VOCEA CARE NE UNEȘTE.

Ooops ! You forgot to enter a stream url ! Please check Radio Player configuration

LIVE

Steven Fisher: Războiul se va termina când Rusia va accepta faptul că astăzi nu mai este un imperiu

Vocea Basarabiei: Discutăm în această seară cu Steven Fisher, ambasadorul Marii Britanii în Republica Moldova. Excelență, vă mulțumim foarte mult că ați găsit timp să veniți la Vocea Basarabiei să punem în discuție mai multe subiecte de actualitate, pornind de la această invazie rusă în Ucraina, degrabă se va împlini un an de când Federația Rusă a pornit această agresiune. Republica Moldova este în imediata vecinătate a acestui război, consecințele războiului sunt resimțite și în Republica Moldova, pentru că se suprapun mai multe crize – de la criza refugiaților, criza energetică, criza economică, dar Republica Moldova nu e lăsată de una singură, are parteneri externi și partenerii occidentali încearcă să-i întindă o mână de ajutor ca să depășească aceste provocări. Am intrat în 2023 și am intrat cu speranța ca războiul din Ucraina să se termine, deocamdată lucrul acesta nu e cert, nimeni nu poate să răspundă foarte clar dacă se va pune capăt vărsărilor de sânge în Ucraina în acest an. Ce ne puteți spune despre situația din această regiune, unde e situată și Republica Moldova? Câtă îngrijorare pentru insecuritate, pentru instabilitatea de aici există?

Steven Fisher: În primul rând, doamna Valentina, mulțumesc mult pentru invitație. Cu privire la războiul din Ucraina, din păcate, pare mai probabil că va fi un conflict de lungă durată, dar nu știu, să sperăm că se va termina în scurt timp. Cred că problema este o problemă istorică, căci Rusia a fost un imperiu, astăzi nu mai este imperiu, dar acționează ca un imperiu.

Și războiul se va termina, cred eu, când Rusia va accepta faptul că astăzi nu mai este un imperiu și nu poate impune voința sa asupra țărilor care erau odată parte a Imperiului Rus, inclusiv alte țări din regiune, nu doar Ucraina, dar și Republica Moldova. Credem cu fermitate că Ucraina va câștiga, dar întrebarea este când.

Vocea Basarabiei: În general, cum ar defini țara dvs. o victorie a Ucrainei în acest război pe care îl poartă Rusia împotriva acestei țări?

Steven Fisher: După cum a menționat ministrul nostru de externe, James Cleverly, într-un discurs înainte de Crăciun, anul trecut, condițiile acordului de pace trebuie să vină de la Kiev, și nu din altă parte. Deci nu este potrivit ca eu sau noi, ca Marea Britanie sau altă țară se definim ce înseamnă victoria Ucrainei în acest război, dar în general aș dori să spun că aș defini victoria Ucrainei ca o situație în care Ucraina are libertate, suveranitate, justiție și reconstrucție, însă definiția precisă trebuie să vină de la Kiev.

Vocea Basarabiei: Fostul premier britanic Boris Johnson a efectuat mai multe vizite în Ucraina și pe când deținea această funcție, dar și după ce nu mai deține această funcție. Aceasta continuă să demonstreze gestul de bună prietenie pe care îl are Marea Britanie față de Ucraina?

Steven Fisher: Da, într-un fel, da, dar eu cred că chiar mai important este că guvernul britanic actual menține această legătură cu autoritățile ucrainene. Aveți dreptate că prim-ministrul Johnson când era în acest rol de prim-ministru a dezvoltat o legătură foarte strânsă cu președintele Zelenski și cu guvernul ucrainean, dar sprijinul nostru pentru Ucraina nu s-a schimbat după schimbarea guvernului britanic și, după prietenii noștri americani, suntem a doua țară în ceea ce privește sprijinul pentru Ucraina.

Vocea Basarabiei: Dvs. exercitați mandatul de ambasador în Republica Moldova într-un moment tensionat între Uniunea Europeană și Federația Rusă. În această situație, ce viitor ar putea să aibă relațiile dintre Federația Rusă și Occident?

Steven Fisher: Eu cred că în mare parte depinde de Rusia, de atitudinea rusească. Un acest moment este foarte dificil să ne gândim la o revenire rapidă a relațiilor normale, să spunem așa, relațiilor pre-război. Anumite teme importante vor domina relațiile post-război între Occident și Rusia, precum reconstrucția Ucrainei și, bineînțeles, investigarea crimelor de război. Deci, luând în considerare toată această agendă dificilă, cred că va fi o perioadă dificilă, dar diplomația poate ajuta la rezolvarea oricărei divergențe, când există voință politică. Și, cum am spus, mult depinde de atitudinea Kremlinului. În acest moment vedem că președintele Zelenski a propus un plan de 10 puncte și se pare că Rusia nu este interesată să le accepte.

