Vocea Basarabiei: În cele ce urmează, vorbim cu Tatiana Molcean, ambasadoarea Republicii Moldova în Elveția, reprezentanta permanentă a Republicii Moldova pe lângă Oficiul Organizației Națiunilor Unite și alte organizații internaționale de la Geneva, proaspăt numită în funcția de secretar executiv al Comisiei Economice pentru Europa a Organizației Națiunilor Unite, dar acest mandat îl va începe, așa cum am aflat, de la 1 septembrie. Bine ați ajuns la Vocea Basarabiei!
Tatiana Molcean: Bine v-am găsit și eu aici!
Vocea Basarabiei: Vă mulțumim pentru disponibilitate! Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene a menționat că alegerea Tatianei Molcean în această funcție de top management al ONU, urmare a unui concurs competitiv, este o reconfirmare a calităților diplomatice și de lider, precum și a cunoștințelor vaste în domeniile de competență ale Organizației, de asemenea, este o recunoaștere clară a profesionalismului, a succeselor și realizărilor diplomației moldovenești și angajamentelor la nivel guvernamental față de agenda multilaterală. O să vorbim mai mult despre noua funcție pe care o începeți de la 1 septembrie, dar până atunci propun totuși să vorbim despre relațiile Republicii Moldova cu Elveția. Elveția este o țară interesantă, în ultimul timp se pare că s-au întețit și vizitele bilaterale pe care le-au efectuat demnitarii Republicii Moldova la Geneva, dar și cei din Elveția în Republica Moldova. De ce ar exista acest interes al Elveției să dezvolte o cooperare bună cu Republica Moldova?
Tatiana Molcean: Aveți dreptate, în ultimii ani am constatat o intensificare a acestei cooperări. Vreau să fac o precizare, sunt ambasador nu doar pentru Confederația Elvețiană, dar și pentru Principatul Liechtenstein și am observat acest interes sporit față de țara noastră în ultimii ani din partea ambilor parteneri. Se manifestă prin vizite, și numărul vizitelor a crescut, dar și sprijinul acordat. Sunt mai mulți factori. În primul rând, însăși imaginea Republicii Moldova ca o țară care vrea să se dezvolte democratic este apreciată și este o susținere a parcursului nostru pentru dezvoltare. Da, nu sunt țări membre ale Uniunii Europene, dar sunt două țări care susțin plenar și prin toate posibilitățile toate reformele pe care le implementăm pe dimensiunea anume de integrare europeană. Deci, este acest aspect, dar trebuie să recunosc desigur că și crizele prin care trecem în ultima perioadă au fost și ele un factor care a contribuit, care a scos în evidență iarăși Republica Moldova, deschiderea noastră în cazul războiului contra Ucrainei, felul în care Republica Moldova a fost printre cei care au ajutat refugiații nu a fost trecut cu vederea.
Nici nu m-am așteptat când am luat mandatul de ambasador acum trei ani că agenda bilaterală va fi așa de intensă.
Vocea Basarabiei: Să vorbim despre domeniile unde cooperarea este mai intensă, dacă pot să spun așa, și domeniile unde ar exista rezerve nevalorificate în cooperarea bilaterală.
Tatiana Molcean: Dialogul politic l-ați menționat și dvs. cred că în ultimul timp, nici nu m-am așteptat când am luat mandatul de ambasador acum trei ani că agenda bilaterală va fi așa de intensă. De regulă, la Geneva, vă spun sincer, majoritatea activității o dedicăm cooperării cu organizațiile internaționale, fie că e vorba de sănătate, refugiați, drepturile omului. A fost o agendă foarte intensă în dialogul bilateral, vizitele președinților, miniștrilor în Republica Moldova și viceversa. Economic, marea realizare de care chiar sunt foarte bucuroasă pentru întregul guvern de la Chișinău a fost semnarea acestui Acord de Liber Schimb cu țările membre DCFTA, inclusiv Elveția și Liechtenstein. Nu a fost simplu, sunt niște țări cu politici protecționiste, în special în domeniul agricol. Este și un moment de dezbatere între ei și Uniunea Europeană, de exemplu. Este o mare realizare, chiar este adevărat, și felicitări, în special echipei de negociatori care au fost implicați, dar tot acolo avem și cele mai mari oportunități nevalorificate, domeniul economic rămâne a fi cel care are un potențial economic enorm, deci Elveția și Liechtensteinul.
