Vocea Basarabiei: Discutăm astăzi despre parteneriatele externe, despre asistența financiară venită din UE, despre problema salariilor în primării, despre miza alegerilor locale, despre stoparea activității fabricii de ciment din Rezina, despre moldovenii din Transnistria cu cetățenie română, despre inițierea rezolvării problemei transnistrene, despre poziția Moldovei vis-a-vis de Rusia, dar și despre poziția cetățenilor din Rezina în privința războiului și a Rusiei cu Simion Tatarov, primarul orașului Rezina. Dvs. de opt ani activați în cadrul administrației locale, dar până atunci ați fost antreprenor?
Simion Tatarov: Și actualmente sunt fondatorul unei întreprinderi de confecții cusute, adică m-am ocupat de producere, am făcut afaceri în domeniul confecțiilor de haine, am fondat o fabrică, ulterior am mai construit una în satul meu de baștină, la Oxentea, raionul Dubăsari, care se află pe malul drept al râului Nistru și în 2015, participând în alegerile locale, am devenit primar al orașului Rezina.
Vocea Basarabiei: Și cum se mănâncă această pâine de primar? Ce gust are această pâine?
Simion Tatarov: Sunt multe probleme, inițial eu credeam că este mai ușor, ca pe parcurs să constat că este mult mai complicat, că resursele financiare care sunt puse la dispoziția administrației publice locale de nivelul întâi, cum este primăria orașului Rezina, sunt niște resurse pentru consum, nu și pentru a dezvolta localitatea, iar la un an distanță, după ce am trecut prin moratoriile la investiții capitale instituite la acea vreme de guvernul Streleț, am înțeles care este situația, am înțeles cum stau treburile în administrația publică și am început să ne asigurăm parteneriate de asistență financiară din partea partenerilor de dezvoltare ai Republicii Moldova. În felul acesta, am început să implementăm an de an proiecte cu asistență financiară din partea partenerilor de dezvoltare.
Vocea Basarabiei: Cât de mult se deosebește Rezina de azi de Rezina anului 2015?
Simion Tatarov: Ar trebui s-o pornim de la educația timpurie, de la grădinițe, unde am avut paturi din plasă metalică și, grație asistenței financiare din partea guvernului român, au fost refăcute, reparate, remobilate toate cele 4 grădinițe care sunt în orașul Rezina, cu un efectiv de aproape 1.000 de copii, 980 de copii.
Vocea Basarabiei: Și încă ce ați mai reușit să faceți în acești 8 ani?
Simion Tatarov: Aceste parteneriate cu Fondul de solidaritate, finanțat de guvernul polonez, terasa doi a orașului Rezina, unde nu am avut rețele de canalizare, am edificat rețele de canalizare, am refăcut infrastructura ori drumurile toate, mai avem restanțe, avem ultimul proiect care e tot pe dimensiunea de sanitație, am beneficiat de asistență financiară din partea guvernului slovac și într-un cartier unde locuiesc cam 300 de gospodari cu case la sol de mai mult de 30 de ani nu aveau rețele de canalizare și apele subterane sunt la suprafață și se dărâmau casele și am edificat rețele de canalizare. Acesta a fost ultimul proiect, dar s-au făcut mult mai multe lucruri: iluminat public stradal, pe care orașul Rezina practic nu-l avea și în comparație cu orașul Râbnița arătam foarte prost. Grație asistenței financiare a Delegației Uniunii Europene la Chișinău, la acea vreme Peter Michalko era un oaspete foarte des în orașul Rezina și-i mulțumesc foarte mult. Acum Domnia Sa este la Baku, în Azerbaidjan, dar mulțumesc foarte mult pentru asistența și prezența de care a dat dovadă.
Vocea Basarabiei: El a fost șeful Delegației Uniunii Europene în Republica Moldova. Iată, dvs. ați spus că România v-a ajutat, Polonia a pus umărul, din Slovacia a venit asistență, Delegația Uniunii Europene a oferit contribuții pentru îmbunătățirea calității vieții.