Deci, vorbind ca ambasadorul britanic, noi vrem relații bune cu Federația Rusă, nu suntem împotriva societății ruse, considerăm că societatea rusă are aspecte foarte pozitive, Rusia este o țară importantă, are o cultură frumoasă, are resurse, potențial economic mare, capacitate științifică foarte importantă, dar, din păcate, după prăbușirea Uniunii Sovietice se pare că Rusia a pierdut calea.

Din păcate, guvernele ruse în acești 31 de ani au pierdut oportunitățile și în loc să devină o țară de succes care ar trebui să fie luând în considerare toate aceste aspecte pozitive, a devenit o dictatură care abuzează propriii cetățeni și își atacă vecinii. Deci, multe, aproape toate depind de atitudinea Rusiei astăzi.

Vocea Basarabiei: Dar acum Vladimir Putin, liderul de la Kremlin, menține în izolare țara sa?

Steven Fisher: Nu vreau să intru în detalii despre cine și cum, dar cred că guvernul, și Putin este lider al țării poate schimba atitudinea, poate schimba situația actuală în regiune și poate alege altă cale, dar în acest moment nu văd situația cu foarte mult optimism în acest sens.

Vocea Basarabiei: Vorbim despre Republica Moldova și statutul acestei țări. Conform Constituției, Republica Moldova este un stat neutru. Recent, șefa statului Maia Sandu a declarat că țara încă mai cântărește următorul pas, nu se mai pune problema că Republica Moldova trebuie neapărat astăzi să devină țară-membră NATO, dar are nevoie de o umbrelă de securitate. Declarațiile șefei statului au fost făcute în cadrul unui interviu pentru Politico, a urmat reacția fostului președinte socialist Igor Dodon, care spunea că „cetățenii nu sunt de acord să devină carne de tun”, spunea Igor Dodon cu referire la o eventuală aderare a Moldovei la NATO. Vă rog să ne explicați dvs. totuși, ce înseamnă să fii membru NATO și ce înseamnă să te temi de această Alianță Nord-Atlantică în secolul XXI?

Steven Fisher: Da, a fost interesant interviul președintei Sandu în Politico, l-am citit cu interes. Eu cred că este evident că dna președintă Sandu nu s-a referit la vreo schimbare constituțională, a spus că este timpul pentru o discuție amplă în interiorul societății moldovenești cu privire la aspectul de neutralitate. Eu cred că președinta a vrut să stimuleze o dezbatere publică cu privire la această chestiune. Este o chestiune foarte importantă și e corect că societatea ia în considerare aceste teme în mod constant. M-ați întrebat ce înseamnă să fii membru al NATO…

Vocea Basarabiei: Pentru că țara dvs. face parte din Alianța Nord-Atlantică, cum vă explicați că iată aici, în Republica Moldova, se mai discută că e o sperietoare, că Doamne ferește să se ajungă ca Republica Moldova să facă parte din această Alianță Nord-Atlantică, deși la Kiev de mulți ani se vorbește că Ucraina și-ar dori totuși să adere la NATO?

Steven Fisher: Bine, cred că este important să luăm în discuție ce este NATO.

NATO este o alianță politico-militară defensivă, este o umbrelă defensivă pentru protecția membrilor săi și asigură securitatea colectivă. Deci, un atac asupra unui membru este considerat un atac asupra tuturor. În acest fel, NATO descurajează agresiunea și păstrează pacea.

Nu ar fi potrivit ca eu să vorbesc despre posibilitatea de a fi membru NATO din partea Republicii Moldova, este o chestiune pentru moldoveni, dar țara mea, Marea Britanie, este membru NATO și suntem foarte-foarte siguri și bucuroși să fim membri ai NATO și în societatea noastră nu există controverse asupra acestui punct. Cu toții știm că chestiunea asupra participării la Uniunea Europeană a fost foarte sensibilă la noi și am votat în mod democratic pentru Brexit, dar în ceea ce privește NATO nu există discuții. Ar fi, presupun eu, 80 la sută pentru și, posibil, 20 la sută nu știu.

Vocea Basarabiei: 80 la sută din cetățenii dvs. sunt pentru NATO?

Steven Fisher: Cred că da.