Vocea Basarabiei: Pe dimensiunea energetică acum dialogul se pare că e unul care prezintă interes?
Tatiana Molcean: Dimensiunea energetică – da, dar trebuie să înțelegem exact unde vedem, nu putem general discuta, trebuie să vedem unde exact am putea valorifica experiența acestor țări, în special sectorul regenerabilelor, ei au tehnologii, este una din națiunile care, vorbesc acum de Elveția, an de an este în topul, de exemplu, inovațiilor. Pentru că în toate sectoarele, în economie în particular, ei combină aceasta, deci nu tradițional, rustic, au și aceasta, dar inovațiile, abordările noi în utilizarea tehnologiilor definitiv nu este un sector care poate fi exclus cel energetic.
Vocea Basarabiei: Securitate, apărare…
Tatiana Molcean: Exact, pe lângă cel economic, energetic, știți că foarte mult timp se făceau paralele sau nu sunt atât de multe țări neutre.
Vocea Basarabiei: Dar Elveția se aducea deseori ca exemplu de stat unde neutralitatea avantajează în mare parte această țară.
Tatiana Molcean: Este un concept foarte puternic înrădăcinat în societate, recunosc că este diferit ca în cazul Republicii Moldova, este ceva ce…
Nu cred că în Republica Moldova am avut vreodată dezbateri atât de consistente sau profunde despre a înțelege ce înseamnă neutralitate, la noi și în ziua de astăzi, în special în ultimii ani, când avem un război în prag, deseori se confundă neutralitatea cu apărarea…
Vocea Basarabiei: Dar care sunt diferențele, ca să ne fie clar?
Tatiana Molcean: Diferența este însăși înțelegerea populației referitoare la concept, este un concept care s-a creat istoric datorită realităților și ei au și o lege dedicată acestui fapt și este o chestie care ține cumva, este un principiu de bază pentru națiune. Nu cred că în Republica Moldova am avut vreodată dezbateri atât de consistente sau profunde despre a înțelege ce înseamnă neutralitate, la noi și în ziua de astăzi, în special în ultimii ani, când avem un război în prag, deseori se confundă neutralitatea cu apărarea, și cumva se crede că ele se exclud reciproc, or când mă uit la Elveția, fiind o țară neutră și ce sisteme de apărare au, noi când încercăm să ne consolidăm sistemul de apărare zicem că încălcăm neutralitatea. Asta este diferența principală, înțelegem…
Vocea Basarabiei: Dar câți bani cheltuie Elveția, ca să-și mențină acest statut de neutralitate?
Tatiana Molcean: Nu vreau să estimăm cât pentru menținerea neutralității, nu putem spune cât, pentru că este un concept care acoperă mai multe domenii, de exemplu, neutralitatea nu le permite…
Vocea Basarabiei: Bine, cât din PIB este direcționat către apărare?
Tatiana Molcean: Pentru apărare, ei au un procent nu foarte mare și știu că discuția aceasta a fost, de fapt, între președinți la începutul acestui an, la Davos, când era întrevederea dnei președinte Sandu cu președintele Elveției, Alain Berset. Apropo, această întrebare, pentru că securitatea și apărarea sunt ceva ce ne interesează și atunci d-lui a glumit și a zis că, da, noi dăm mai puțin de 1%, dar și bugetul e diferit, adică al țării per total, nu este mai mare de 1%, dar raportat la bugetul anual.
Vocea Basarabiei: Dar care e bugetul Elveției?
Tatiana Molcean: Nu pot să spun acum exact care este cifra, trebuie să văd cifrele care sunt pe documente.
Vocea Basarabiei: Ați vorbit ceva mai devreme și despre populație, cum înțeleg cetățenii ca să nu fie indiferenți față de această neutralitate, în ce constă această atitudine a localnicilor?
