VOCEA CARE NE UNEȘTE.

Ooops ! You forgot to enter a stream url ! Please check Radio Player configuration

LIVE

VIDEO/ Pavel Postica: Resursele financiare ale partidelor politice trebuie să fie transparente, CEC va verifica fiecare bănuț, iar coruperea politică nu se va lăsa fără sancțiuni

Vocea Basarabiei: În cele ce urmează discutăm cu vicepreședintele Comisiei Electorale Centrale, Pavel Postica. Mulțumim foarte mult că ați dat curs invitației noastre să veniți la Vocea Basarabiei!

Pavel Postica: Mulțumim că ne-ați făcut această invitație!

Vocea Basarabiei: Avem și un prilej anume, în 5 noiembrie urmează să aibă loc alegerile generale locale, deja este cunoscut, vor încerca să obțină mandat de primar în cele 898 de primării din Republica Moldova și peste 11 mii de consilieri locali. E mult de lucru, e mult de vorbit, dar haideți să vedem ce noutăți aduce această campanie electorală, pentru că au fost operate modificări la Codul Electoral, și să ne povestiți care sunt cele mai importante aspecte asupra cărora trebuie să se concentreze, în primul rând, concurenții electorali, dar și alegătorii să cunoască.

Pavel Postica: Eu cred că noul Cod Electoral 325 din 2022, intrat în vigoare la 1 ianuarie 2023, a fost construit oricum pe baza vechiului Cod Electoral din 1997, dar cu anumite modificări, din punctul nostru de vedere îmbunătățiri, ajustări la realitățile timpului actual. Noi am venit cu anumite propuneri reieșind din acele comentarii, din acele avize, din acele recomandări pe care le-am primit de la partenerii internaționali, adică misiunile de observare internaționale, Comisia de la Veneția, observatorii naționali, Curtea Constituțională, instanțele de judecată, atunci când au examinat litigiile. Deci, noi am încercat să punem toate aceste…

Vocea Basarabiei: Promo-LEX, am văzut că și ei au avansat multe idei pentru a îmbunătăți norma legală.

Pavel Postica: Da, se pare că ei au fost unii dintre cei mai activi actori care s-au implicat în procesul de consultare publică atât a Codului Electoral…

Vocea Basarabiei: Dar ce schimbă dacă CEC anunță data alegerilor, și nu parlamentul?

Pavel Postica: În principiu, parlamentul a stabilit data alegerilor, pentru că marja de variație este doar de o săptămână, ultima duminică a lunii octombrie sau prima duminică a lunii noiembrie.

Vocea Basarabiei: Și CEC a anunțat exact data.

Pavel Postica: Noi anunțăm exact data reieșind, hai să zicem, din anumite criterii pe care le-am luat în considerare. De această dată noi am luat criteriul ultima dată posibilă, pentru că suntem în criză de timp, și trebuie să recunoaștem acest lucru, cu ajustarea regulamentelor, ni s-a oferit prin Codul Electoral jumătate de an și noi nu ne-am încadrat în termen, mai sunt anumite regulamente pe care Comisia Electorală Centrală încă nu le-a aprobat, dar eu sunt optimist în ceea ce privește aprobarea acestora până la începerea propriu-zisă a desemnării candidaților, adică până la începutul lunii septembrie să facem față acestei provocări și să aprobăm toate regulamentele, cel puțin cele care sunt aplicabile pentru scrutinul în cauză, pentru alegerile locale generale.

Vocea Basarabiei: Pentru că nu se schimbă regulile de joc în timpul jocului și este și prevedere legală…

Pavel Postica: Regulile, în principiu, sunt stabilite în Codul Electoral, în actele normative ale comisiei.

Vocea Basarabiei: Dar regulamentul oricum mai aduce lămuriri.