Vocea Basarabiei: În Republica Moldova încă mai sunt mulți cetățeni care trăiesc cu frică de NATO, este explicabil acest lucru?

Steven Fisher: Da, am văzut rezultatele sondajelor de opinie și am văzut că mulți sunt împotrivă și mulți au frică de NATO, să spunem așa. Probabil asta se întâmplă pentru că pe parcursul multor ani NATO a fost considerat dușmanul Uniunii Sovietice. Aici probabil sunt cei a căror atitudine susține trecutul, eu pot să înțeleg acest fapt, întrucât pe parcursul a 40 de ani NATO și Uniunea Sovietică, blocul sovietic au fost considerați dușmani, dar această epocă s-a terminat și tot timpul NATO a fost un bloc defensiv, dar probabil percepția din partea estică a Europei a fost că NATO era dușmanul nostru, dar nu era așa și în acest moment sunt sută la sută convins că NATO va rămâne un bloc pur și simplu defensiv. Deci nu există motive pentru a ne teme de NATO, NATO oferă sprijin, susține membrii săi și haideți să ne amintim un fapt important, și anume că Republica Moldova este partener NATO deja. După anul 1994, Republica Moldova a semnat Parteneriatul pentru Pace și a fost tot acest timp în acest parteneriat.

Eu am venit în țara asta în 2019, președinte și comandant-șef era dl Igor Dodon, și anume în această perioadă, perioada lui Dodon, relațiile dintre NATO și Republica Moldova s-au îmbunătățit, cred eu. Și este interesant că acum dl Dodon a vorbit atât de dur împotriva NATO, iar când era președinte al țării a permis o dezvoltare pozitivă între NATO și Republica Moldova.

Deci, mesajul meu ca ambasador al unei țări-membre NATO, ar fi: NATO este un bloc defensiv și nu are niciun motiv de agresiune împotriva nimănui.

Vocea Basarabiei: Tocmai aici e și paradoxul, în stânga Nistrului există acest depozit de la Cobasna, unde sunt stocate peste 20 de mii de tone de muniții, este armata, chiar dacă Federația Rusă și-a asumat angajamentul să-și evacueze trupele și munițiile din Republica Moldova, n-a mai făcut acest lucru și existența acestui stoc mare de muniții nu ar trezi atâta îngrijorare, câtă trezește faptul că NATO rămâne a fi un bloc care acum, cum ziceți dvs., este unul defensiv. Cel mai probabil și informația, și manipularea, și toate aceste lucruri, pentru că spațiul acesta încă e dominat de știri false, aici, în Republica Moldova probabil că lucrul acesta încă mai influențează asupra percepției omului că, dacă am trăit împreună, Blocul NATO rămâne să fie un dușman?

Steven Fisher: Da, aveți dreptate, așa este.

Trebuie să schimbăm atitudinea respectivă și pentru acest lucru mesajul meu este foarte scurt și simplu: NATO este o alianță defensivă și cu timpul opinia asupra NATO se va schimba în Republica Moldova.

Vocea Basarabiei: Dvs. de când ați venit în Republica Moldova, din 2019, ați manifestat un interes aparte și pentru problema transnistreană. Credeți că e aproape această zi de soluționare a problemei transnistrene?

Steven Fisher: Da, Guvernul Marii Britanii este interesat, în sensul că conflictul transnistrean nerezolvat este un conflict nerezolvat european, suntem cu toții parte a acestui continent și vrem să avem un continent fără conflicte nerezolvate. Deci, când am ajuns, guvernul meu a vrut ca eu să informez autoritățile de acasă asupra situației și am făcut acest lucru tot timpul informând Guvernul Republicii Moldova. Dacă eu mă duc la Tiraspol, Guvernul de la Chișinău știe despre acest lucru.

Vocea Basarabiei: Dvs. de câte ori ați fost în regiunea transnistreană?

Steven Fisher: Nu știu exact, de vreo 6-7 ori. Și m-ați întrebat dacă suntem aproape de o soluție, ar fi imposibil să răspund la această întrebare fără ca să am puteri de clarvăzător, și nu am, dar cred că e dificil. Un lucru știu – istoria Europei de Est ne arată că schimbările vin chiar și atunci când nu sunt așteptate și pot avea loc rapid. Așa cum s-a întâmplat cu prăbușirea Uniunii Sovietice, prăbușirea blocului estic și diverse revoluții, astfel situația politică se poate schimba foarte repede. Poate fi așa că se va schimba repede și aici în regiunea transnistreană? Nu știm. Cred că există unele motive pentru un optimism prudent asupra situației transnistrene și un exemplu ar fi faptul că comerțul dintre regiunea transnistreană, malul drept al Nistrului și Europa este în creștere constantă, iar comerțul între regiunea transnistreană și Federația Rusă este în descreștere. Adică legăturile, contactele dintre cetățeni, dintre antreprenorii de acolo și omologii lor din Europa și de pe malul drept sunt în creștere.