Tatiana Molcean: Atitudinea aceasta vine de la cetățeni. În genere, Elveția este renumită prin faptul că este un stat, știți, că au loc referendumuri, deci, implicarea populației în activitatea statului este participare directă la procesele democratice, legile sau deciziile sunt trecute prin referendumuri destul de des, pe diferite subiecte, sunt referendumuri la nivel federal, cantonal sau local, și pot fi subiecte foarte extinse, de exemplu, emisiile, emisiile de CO2 și asta a fost una din frustrări, sau modificarea legislației într-un domeniu sau altul, sau pot fi la nivel local, bunăoară, construcția unei noi străzi.
Potrivit sondajelor, pentru neutralitate sunt 90 și plus din cetățenii Elveției, pentru cooperarea mai avansată cu NATO pot fi în jur de 58%, deci este o diferență.
Vocea Basarabiei: Deci, reacția cetățenilor e una promptă, da?
Tatiana Molcean: Da, în Elveția s-au făcut, în special în ultimul timp, foarte multe studii referitoare la sprijinul pentru neutralitate. Este foarte înalt, 90 la sută. Toate studiile, sondajele de opinie indică o susținere fermă, nu că mai mult de 50, dar peste 90%, și nu variază foarte mult pentru neutralitate. Acum când începem a dezghioca ce presupune acest principiu al neutralității, de exemplu, pot fi întrebări referitoare la cooperarea cu NATO, de exemplu, pentru că și ei, ca și Republica Moldova, au un Parteneriat pentru Pace, Partnership for Peace, cooperează cu NATO în baza acestor parteneriate. Aici deja înțelegerea populației sau sprijinul poate să varieze, am observat, dacă pentru neutralitate sunt 90 și plus, pentru cooperarea mai avansată cu NATO pot fi în jur de 58%, deci este o diferență.
Elveția este un subiect foarte sensibil pentru societate, de exemplu, până în ziua de astăzi ei nu au autorizat exportul de produse sau echipament militar dacă este fabricat în Elveția, chiar dacă nu este donat de Elveția sau oferit de Elveția, este oferit de Germania, este oferit de Italia, Spania.
Vocea Basarabiei: Și care e explicația acestei diferențe?
Tatiana Molcean: Pentru că nu toți sunt de acord că cooperarea avansată cu NATO ar presupune menținerea acestei neutralități, foarte mulți au dezbătut subiectul referitor la alinierea sancțiunilor, sunt cei care consideră, din Elveția, și în special la nivel politic vedem tot această diversificare de opinii, care sunt mai de stânga, mai de dreapta, însăși alinierea unii o consideră încălcarea principiului de neutralitate, dar nu și majoritatea, Elveția aliniindu-se la toate sancțiunile care au fost impuse.
Vocea Basarabiei: Sancțiunile impuse Federației Ruse?
Tatiana Molcean: Da, și Federației Ruse, dar asta nu este ceva nou, doar în contextul actual a provocat dezbateri mai profunde. Elveția este un subiect foarte sensibil pentru societate, de exemplu, până în ziua de astăzi ei nu au autorizat exportul de produse sau echipament militar dacă este fabricat în Elveția, chiar dacă nu este donat de Elveția sau oferit de Elveția, este oferit de Germania, este oferit de Italia, Spania.
Vocea Basarabiei: Dacă este produs în Elveția, ei nu aprobă?
Tatiana Molcean: Dacă este produs în Elveția, ei nu autorizează, pentru că aceasta, ori conform legislației la toate interpretările internaționale, oferirea de asistență uneia din țările beligerante ar însemna încălcarea acestui principiu de neutralitate.
Vocea Basarabiei: Dar am zis că sunt diferențe între felul cum se înțelege neutralitatea în Elveția și cum se înțelege neutralitatea în Republica Moldova, haideți un pic să le amintim celor care urmăresc această emisiune în ce constau aceste diferențe.
Tatiana Molcean: În primul rând, noi nu avem un cadru. Avem Constituția, da?
Vocea Basarabiei: Și în Constituție există art. 11 care prevede neutralitatea Republicii Moldova.