Pavel Postica: Noi dezvoltăm și într-un fel încercăm să explicăm cum anume se interpretează sau se aplică o regulă. Și acum, dacă vorbim de inovațiile Codului Electoral sau aspectele noi…

Vocea Basarabiei: Dar haideți să le luăm pe rând, probabilitatea desfășurării alegerilor timp de două zile e valabilă pentru scrutinul…

Pavel Postica: Da, e o regulă universală, care poate fi aplicată inclusiv în alegerile locale generale.

Vocea Basarabiei: Inclusiv în alegerile locale generale?

Pavel Postica: Cu siguranță, da!

Vocea Basarabiei: Și ar putea să…

Pavel Postica: Acum, cel puțin, nu avem anumite semnale de acest fel, termenul pe care îl avem e de 25 de zile până la ziua alegerilor, dacă îmi amintesc eu exact termenul din Codul Electoral, și trebuie să fie criteriile obiective, adică trebuie să fie ceva excepțional care să determine examinarea acestei oportunități de organizare a alegerilor pe parcursul a două zile.

Vocea Basarabiei: Am înțeles. S-a discutat foarte mult dacă în cadrul altor scrutine, prezidențial, parlamentar, acolo unde și diaspora votează, mult s-a spus că e nevoie de două zile, dar e altceva decât ceea ce ar însemna o situație extraordinară ca să fie pe parcursul a două zile și scrutinul local, da?

Pavel Postica: Regulile sunt aceleași, trebuie să fie ceva ieșit din comun, deci ceva excepțional, ori o anumită stare de urgență, ori o anumită situație excepțională doar pe teritoriul poate unei anumite localități, eu nu știu, chiar lucrurile pot fi diferite, o situație excepțională, o alunecare de teren care a afectat o localitate în întregime, secția de votare se deschide în altă localitate la distanță de vreo 10-15 kilometri. Deci e logic că pentru acești alegători sau ei sunt repartizați în multe alte localități, noi ne-am întâlnit cu astfel de situații în istoria Republicii Moldova, care nu au fost în perioada electorală, regula generală spune că este posibil, deja când aplici regula generală într-o situație specială, atunci vezi.

În legea cu privire la stabilirea stării de urgență, de asediu sau de război este prevăzut foarte exact că dacă parlamentul consideră necesar și consideră judicios ca alegerile să poată să fie organizate în acest interval de timp, chiar dacă este stare de urgență, atunci ele pot fi organizate

Vocea Basarabiei: Dl Postica, dar pentru că ați amintit de starea de urgență, parlamentul a votat pentru prelungirea stării de urgență cu 60 de zile, începând cu data de 3 august, asta ar însemna până la începutul lui octombrie, nu se știe dacă guvernul nu va mai merge încă o dată în parlament să mai ceară ca să fie prelungită, pentru că de la declanșarea războiului Rusiei în Ucraina, de atunci avem starea de urgență în Republica Moldova și executivul merge în legislativ și solicită ca să fie prelungită această stare de urgență. Pe timpul stării de urgență alegerile au loc? Și aici a fost făcută o modificare, așa-i?

Pavel Postica: Da, în legea, nu o să-mi amintesc exact denumirea, cu privire la stabilirea stării de urgență, de asediu sau de război este prevăzut foarte exact că dacă parlamentul consideră necesar și consideră judicios ca alegerile să poată să fie organizate în acest interval de timp, chiar dacă este stare de urgență, atunci ele pot fi organizate, respectiv noi, Comisia Electorală Centrală, avem deja experiență de organizare a scrutinelor în perioada stărilor de urgență cu adoptarea măsurilor de securitate care se impun. Am organizat scrutine în situație pandemică, am asigurat cu tot echipamentul necesar, așa încât să nu fie extinsă această pandemie, suficiente materiale de protecție pentru funcționari electorali, pentru alegători, măști, dezinfectant etc. Deci, noi avem o anumită experiență și eu sunt sigur că o să putem să gestionăm situația și în actuala stare de urgență care există, pentru că ea este determinată un pic de alți factori, este vorba de războiul care se află în imediata apropiere și sperăm noi să nu ajungă și la noi.