Simion Tatarov: Prin intermediul Programului Națiunilor Unite de Dezvoltare…
Vocea Basarabiei: Dacă nu ar fi fost acest ajutor din partea partenerilor externi, ce dezvoltare ar fi avut orașul Rezina?
Sunt rezervat, la capitolul dezvoltare nu cred că aveam mari succese din simplul motiv că în administrația publică locală ori după ce s-au produs reformele s-a revenit de la județe la raioane, fluxurile financiare din teritorii merg la Chișinău și în tot răstimpul acesta o descentralizare financiară nu s-a mai produs.
Vocea Basarabiei: De ce nu s-a reușit ca să se promoveze această descentralizare autentică?
Simion Tatarov: Din simplul motiv că toți guvernanții, indiferent de coloratura politică, își propun să controleze fluxurile financiare.
Vocea Basarabiei: Dar oare nu ar avea de câștigat mai mult centrul, dacă ar permite ca această descentralizare să fie făcută ca la carte?
Simion Tatarov: Ar avea de câștigat autoritatea publică centrală, nu am mai vorbi despre atâta corupție la nivel central, că toate furturile, tunurile mari de deposedare a banilor publici a Republicii Moldova în toți anii aceștia s-au tras la Chișinău tunurile acestea și furturile mari s-au produs la Chișinău. Or, administrația publică centrală în persoana guvernului, parlamentului, parlamentarii ar trebui să facă legi și trebuie să fie vizionari, să evalueze impactul legilor, iar guvernul, puterea executivă să facă politici și să implementeze aceste legi, iar resursele financiare grație și efortului pe care îl fac agenții economici din teritoriu ar trebui după o formulă bine stabilită, clară să fie descentralizate în teritoriu și oamenii care activează în diferite teritorii să beneficieze de acele depozite care ar fi ulterior investite în infrastructură, în nivelul de confort de viață al locuitorilor, al plătitorilor de impozite.
Vocea Basarabiei: Cereți mai multă voință politică din partea celor care sunt la putere ca să se producă aceste schimbări sau pe ce mai puneți miză astăzi că la nivel local s-ar putea îmbunătăți situația mult și foarte mult, dacă primarii nu vor avea mâinile legate, dacă primarii vor avea mai multă autonomie, dacă primarii vor ști clar cu ce trebuie să se ocupe fără ca să se țină cont de culoare politică, de excesul de politizare a unor probleme?
Simion Tatarov: Primarul astăzi este privit ca un potențial infractor…
Vocea Basarabiei: Nu e chiar așa, dle primar…
Simion Tatarov: …cu toate că este la cel mai înalt nivel de încredere din partea populației.
Primarului îi este arhi-important să-și organizeze o echipă, să aibă consilieri, acest cuvânt ar însemna „a concilia, a consulta” și, având o echipă de consultanți, are șanse de succes, numai așa, altfel nu are.
Vocea Basarabiei: Primăria se situează pe locul întâi, conform sondajelor de opinie, în care cetățenii au încredere.
Simion Tatarov: Unica platformă unde primarii își mai spun păsul, vin cu propuneri și sunt auziți este Congresul Autorităților Locale. Acolo, întrunindu-ne, noi nu suntem împărțiți după coloratura politică, or sistemul electoral care este organizat în Republica Moldova prevede că primarul, venind singur, fiind independent, nu are șanse să administreze eficient teritoriul unde a candidat din simplul motiv că nu va avea o echipă de consilieri. În felul acesta, primarului îi este arhi-important să-și organizeze o echipă, să aibă consilieri, acest cuvânt ar însemna „a concilia, a consulta” și, având o echipă de consultanți, are șanse de succes, numai așa, altfel nu are.
Eu mă tem, am niște temeri că vectorul de dezvoltare a Republicii Moldova pro-Europa tot ar putea să fie compromis.
Vocea Basarabiei: Și relația primar-consiliul orășenesc care este?