Vocea Basarabiei: Majoritatea exporturilor din stânga Nistrului ajung pe piața Uniunii Europene.

Steven Fisher: Da, și acesta este un semn bun. Eu cred că trebuie să luăm în considerare faptul că este o mare diferență între reintegrare și reintegrarea reușită. Și reintegrarea forțată sau reintegrarea fără voință politică, fără voință publică pe malul stâng sau pe malul drept ar fi încă o problemă, dar cred că reintegrarea reușită va depinde de voința politică de pe ambele maluri ale Nistrului. Și cred că va veni atunci când majoritatea oamenilor din regiunea transnistreană vor vedea beneficiile acestea pentru viața lor. Nu știu cum sau când se va întâmpla acest lucru, dar cred că acest lucru va avea loc în viitor. Putem să vedem exemple în alte părți ale Europei, de exemplu, Irlanda. În Irlanda de Nord, parte a țării noastre, majoritatea din ambele comunități aflate în conflict au schimbat opinii, au dezvoltat atitudine și reintegrarea reușită, un acord a fost acordat pe presiune publică, pe presiunea societății și cred că elementul cel mai important în regiunea transnistreană, în conflictul transnistrean este opinia publică de pe ambele maluri ale Nistrului.

Vocea Basarabiei: Deci, decizia cetățenilor, până la urmă, va fi cea mai importantă?

Steven Fisher: Da, cea mai importantă, și eu știu că condițiile pe malul stâng nu sunt potrivite în acest moment.

Vocea Basarabiei: Timpul le schimbă.

Steven Fisher: Da, timpul le schimbă, așa a fost și în România înainte de revoluție, și în Germania estică, și în Uniunea Sovietică. Deci când, și eu spun când, nu dacă, când opinia publică poate fi exprimată…

Vocea Basarabiei: Să aibă un cuvânt mai greu...

Steven Fisher: Da, va schimba lucrurile tare mult.

Cred că guvernul din Chișinău trebuie să adopte politici care să ajute reintegrarea, care să facă mai atractivă reintegrarea pentru cei de pe malul stâng.

Știu că mulți de acolo sunt îngrijorați, de exemplu, de Unirea cu România sau au frică de limba română, dar ei trebuie ajutați să vadă situația așa cum este.

Vocea Basarabiei: Deși în stânga Nistrului sunt cetățeni care au pașaportul României?

Steven Fisher: Da, știu, și mulți au pașaportul Republicii Moldova.

Vocea Basarabiei: Da, așa se zice, până la un milion.

Steven Fisher: Sunt cetățeni moldoveni, dar spun că pentru cei care sunt îngrijorați pe tema reintegrării guvernul trebuie să știe de ce ei au această atitudine și să încerce să-i ajute să rezolve aceste îngrijorări.

Vocea Basarabiei: Acum întrebarea se pune, dacă în formatul de negocieri „5+2” nu se mai duc negocieri, dar cel mai probabil acest mecanism va fi greu de reactualizat, pentru că Ucraina și Federația Rusă sunt în război, ambele țări participau în cadrul acestui format de negocieri „5+2” ca și țări care să garanteze această reîntregire a celor două maluri ale Nistrului, o să vedem sfârșitul acestui război. Dar cine din partenerii externi ar putea să-i ajute Republicii Moldova ca să rezolve mai repede această problemă, dle ambasador?

Steven Fisher: Da, eu cred că aveți dreptate, este greu de văzut cum poate funcționa formatul „5+2” luând în considerare faptul că Rusia și Ucraina sunt în război. Nu știu exact cum se va schimba această situație, probabil doar odată cu sfârșitul războiului.

Vocea Basarabiei: Acum se insistă prin pași pașnici să se ajungă la o înțelegere ca cele două maluri ale Nistrului să se reunifice. Dar cine din partenerii externi sau cine ar mai putea să ajute Republica Moldova să identifice o soluție durabilă pentru criza transnistreană?

Steven Fisher: Cred că ajutorul internațional ar trebui să fie indirect, în acest moment nu cred că există posibilitate ca un partener străin să intre în negocieri și să ajute la rezolvarea situației, dar indirect comunitatea internațională poate ajuta mult. Explic: cred că pentru o reintegrare reușită Republica Moldova trebuie să se dezvolte pe calea spre Uniunea Europeană, spre o democrație stabilă, cu prosperitate pentru toți și mulți din comunitatea internațională ajută în acest moment Guvernul Republicii Moldova ca să atingă aceste scopuri.