Vocea Basarabiei: Continuăm cu ceea ce s-a încercat să se îmbunătățească, ne referim la prevederile Codului Electoral, reducerea numărului de semnături în susținerea candidaților independenți la funcția de primar de la 5% la 1% .

Pavel Postica: Exact. Asta a fost o solicitare din partea mai multor actori, e vorba de cei care au observat procesele electorale în Republica Moldova, misiunile internaționale, naționale de observare a alegerilor, pentru că candidații independenți și așa sunt un pic mai defavorizați în comparație cu partidele politice, pentru că partidul politic a adoptat decizia la ședință că, uite, asta este candidatul nostru, a mers și a depus setul de documente. Candidatul independent trebuie să facă un efort suplimentar, trebuie să meargă prin localitate, să colecteze semnăturile pentru a ajunge cu documentele, cu actele în regulă la organul electoral, după care urmează o altă procedură de verificare a acestor semnături și doar după aia se adoptă o decizie de înregistrare sau de refuz în înregistrarea candidatului independent. Și atunci când și numărul semnăturilor era destul de mare, era destul de complicat și asta cumva limita posibilitatea cetățenilor Republicii Moldova de a se implica activ în procesul electoral, dar mai este o nuanță la care aș fi vrut să atrag atenția legată de colectarea numărului de semnături, noi am permis și ca cetățenii Republicii Moldova să poată susține prin semnături nu doar un singur candidat. Asta este o altă parte a monedei, o altă facilitate oferită atât candidaților, cât și alegătorilor, pentru că și alegătorul poate să se răzgândească în decurs de 24 de ore, nu doar, chiar și în secția de votare, dacă intră alegătorul și a primit un buletin de vot, și a mers în cabină, dar din anumite considerente și-a schimbat opțiunea până a arunca buletinul de vot în urnă, deci, el are voie o singură dată să meargă și să ceară un alt buletin de vot, respectiv această regulă sau acest aspect a afectat și ne-a determinat să modificăm și regulile la colectarea semnăturilor.

Vocea Basarabiei: Bine, dar aici nu cred că e atât de mare numărul alegătorilor, pentru că ai un simpatizant independent, doi, trei, nu știu dacă vor fi doi, trei, pentru că sunt și partidele care înaintează candidați.

Pavel Postica: Practica anterioară arată că, datorită excluderii semnăturilor repetitive în listele de subscripție, au fost situații în care cetățenii nu au fost confirmați sau nu au fost înregistrați în cursa electorală…

Vocea Basarabiei: Dar prin această îmbunătățire legală, totuși ați încercat și chiar ați motivat pe mulți care se gândeau să candideze din partea partidelor să candideze independent, am deja mai multe cazuri pe care le-am întâlnit în teritoriu?

Pavel Postica: Noi trebuie să recunoaștem că aici deja intrăm în zona politicului, deci sunt decizii politice de oportunitate, cum este mai bine să candidezi – independent sau pe lista unui partide politic.

Vocea Basarabiei: Dl Postica, la 5% totuși e mult ca să aduni semnături.

Pavel Postica: E 1% acum.

Vocea Basarabiei: Și acum e 1% și de asta crește într-un fel apetitul celor care vor mai degrabă să fie independenți?

Pavel Postica: Sunt de acord, dar și ei trebuie să fie și probabil că sunt conștienți de faptul că un partid politic atunci când merge în cursa electorală, el nu are doar un candidat la funcția de primar, are și o listă de consilieri, iar primarul de unul singur nu are tot spectrul de pârghii, oricum are nevoie de suportul consiliului, de asta cu timpul oricum va trebui să negocieze, să ajungă la un consens și să beneficieze de un suport majoritar în consiliu pentru a promova ceea ce a vrut să facă în campanie.

Vocea Basarabiei: Sunt foarte multe cazuri în Republica Moldova când primarul depinde foarte mult de componența consiliului, componența consiliului este una foarte pestriță și atunci problemele care trebuie să fie rezolvate așteaptă luni și chiar ani de zile, pentru că nu se găsește atât de ușor un consens.