Simion Tatarov: Acum este lucrativă. Mai devreme au fost niște lupte, învinuiri. De ce am zis că primarul este privit ca un potențial infractor? Pentru că ești învinuit că ai furat, ai tot furat. Li s-a pus totul la dispoziție, după ce au studiat toate dosarele de achiziție ș.a.m.d., am întrebat: întrebări sunt? Întrebări nu au mai fost și în felul acesta s-a început colaborarea, pentru că am avut mai multe scrutine electorale și a fost privatizat cuvântul „om bun”, toți ceilalți sunt oameni răi, dacă au o altă viziune. Eu mă tem, am niște temeri că vectorul de dezvoltare a Republicii Moldova pro-Europa tot ar putea să fie compromis.
Vocea Basarabiei: De ce?
Simion Tatarov: Am niște temeri, dar eu sunt un optimist și-mi propun să depun toate eforturile ca vectorul respectiv în localitatea de unde vin eu să fie păstrat și-i îndemn pe toți compatrioții mei să procedeze la fel.
Trebuie să constatăm că avem multă populație care încă mai visează la pâinea de 16 bani/copeici, votcă de 2 ruble și 40 de copeici ori salam de 2 ruble, cârnați și cam asta-i situația la noi. Și din cauza asta, echilibrul se poate schimba în următoarele alegeri parlamentare.
Vocea Basarabiei: Dle primar, dar cine ar fi interesat să pună piedică acestui parcurs al nostru?
Simion Tatarov: Dar, uitați-vă, noi pe parcursul a 32 de ani votăm geopolitic, noi spunem pro-Europa, dar noi nu spunem că pro-Europa înseamnă un nivel de viață, acces la justiție, grad de confort de trai mai înalt și mai multe, noi nu vorbim de lucrurile acestea, dar spunem pro-Europa ori în Europa, ori integrarea europeană, iar ceilalți, în partea cealaltă când eșuează, noi am avut unioniști profesioniști, care au compromis o idee. Iată tocmai din cauza asta mă tem că ar putea să fie compromisă însăși esența cuvântului integrarea europeană, de asta mă tem. Și ceilalți încearcă cumva să speculeze cu lucrurile acestea. Totodată trebuie să constatăm că avem multă populație care încă mai visează la pâinea de 16 bani/copeici, votcă de 2 ruble și 40 de copeici ori salam de 2 ruble, cârnați și cam asta-i situația la noi. Și din cauza asta, echilibrul se poate schimba în următoarele alegeri parlamentare. Astăzi pe toată suprafața Republicii Moldova, de la nord la sud s-a început recrutarea președinților de organizații teritoriale de la diferite formațiuni politice, cam așa se aleargă prin raioane cu salarii până la alegerile parlamentare. Ce ar însemna alegerile locale generale? O pregătire pentru alegerile parlamentare. Și în situația asta care vor fi accentele, ce vor întreprinde unii, ce vor face alții?
Vocea Basarabiei: Care dintre forțele politice ar dori deturnarea acestui parcurs european?
Simion Tatarov: Avem mai multe.
Orașul Rezina este o localitate din Zona de Securitate și noi am fost martori când erau aduși organizat votanții din stânga Nistrului și cum erau achitați au fost foarte multe filmulețe, adică a fost demonstrat cum se produce lucrul acesta.
Vocea Basarabiei: Care sunt?
Simion Tatarov: În primul rând, Partidul Socialiștilor, Partidul Șor, care acum a fost declarat neconstituțional, dar ei vor curge într-o altă formațiune politică și toți înțelegem destul de bine, vor apărea „Renaștere Moldova”, „Pro Moldova”, „Respect Moldova”, denumiri care mai de care să-l apuce de inimă pe moș Vasile și pe moș Ion, și pe baba Grăchina, vor alerga cu diferite sacoșe, „kulioace”, magazinele sociale funcționează în continuare prin satele părăsite din Republica Moldova. Și în felul acesta ei lucrează foarte structurat, cu cartele, adică fiecare persoană este luată la evidență, un marketing bine pus la punct și, totodată, avem zona transnistreană. Cine duce evidența cash-ului, banilor lichizi ori cine va duce evidență câți bani vor veni de acolo pentru cumpărarea voturilor? Experiență noi avem în lungul Nistrului, orașul Rezina este o localitate din Zona de Securitate și noi am fost martori când erau aduși organizat votanții din stânga Nistrului și cum erau achitați au fost foarte multe filmulețe, adică a fost demonstrat cum se produce lucrul acesta.
