai înaltă, noi ne dușmănim între noi, ceea ce nu e de acceptat, dar, din păcate, iarăși zic, se lucrează în direcția aceasta și câteodată acest lucru se produce destul de eficient în detrimentul nostru, al coeziunii și al unității neamului nostru. Și mai adaug aici ceva, faptul că am intrat deja la acest subiect, că noi suntem unicul popor ortodox de expresie latină sau unicul popor latin de confesiune creștin-ortodoxă. Deci m-am gândit la faptul acesta, e puțin spus că aceasta ne conferă unicitate nouă, mă gândesc la mai multe – nu cumva acest spațiu, acest popor, popor român din tot spațiul românesc ar avea și o misiune nu dezbinătoare, dar unificatoare? Vorbesc de valori atât din Est, cât și din Vest și, totodată, vorbesc și de nonvalori, pe care nu trebuie să le acceptăm nici din Vest, nici din Est. Și în contextul la tot ce se întâmplă astăzi în lume, o să spun ceva ce poate i-ar deranja pe unii, chiar și pe apropiații mei și prieteni, și colegi, m-aș detașa și mă detașez atât de Est, vorbesc politicește în cazul dat, cât și de Vest.
Vocea Basarabiei: Interesant. Așa o poziție, cam tristă.
Valentin Zorilă: Nu! Ba chiar este una optimistă.
Vocea Basarabiei: Îmi amintești de Dumitru Diacov.
Valentin Zorilă: Nu, nu, nu, eu nu am spus finalul gândului meu. Eu trăiesc cu spațiul românesc, pentru mine acest fapt…
Vocea Basarabiei: E valoarea supremă?
Valentin Zorilă: Da, exact! Uite, asta ar fi să fie. Părerea mea este că România trebuie să fie o forță regională foarte puternică și ar avea de unde. Tocmai din cauza asta și este bătută practic din toate părțile, mai ales în cazul nostru din Est, întru a ne dezbina. Eu așa văd lucrurile, așa le trăiesc, așa le simt și așa le expun acum, unde greșesc – mi-ar părea rău, unde am dreptate – mi-ar părea bine, dar mi-aș dori să se fructifice, să se împlinească această coeziune, această unitate spre binele nostru, dar și al celor din jurul nostru.
Vocea Basarabiei: Dar România a ales, ea a ales Vestul, e în NATO și în UE?
Valentin Zorilă: Într-un fel, da, înțeleg foarte bine.
Vocea Basarabiei: Tocmai ca să nu fie înghițită de…
Valentin Zorilă: Exact, pentru că noi cunoaștem impactul acestei ocupații, să-i spunem direct așa cum este, de la începutul secolului XIX. Cât a trăit Mitropolitul Gavriil Bănulescu-Bodoni, normalitatea încă se mai păstra în acest spațiu, dar succesorii lui toți au fost de etnie rusă și pe la mijlocul secolului XIX în Basarabia a fost practic lichidată la modul direct, la propriu vorbesc, limba română atât din școli, cât și din biserici, inclusiv din administrație. Deci, totul se făcea numai în limba stăpânitorului. Asta era perioada Rusiei țariste, același program de lichidare a unui popor a continuat și în secolul XX, perioada odioasă comunistă și noi suntem într-un fel sau altul produsul acestei perioade, acestei deformații sau malformații, nu știu cum să-i spun. Da, eu provin din acea perioadă, am trăit-o, o cunosc, o știu și tocmai din cauza asta vin acum cu acest mesaj de a respinge răul care a lucrat împotriva noastră. Eu, într-adevăr, la întrebarea pe care mi-ai pus-o mai adaug: sunt un anticomunist convins, da, pentru că cunosc această ideologie, ba chiar am și studiat-o, am mai făcut și universități, știu ce este aceasta. Eu și credința noastră o trăiesc așa cât pot și cum pot la nivelul meu și mi-am dat seama, adică am înțeles ce reprezintă această ideologie, este profund antihristică, ceea ce este de neacceptat. Nu zic că sunt sau că aș fi un mare liberal, deja dacă e să mergem pe partea opusă a eșichierului politic, pentru că și acolo, mă rog, sunt și valori, democrație ș.a.m.d., dar nu totul ar fi acceptabil, mai ales când e vorba de marile libertăți și libertinisme, pe care nu le accept. Eu sunt, în fond, tradiționalist, risc să mă compar cu marele nostru înaintaș Eminescu. El n-a fost nici cu liberalii, nici cu stânga…
Vocea Basarabiei: Ce libertăți ale Occidentului nu-ți plac?
Valentin Zorilă: Aceste devieri de gen, pur și simplu categoric le ignor.