Pavel Postica: Păi, astea sunt regulile democrației.

Noi am avut situații când plafonul de donații era și 200 de salarii medii pe economie pentru o persoană fizică, acum la 12.700 de lei salariul mediu pe economie, închipuiți-vă, 200 de salarii medii pe economie ce sumă enormă ar reieși…

Vocea Basarabiei: Persoanele fizice vor putea face donații în numerar doar în valoare de până la un salariu mediu pe economie stabilit pe anul respectiv din totalul de 6 salarii medii lunare, maxim ce pot fi donate. De ce a trebuit să intervină și aici legiuitorul?

Pavel Postica: Până nu demult, plafoanele donațiilor erau probabil una din cele mai sensibile teme de discuție, pentru că asta este legat de finanțarea și transparența finanțării partidelor politice și ale campaniilor electorale. De altfel, această regulă este aplicabilă și partidelor politice, nu doar în campaniile electorale, deci acest plafon de donații. Noi am avut situații când plafonul de donații era și 200 de salarii medii pe economie pentru o persoană fizică, acum la 12.700 de lei salariul mediu pe economie, închipuiți-vă, 200 de salarii medii pe economie ce sumă enormă ar reieși. Deci, aceasta a determinat controlul financiar al anumitor persoane asupra politicului din Republica Moldova. Pentru a diminua din acest control financiar asupra politicului s-a ajuns la consensul că trebuie să fie diminuat plafonul donațiilor. Și o altă latură au fost, într-adevăr, donațiile în numerar, pentru că noi am văzut că majoritatea donațiilor se colectau în numerar, inclusiv în situații destul de interpretabile, când persoanele care făceau donații fie nici „nu-și aminteau” că au făcut astfel de donații, fie, într-adevăr, nu au făcut astfel de donații, pentru că nu aveau sursele financiare respective.

În premieră a fost introdus și eu cred că este bine să vorbim despre acest lucru, a fost introdusă inclusiv sancțiunea pentru depășirea plafonului donațiilor în numerar pentru donator, nu pentru partid, concurent electoral, dar pentru persoana care donează…

Vocea Basarabiei: Pentru că erau șomeri, erau oameni care nu erau angajați în câmpul muncii…

Pavel Postica: Tocmai de asta s-a și mers la procedura de diminuare a numerarului din politic în Republica Moldova, încercăm să aducem totul în sfera transferurilor bancare, pentru că aici este mai multă transparență și este mai multă posibilitate eventual de a controla situația, numerarul nu oferă această posibilitate. Și mai este o chestiune legată de acest plafon de donații, în premieră a fost introdus și eu cred că este bine să vorbim despre acest lucru, a fost introdusă inclusiv sancțiunea pentru depășirea plafonului donațiilor în numerar pentru donator, nu pentru partid, concurent electoral, dar persoana care donează, pentru că persoana care donează trebuie să depună o declarație că ea, într-adevăr, are aceste resurse financiare și este conștientă că face o donație, pentru că acest plafon de donații este destul de strict. Deja avem procese contravenționale pornite urmare a scrutinului din Găgăuzia conform acestui articol și sperăm noi că, odată finalizate aceste procese contravenționale, vom avea mai puține în viitor.

Vocea Basarabiei: Deci, uniformizarea posibilităților de a dona pentru cetățenii Republicii Moldova din țară și pentru cei de peste hotare este o noutate a legislației electorale?

Pavel Postica: Exact. Pentru că acest lucru a fost solicitat anterior de misiunile internaționale în special, dar și anumite misiuni naționale de observatori au scos în evidență această problemă, că se face diferență între cetățenii din țară și cetățenii de peste hotare. Anterior, ei aveau posibilitate să doneze până la 3 salarii medii pe economie, acum până la 6, adică diferența nu era atât de mare.