Vocea Basarabiei: Dle primar, pentru că ați atins un subiect sensibil, totuși, ce se întâmplă în relația Chișinău-Tiraspol, ce e cu acest dosar transnistrean, cum ar trebui să se identifice o soluție durabilă pentru problema transnistreană, să vă întreb, pentru că sunteți la o aruncătură de băț distanță de Râbnița, 2 kilometri sau cât?
Simion Tatarov: La fiecare 20-25 de minute circulă rutiera, în centrul orașului Rezina urci în rutieră și în 15 minute ești în centrul orașului Râbnița.
Vocea Basarabiei: Dvs. ați început activitatea la Uzina metalurgică din Râbnița?
Simion Tatarov: Da, având îndreptare ca tânăr specialist, am mers la Uzina metalurgică și mi-am început activitatea în laboratorul central al uzinei, am făcut studiile în limba rusă, erau testele în limba rusă экспресс анализ стали, testele de laborator pentru analiza aurului, a apei și a tot ce înseamnă produse laminate la cald, asta-i producția de bază a Uzinei metalurgice din orașul Râbnița.
Vocea Basarabiei: Ce cunoaștem și ce nu cunoaștem noi despre activitatea acestui agent economic?
Simion Tatarov: Eu cred că autoritățile publice centrale ale Republicii Moldova nici nu cunosc măcar cine sunt proprietarii adevărați ai Uzinei metalurgice din orașul Râbnița.
Vocea Basarabiei: Și cine sunt proprietarii adevărați?
Simion Tatarov: Păi, nu cunosc nici eu, cine administrează, cunoaștem, dar cine sunt beneficiarii finali, eu nu cred că cunoaște administrația publică, este noțiunea de beneficiar final a activității economice. Totodată, în orașul Râbnița mai avem Fabrica de ciment, care practic a acaparat piața din dreapta Nistrului, și Fabrica de ciment din orașul Rezina care întrunește toate cerințele la protecția mediului, plătește impozite și taxe, se conformă tuturor cerințelor în baza Codului fiscal al Republicii Moldova și-a stopat activitatea. Și cred că este prima dată în ultimii ani când în mijloc de sezon de construcții și-a stopat activitatea din cauză că nu prea merg vânzările. Și asta este grav.
Vocea Basarabiei: Fabrica de ciment din orașul Râbnița nu are nici măcar autorizație.
Simion Tatarov: Nu au autorizație. La televiziunea regională de la noi din orașul Rezina am avut o discuție cu actualul ministru al mediului și dumneaei a confirmat că nu au autorizație, urma să solicite ori să ia o atitudine în raport cu Fabrica de ciment din orașul Râbnița, de altfel chiar activează fără filtre. Filtrele pe care le-au avut le-au scos și altele n-au mai instalat.
Vocea Basarabiei: Și se poluează mediul înconjurător…
Simion Tatarov: În orașul Râbnița, proprietarii de automobile le spală cu oțet, ca să dezactiveze cimentul de pe automobile, în orașul Rezina nu se practică lucrul acesta, s-a practicat până prin 2014, când Fabrica de ciment din orașul Rezina a schimbat filtrele, a investit vreo 6 milioane și jumătate de euro și a instalat filtrele cu saci. Chiar nu demult am avut o discuție cu directorul general al companiei, l-am rugat frumos să schimbe totuși, iarăși să facă un efort financiar și să achiziționeze o nouă stație de monitorizare a calității aerului, să o schimbe pe cea care tot ei au instalat-o și n-a fost gestionată de Ministerul Mediului, și acum este defectă, vor instala alta și l-am rugat foarte mult să instaleze și un panou informativ în centrul orașului Rezina, conectat la stație, ca să vedem care sunt emisiile de poluanți și care-i temperatura aerului, la ce oră se produc emisiile mai mari ș.a.m.d.