Tatiana Molcean: Exact, istoric, și țin minte că au fost câteva încercări de a discuta, de a dezbate mai extins ce înseamnă acest statut de neutralitate. În cazul nostru este un domeniu destul de sensibil, implică discuții cu toți partenerii din societate. Da, am asistat, am văzut, au fost câteva mese rotunde, încercări, însăși întrebarea: definim mai clar acest statut de neutralitate sau mergem pe conceptele internaționale? La moment mergem pe conceptul clasic acceptat în dreptul internațional ce ar însemna neutralitatea. Este un subiect foarte sensibil pentru Republica Moldova, din start.
Vocea Basarabiei: Dar din momentul proclamării independenței și până astăzi staționează trupele ruse.
Tatiana Molcean: Eu sunt de acord aici cu dvs.
Vocea Basarabiei: Și Republica Moldova totuși e o țară neutră.
Tatiana Molcean: Până a fi ambasador, deși și la Geneva aveam Conferința pentru Dezarmare, de exemplu, sau convențiile privind armele biologice, sau alte tipuri de arme, la care am participat activ, dar, mă rog, nu tocmai aceste subiecte sunt abordate, dar permanent subiectul acesta cu retragerea trupelor este clar că este o încălcare a integrității teritoriale, deci, noi am abordat…
Vocea Basarabiei: Dar există o reacție clară a populației referitoare la această staționare a armatei ruse pe teritoriul din stânga Nistrului?
Tatiana Molcean: În Republica Moldova?Cred că îmi este mai greu mie să răspund la această întrebare.
Vocea Basarabiei: Ați fost și în conducerea Ministerului Afacerilor Externe…
Tatiana Molcean: Da, tot timpul ne-am condus de interesul național, că noi suntem împotriva staționării, mandatul așa-numitor trupe de pacificare, care s-a consumat cu mult timp înainte. În 2018 am fost parte a echipei care a promovat acea rezoluție la ONU, a început un pic mai devreme, prin 2016…
Vocea Basarabiei: La ONU cu mai multe ocazii a fost abordat acest subiect și parcă decizia era una clară – Rusia trebuie să-și evacueze trupele, munițiile de pe teritoriul Republicii Moldova.
Tatiana Molcean: Întotdeauna, da, dar tradițional… Este un aspect care a fost deseori invocat, am avut și anumite consultări și încerc să-mi aduc aminte, acum nu, dar, hai să spunem, 2019 cred că a fost, parcă ne părea că este așa, o fereastră de deschidere, parcă s-ar fi putut mișca ceva.
Vocea Basarabiei: Atunci când și ministrul apărării Șoigu a spus că Federația Rusă e gata să reia procesul de retragere a munițiilor, de trupe nu prea au vorbit cei de la Moscova?
Tatiana Molcean: A fost prima dată și ne-a luat prin surprindere și pe noi, pentru că câți ani… Da, a munițiilor, de trupe nu au vorbit, că au mandat, dar a fost cumva parcă și am început un dialog, schimbam, făceam scrisori, am fost un pic naivi desigur că, dar nu cu totul naivi. Vă spun de ce, pentru că situația, și asta am discutat cu experții extensivi, inclusivi elvețieni, apropo, la acea dată deja și cu elvețienii, pentru că elvețienii și în anii 2000, când au fost evacuate o parte din muniții, ei au fost parte a echipei care s-a ocupat de aceasta, fiind o țară neutră au fost acceptați. Deci am avut discuții și cred că nu erau tocmai naive, au avut loc mai multe accidente cu implicarea depozitelor de muniții pe teritoriul Federației Ruse în acea perioadă și cred că starea munițiilor care este, pentru că noi cunoaștem, chiar dacă nu este acces, este limitat, că ele sunt vechi, unii le-au numit expirate, ceea ce iarăși este o chestie cu care trebuie să operăm foarte atent.
Vocea Basarabiei: Faptul că sunt vechi e clar.