Vocea Basarabiei: Ele țin de drepturile omului.
Valentin Zorilă: Da, sigur că, trăiește-ți viața cum vrei, dar sunt niște norme.
Vocea Basarabiei: Ele sunt legalizate în multe țări europene…
Valentin Zorilă: Corect, dar sunt norme, nu în zadar normele care ne sunt date și pentru mine fundamentul de bază…
Vocea Basarabiei: Deci, aici ești conservatorul?
Valentin Zorilă: Da, așa m-aș defini. Ca să-mi finalizez gândul, pentru mine fundamentul principal, cel mai solid sunt preceptele evanghelice. Da, cineva le acceptă, cineva – nu. Evident că și asta este o realitate, dar ele sunt de nesubminat, de nezdruncinat. Și aceste precepte nu sunt doar niște rugăminți, sunt porunci și ele trebuie respectate. Și dacă noi ne-am axa pe acest fundament, am scoate seva din aceste rădăcini poate și viața ar fi fost un pic mai altfel, mai bună, personală, a noastră în grup și în lume.
Vocea Basarabiei: Am înțeles părerea ta. Uite, știrea zilelor astea este aceea că Consiliul European a aprobat începerea negocierilor de aderare cu Republica Moldova și Ucraina. Președinta Maia Sandu ne-a trimis un mesaj: „Dragi moldoveni, felicitări! Este o pagină nouă în istoria noastră”. Vreau să te întreb pe tine – ce zice unionistul Valentin Zorilă, vede el intrarea asta în Uniunea Europeană ca o posibilitate pentru facerea unirii și dacă ești conservator și nu-ți plac anumite, să zic, libertăți?…
Valentin Zorilă: Eu le consider devieri.
Vocea Basarabiei: Dar eu le-aș spune libertăți. Cum ne integrăm, dacă nu vrem să acceptăm aceste libertăți?
Valentin Zorilă: Viața este o luptă și atunci când ești invitat într-un club, într-o companie nu te dezici de ale tale precepte. Da, putem sta la o masă, putem juca fotbal sau șah, sau nu știu ce, însă noi trebuie să ne păstrăm integritatea noastră și dacă e să ne referim la factorul unionist, cu siguranță că acesta ar fi un pas foarte puternic și cu niște perspective foarte clare de a se împlini acest deziderat, însă, zic eu, atunci când tu îmi dai o otravă, de ce s-o accept? Numai pentru faptul că noi suntem într-un partid? Mă rog, acum vorbesc așa, la nivelul acesta. De asta și zic, trebuie să știm a discerne binele de rău sau răul de bine.
Vocea Basarabiei: Da, tu poți să rămâi la părerea ta, la valorile tale, dar intrând în Uniunea Europeană va trebui să respecți și valorile celuilalt?
Valentin Zorilă: Nonvalorile, nu. Eu înțeleg…
Vocea Basarabiei: Dar nu, va trebui să le respecți, va trebui să respecți un transcender, să trăiești alături de el și să-l respecți?
Valentin Zorilă: Respectarea, da, dar atunci când au loc manifestații agresive de impunere a unei non-normalități, cum pot să-i permit eu copilului, băiat sau fată, de exemplu, să bea alcool până la îmbătare și până la pieire sau să fumeze tot așa? Vorbesc de niște vicii, da. Așa și aici, aici e vorba de moralitate, nu accept imoralitatea, chiar dacă am și eu devierile mele, într-un fel sau altul, mă rog, slăbiciuni, neajunsuri ș.a.m.d. Sigur că cu asta am început acum răspunsul la întrebare, că viața este o luptă și nu putem accepta. În lumea noastră, da, asta e și tocmai luptătorii au fost învingători, chiar dacă au și căzut.
Vocea Basarabiei: Dar intrarea în UE asta înseamnă – acceptarea acestor libertăți pentru ceilalți?
Valentin Zorilă: Sigur că în mod personal nu accept ceea ce este de neacceptat pentru mine, dar o conviețuire evident că este. Eu pot să stau alături de un bandit, de un ucigaș, de un criminal, pot să stau, dacă așa este, poate și eu îs ăsta, noi stăm împreună acum. La nivel de comunicare, da, când e vorba, de exemplu, de exercițiul votului, nu-l pot vota pe un comunist sau un bolșevic, sau un socialist. Categoric, nu! Pentru că, chiar dacă ar avea calități, aptitudini ș.a.m.d., bun, aici am intrat într-o zonă, într-o sferă mai specială, dar iarăși votezi sau alegi ceea ce este al tău și respingi ceea ce nu este al tău și sigur că cineva va învinge. (…)