Vocea Basarabiei: Apropo, agenții economici din stânga Nistrului astăzi sunt mai avantajați în comparație cu agenții economici din întreaga Republică Moldova, pentru că de acolo se exportă mărfuri pe piața Uniunii Europene, iar ei în general nu varsă nimic în pușculița țării.
Simion Tatarov: Fabrica de ciment și Uzina metalurgică din orașul Râbnița au acces la piața europeană grație certificatului de origine și certificatului de conformitate și calitate, acestea sunt acte pe care le primesc de la instituțiile din subordinea Guvernului Republicii Moldova. În felul acesta, ei nimeresc pe piața europeană, au acces la una din cele mai bune piețe mondiale. Totodată, ei au acces la energie ieftină, la gaze naturale ieftine și în acest mod Guvernul Republicii Moldova practic le asigură existența și ei direct finanțează separatismul.
Vocea Basarabiei: Cum credeți dvs. că s-ar putea de depășit această problemă, pentru că ea oricum e spinoasă, nu e chiar atât de simplu. Spun și autoritățile că acolo locuiesc cetățeni ai Republicii Moldova și ei ar trebui să se bucure de toate drepturile.
Simion Tatarov: Ei sunt și cetățeni ai României, nu numai ai Republicii Moldova, acolo locuiesc și cetățeni români, vă spun eu, noi nu deținem pașapoarte românești în așa o măsură, cum cei din Transnistria. Își fac studiile în România și în alte țări europene, totodată, riscul ca Republica Moldova ori malul drept al Nistrului, teritoriul controlat de autoritățile centrale oficiale ale Republicii Moldova ar putea tot să se transnistrizeze într-o bună zi.
Noi riscăm în condițiile în care am avea iarăși o majoritate pro-Rusia, pro-Euroasia sau nu mai știu de care să devenim o zonă gri a Europei, o Transnistrie.
Vocea Basarabiei: De ce ziceți despre o transnistrizare, pentru că și actualul deputat Oazu Nantoi vorbea cu alte ocazii despre transnistrizarea Republicii Moldova?
Simion Tatarov: Pentru că noi trebuie să facem eforturi. În situația în care se va produce un alt vot în alegerile parlamentare din 2025, riscul persistă, noi atunci precis vom rămâne zona gri. Noi avem două frontiere, frontiera cu Ucraina, Ucraina plătește cu sânge pentru vectorul de dezvoltare pe care l-a ales, din partea de Vest este România, iar noi riscăm în condițiile în care am avea iarăși o majoritate pro-Rusia, pro-Euroasia sau nu mai știu de care să devenim o zonă gri a Europei, o Transnistrie. Despre asta eu vorbesc.
Vocea Basarabiei: Cine gestionează treburile în stânga Nistrului, vă este clar, pentru că despre autoritățile de la Tiraspol se zice că ar fi neputincioase în fața lui Gușan?
Simion Tatarov: Sunt mai multe centre de influență la Moscova, or în ziua când se va renunța la pomparea de gaze să știți că atunci Moscova a părăsit Transnistria.
Vocea Basarabiei: Și se termină problema separatismului în Republica Moldova?
Simion Tatarov: Da, cu siguranță, pentru că unica sursă de finanțare este gazul acesta pe care îl valorificăm și noi, cumpărăm energie electrică, achităm cu valută forte și noi achiziționăm energie electrică, și prețul pe care ni-l oferă e puțin mai ieftin decât este în zonă.
Vocea Basarabiei: Acum, totuși, achitarea e în valută națională.
Simion Tatarov: Pentru ei e bine să aibă acces și la valuta națională, pentru că își fac achizițiile din Republica Moldova și eventual moneda națională a Republicii Moldova este o monedă ușor convertibilă, o pot preface în dolari și în euro, dar vă mai zic, într-un eventual scrutin electoral le vor trebui lei.