Toate donațiile care depășesc 3 salarii medii pe economie vor fi verificate de Comisia Electorală Centrală…

Vocea Basarabiei: Dar ce zice Promo-LEX? El a atras atenția că autoritățile statului nu dispun de instrumente pentru verificarea veniturilor cetățenilor obținute peste hotare, respectiv nu vor fi în stare să supravegheze respectarea prevederilor legale.

Pavel Postica: Eu cred că noi am prevăzut o normă de garanție la acest capitol. Toate donațiile care depășesc 3 salarii medii pe economie vor fi verificate de Comisia Electorală Centrală și atunci când va merge verificarea asta nu înseamnă că noi neapărat trebuie să avem acces la baza de date a CNAS-ului din Germania, de exemplu, dar noi am putea să solicităm informația respectivă de la donator, deci exact așa cum fac instituțiile financiare, băncile. Când mergi sau vrei să deschizi un cont bancar și depui o sumă de bani, trebuie să prezinți anumite documente că îi ai într-adevăr, deci când vom avea dubii sau situații dubioase, atunci cu siguranță vom face cercetări suplimentare.

Vocea Basarabiei: Cota minimă de reprezentare de 40 la sută, listele consilierilor locali și raionali se vor întocmi respectându-se cota minimă de reprezentare de 40 la sută, aici bărbați, femei, da?

Pavel Postica: Da. Norma, în principiu, este mai veche, doar că a fost o perioadă de grație în care la ultimul scrutin din 2019 această cotă a fost de doar 30 la sută, adică 3 persoane de același sex la 10 candidați, acum s-a revenit la normă, așa cum era planificată inițial, deci am trecut cu succes acea perioadă de tranziție de 3 la 10, acum revenim la normalitate, hai să zicem, la 4 la 10 și o să vedem cum o să facă față acestei provocări în special partidele politice, pentru că vizează în special partidele politice atunci când întocmesc lista de candidați la consilieri, dacă vorbim de alegerile locale generale.

Vocea Basarabiei: Interzicerea transportării organizate a alegătorilor în ziua scrutinului, precum și a concertelor și altor evenimente sau demonstrații cu implicarea interpreților, artiștilor din țară și de peste hotare în campania electorală?

Pavel Postica: Da, și aceasta este o inovație. Anterior, Comisia Electorală Centrală legat de transportare adopta anumite hotărâri obligatorii pentru organele de control, în special, Ministerul Afacerilor Interne, Agenția Națională pentru Transport Auto, care efectuau verificările de rigoare pentru a preveni transportarea organizată a alegătorilor, acum s-a introdus și această normă în Codul Contravențional. Vor fi sancționate aceste fapte și eu sper că mai mult această normă va rămâne ca o normă de prevenție decât de sancționare, cu toate că la ultimul scrutin din Găgăuzia, pentru că norma a fost adoptată recent, nu a fost aplicabilă în timpul scrutinului din Găgăuzia și am văzut cu lux de amănunte, cu regret, că concurenții electorali au făcut uz de acest instrument, din punctul meu personal de vedere, ilegal.

Autor

  • Ursu Valentina

    Moderatoarea emisiunii „Puncte de Reflecție”, dar și autoarea emisiunii „La firul ierbii”. A activat la Radio Europa Liberă din 2004 până în 2022. Anterior a muncit 17 ani la Radio Moldova. I s-a conferit Ordinul Republicii în 2009. Deținătoare a Medaliei „Om Emerit" din 1994. A scris în 1993 cartea „Râul de sânge", în care a inclus reportajele pe care le-a realizat în timpul conflictului armat de la Nistru (1992). Se regăsește printre cele 99 de femei ale Moldovei 2013. Omul Anului (2014) și (2021). Iar în 2014, președintele României i-a acordat Ordinul Național „Pentru Merit” - în grad de Comandor. A fost desemnată de cinci ori câștigătoarea Topului Jurnaliștii Anului.

Articole similare

spot_img
spot_img

cele mai populare

Preluarea textelor de pe pagina www.voceabasarabiei.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.voceabasarabiei.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite și cele electronice vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia Vocea Basarabiei.