Eu cred că în funcție de faptul că Republica Moldova va deveni mai prosperă, mai stabilă, mai atractivă va fi mai ușor de a-i convinge pe cei din stânga Nistrului că reintegrarea este un lucru pozitiv pentru ei și pentru familiile lor. Deci, ajutorul indirect din partea Uniunii Europene, Marii Britanii, Statelor Unite pentru dezvoltarea Republicii Moldova este calea mai sigură de a promova această reintegrare reușită.

Vocea Basarabiei: Dvs. ziceți „ajutor indirect”, ajutorul e direct, pentru că vine asistență în diferite forme din partea Vestului pentru Republica Moldova ca să schimbe situația în bine, să ridice gradul de prosperitate și bunăstare, ca să fie într-un final și cei din stânga Nistrului convinși că doar într-o Moldovă unită pot să aibă o viață mai bună.

Steven Fisher: Da, exact așa este și cred că trebuie de dat posibilitate de a ajuta comunității din stânga Nistrului cu informație, cu promovarea drepturilor omului, democrației, statului de drept – toate aceste lucruri sunt importante și legăturile comerciale cu restul Republicii Moldova și Europa. În acest sens, noi susținem un proiect împreună cu Guvernul Suediei și ONU aici în țară care ajută antreprenorii din stânga Nistrului și antreprenorii din dreapta Nistrului să colaboreze între ei. Ideea este să arătăm că împreună cele două părți ale Republicii Moldova sunt mai puternice și mai de succes.

Vocea Basarabiei: Ați spus ceva mai devreme că europenizarea ar putea să ajute la reunificarea celor două maluri ale Nistrului, dar în vara anului trecut, după ce Ucraina și Republica Moldova, ambele state au obținut statutul de țări-candidate pentru aderare la Uniunea Europeană este important pentru Marea Britanie acest lucru, chiar dacă țara dvs. nu mai face parte din UE după Brexit?

Steven Fisher: Aș vrea să spun că decizia Uniunii Europene de a acorda statutul de țară-candidat a fost un rezultat extraordinar pentru Moldova, rezultatul unei munci enorme din partea guvernului de aici și a fost un eveniment foarte important luând în considerare faptul că cetățenii au votat în favoarea integrării europene la alegerile prezidențiale și parlamentare respective. Deci, acesta a fost răspunsul din partea guvernului și din partea Uniunii Europene la decizia democratică luată de populație, în același mod populația britanică a luat o decizie democratică să iasă din Uniunea Europeană, dar dacă Moldova devine membră a Uniunii Europene sau nu este o chestiune pentru Marea Britanie, este o chestiune pentru Uniunea Europeană și Moldova.

Ceea ce contează pentru noi este că Moldova ca partener internațional al nostru se dezvoltă ca democrație devenind mai prosperă și mai sigură. Și din fericire, calea spre Uniunea Europeană ajută Republica Moldova să atingă ambele obiective

. Dacă și când Republica Moldova devine membru al Uniunii Europene, și sper că asta va fi curând, pentru că este voința democratică a țării, va fi prin definiție o democrație bine dezvoltată, sigură și prosperă. Deci, pentru noi fiind membru al Uniunii Europene Republica Moldova ar fi un partener chiar mai viabil și mai important.

Autor

  • Ursu Valentina

    Moderatoarea emisiunii „Puncte de Reflecție”, dar și autoarea emisiunii „La firul ierbii”. A activat la Radio Europa Liberă din 2004 până în 2022. Anterior a muncit 17 ani la Radio Moldova. I s-a conferit Ordinul Republicii în 2009. Deținătoare a Medaliei „Om Emerit" din 1994. A scris în 1993 cartea „Râul de sânge", în care a inclus reportajele pe care le-a realizat în timpul conflictului armat de la Nistru (1992). Se regăsește printre cele 99 de femei ale Moldovei 2013. Omul Anului (2014) și (2021). Iar în 2014, președintele României i-a acordat Ordinul Național „Pentru Merit” - în grad de Comandor. A fost desemnată de cinci ori câștigătoarea Topului Jurnaliștii Anului.

Articole similare

spot_img

cele mai populare

Preluarea textelor de pe pagina www.voceabasarabiei.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.voceabasarabiei.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite și cele electronice vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia Vocea Basarabiei.