Vocea Basarabiei: Și cel mai influent rămâne a fi Sheriff-ul condus de Gușan acolo?
Simion Tatarov: Păi, uitați-vă, noi avem atâtea structuri și serviciu de inteligență, pe care practic nu-l avem, cu regret, eu am fost martor și noi am fost martori toți cei care locuim de-a lungul Nistrului când au fost furați cetățeni moldoveni cu acte în regulă din teritoriul controlat de autoritățile publice centrale, autoritățile oficiale ale Republicii Moldova și duși în Transnistria și băgați prin pușcăriile lor. S-au produs diferite ilegalități cu acești cetățeni, nici astăzi nu ne garantează nimeni, personal eu nu trec Nistrul din 2015.
Vocea Basarabiei: Nu mai treceți Nistrul?
Nu trec Nistrul, deoarece mi-am văzut poza la postul de control din Râbnița, așa-numitul grănicer de acolo are poza mea și eu am înțeles că mai mult nu trebuie să intru pe teritoriul Transnistriei.
Vocea Basarabiei: Deci ați fi pe lista neagră a celor de acolo?
Simion Tatarov: Da.
Vocea Basarabiei: Să revenim la activitatea Uzinei metalurgice, pentru că ei i se oferă această autorizație, i se prelungește în schimbul ca să funcționeze Centrala de la Cuciurgan și să livreze energie pentru malul drept al Nistrului la un preț mai mic. Dar este adevărat că acum acolo se prelucrează întreaga cantitate de metal?
Simion Tatarov: Da. Adică tot ce înseamnă fier uzat se importă inclusiv din România, nu se importă din Ucraina.
Vocea Basarabiei: Nu se importă, pentru că acum în general a fost blocat segmentul transnistrean la hotarul moldo-ucrainean de către Kiev.
Simion Tatarov: Practic, piața fierului uzat din Republica Moldova a fost preluată de o companie din orașul Râbnița, „Metalferos” nu mai face politici în acest sector, se achiziționează fier vechi și se importă inclusiv din România, din județele Botoșani, Suceava și altele care se află în imediata apropiere cu Republica Moldova. Și normal că la prelucrarea, la topirea ferului vechi se consumă gaz și cu cât se consumă mai mult, cu atât e mai bine, se consumă energie electrică, ei mai departe au acces și primesc, cum am zis, toate actele permisive și toate certificatele de calitate și conformitate pentru a le exporta pe piața Uniunii Europene. Acum cu ce rămâne Republica Moldova? Cică a făcut o tranzacție ca să aibă acces la energia electrică ieftină de la Cuciurgan. Posibil că era necesar și, da, eu nu neg, cetățenii din stânga Nistrului sunt cetățeni ai Republicii Moldova și sunt conștient că în condițiile, ba chiar mai mult, cunosc cu lux de amănunte că în situația în care ar fi închis gazul și nu ar putea produce energie electrică, și nu ar putea să încaseze bani din partea Guvernului Republicii Moldova s-ar produce o criză umanitară acolo, declarativ toți spun așa. Dar dacă analizăm, ar trebui să răspundem: câți milițieni sunt acolo angajați și primesc salarii, câți militari sunt acolo angajați și primesc salarii? Și dacă forța aceasta ar fi reangajată în sectorul real al economiei, nu ar parazita pe acești bani și nu ar prezenta și un pericol pentru o comunitate liberă care noi pretindem că suntem. În situația aceasta s-ar rezolva multe-multe întrebări.
Vocea Basarabiei: Deci la o criză umanitară nu ar putea să ducă?
Simion Tatarov: Nu, criză umanitară ar însemna lipsă de acces la alimente, adică nu mai are acces la alimente, asta ar însemna. Nu are cum să se producă o criză din simplul motiv că în Republica Moldova dacă uzi un băț pe care l-ai înfipt în pământ, el începe a rodi, îi reorientezi pe acești oameni să muncească.