Tatiana Molcean: E clar și ele prezintă un pericol, asta este un aspect pe care tot timpul l-am accentuat. În caz de un incident, proporțiile acestei deflagrații ar fi catastrofale pentru întreaga regiune și cred că undeva estimările proprii ale celor care sunt responsabili de aceste depozite le-au arătat că situația este cam gravă, și de asta ziceam că parcă era o deschidere, doar că era o mică problemă care putea fi mare, ei vorbeau doar de munițiile expirate, cam jumătate din cele 20 de mii de tone ei le considerau expirate, de asta și spun că termenul expirat, trebuie să fim atenți, că altfel ar fi avut argumentul că lăsăm celelalte 10 mii sau 11 mii de tone și le excludem, dar oricum a fost o deschidere. În condițiile actuale, mă rog, este o altă situație total.
Vocea Basarabiei: Dar deseori abordați cu interlocutorii dvs. acolo, la Geneva, problema transnistreană și felul cum ar trebui să fie rezolvat acest conflict?
Tatiana Molcean: Din mandatul organizațiilor care este la Geneva, problemele de securitate, chiar și dacă vorbim la ONU, este mai degrabă la New York, OSCE-ul tradițional a fost formatul unde am abordat, anterior la Viena am mers nu o singură dată pentru a discuta, acum situația în care se află organizația, iarăși având membrii care sunt în război între ei, e mai complicat. Ce am abordat în schimb?
Elvețienii ne puneau în pachet cu Ucraina, încercând să înțeleagă care au fost motivele războiului, și aspectul lingvistic a fost foarte des invocat…
Vocea Basarabiei: Ziceam pe bilaterală, dacă cumva elvețienii știu că există această problemă a separatismului în Republica Moldova?
Tatiana Molcean: Elvețienii sigur că știu. Și a fost uneori destul de interesant pentru mine să particip la discuții cu așa-numiți formatori de opinie, unii mai scriu chiar cărți, încearcă să facă paralele, studiind lumea aceasta mai estică, și vedeam că nu este o înțelegere foarte bună. Ne puneau în pachet cu Ucraina, încercând să înțeleagă care au fost motivele războiului, și aspectul lingvistic a fost foarte des invocat. Și zic: „Dar nu este o problemă în Republica Moldova, da, nu este perfect, dar în Moldova lumea nu este persecutată pentru că vorbește în limba rusă. Mai mult ca atât, la noi legislația e atât de permisivă, noi, dacă este o adresare la o instituție în limba rusă, noi răspundem în rusă”. Deci au fost discuții în care a trebuit cumva mitul acesta să fie desființat, da, dar nu este tocmai simplu. Am fost la dezbateri politice unde iarăși trebuia să explici cumva că nu este sârmă ghimpată, poți să circuli, deci, cum anume este acest…
Vocea Basarabiei: Realitățile de aici încă nu sunt suficient de bine cunoscute?
Tatiana Molcean: Dar la nivel de autorități cunosc, și cunosc foarte bine. Repet, Elveția tot timpul a fost un partener și ei au fost printre cei care ne-au susținut și au expertiză foarte bună în tot ce ține chiar de deminare, de exemplu. Ei sunt fondatorii, ei sunt cei care au stat la baza stabilirii Comitetului Internațional al Crucii Roșii. Și deja știu că sunt discuții, discutăm și noi, mai sunt și alte instituții de securitate la Geneva, cum ar fi DCAF-ul sau cum ar fi GCSP-ul și altele, sunt implicați în proceduri, dar la ei este Soft Power, haideți să spunem. Personal, ca ambasador, mi-am propus ca în special în ultimul an, ultimii doi, dar în ultimul an, nu doar Soft Power, eu cred că Republica Moldova are nevoie de sprijin în tot ce ține de apărare și spre deosebire de alte țări în care ar fi anumite limitări pentru acordarea acestui tip de asistență, în cazul Republicii Moldova nu ar fi o problemă și vom aprecia dacă ne vor susține și pe această dimensiune, hai să spunem, nu doar cu Soft Guidance, expertiză la elaborarea noilor legi în domeniul securității, ceea ce au făcut deja, sau când va fi momentul pentru evacuarea munițiilor, pentru că asta a fost o parte a discuțiilor, de ceva timp ei sunt gata. Adică, când este fereastra ceea de oportunitate, ei sunt gata să ne sprijine.
