Vocea Basarabiei: În cele ce urmează, vom vorbi despre Zilele Diasporei și evenimentele dedicate cetățenilor Republicii Moldova aflați peste hotare, Congresul Diasporei și Diaspora Business Forum – evenimente care sunt organizate la finele acestei săptămâni. Iată de ce i-am invitat la această emisiune pe doi oaspeți. Îl salut aici, la Vocea Basarabiei, pe Oleg Chiriță, șeful Direcției „Inițiative Globale” la Centrul Internațional pentru Dezvoltarea Politicilor de Migrație din Bruxelles, și el parte din diasporă. De câți ani? Bine ai ajuns la Vocea Basarabiei, Oleg!
Oleg Chiriță: Bună ziua, dna Ursu! Vă mulțumesc pentru invitație și oportunitate! Sunt plecat din 2009, adică de vreo 14 ani și jumătate.
Vocea Basarabiei: 14 ani în străinătate… O să vorbim despre această ședere. Să mai fac o precizare, o așteptăm să apară aici în platou și pe dna Violina Donu, care este șef adjunct al Biroului Relații cu Diaspora în cadrul Cancelariei de Stat. Ea o să apară pe parcursul acestei emisiuni, are motive obiective că întârzie. Ce înseamnă, iată, aceste evenimente organizate în Republica Moldova în luna august cu deja o tradiție, putem să spunem, pentru că doar cu excepția anilor când a fost pandemia de COVID-19 s-a organizat online acest eveniment? Ce înseamnă diaspora Republicii Moldova, mai întâi? Hai să-mi fie clar și mie ce înseamnă diaspora.
Oleg Chiriță: În general, conceptul de diasporă la nivel global este unul controversat, există circa 200 de definiții a ceea ce înseamnă diasporă, deci fiecare stat și-a ales propriul concept și propria definiție. Republica Moldova a decis cine reprezintă diaspora acum câțiva ani printr-o hotărâre de guvern, de fapt, sunt cetățenii Republicii Moldova care se află peste hotare. De ce spuneam că este un termen controversat? Pentru că, istoric vorbind, diaspora se referă la poporul israelit, care a trebuit să plece din anumite locuri, după care acest concept a fost aplicat și diasporei armenești, după genocidul care a avut loc mai bine de un secol. La nivel global, într-adevăr, unele state nu utilizează acest concept, din varii motive, inclusiv din motivul istoric, și folosesc mai degrabă sintagma cetățeni plecați peste hotare sau conaționali plecați peste hotare. Și, într-adevăr, până la urmă, definiția aceasta este destul de interesantă, pentru că unele state pun accent pe contribuția socio-economică a diasporei la dezvoltarea țărilor de origine, pe când alții mai mult se bazează pe elementul afectiv sau liantul emoțional pe care cineva îl manifestă față de țara sa.
Anumite țări își văd diaspora mai degrabă ca un factor de dezvoltare economică, pe când alții pun accentul pe identitate, pe menținerea culturii, limbii…
Vocea Basarabiei: Dar ambele sunt importante.
Oleg Chiriță: Ambele sunt importante, absolut. Și conceptul acesta de diasporă a evoluat, în special, în ultimele două decenii și de asta vedem diferite abordări în lumea mare, pentru că, într-adevăr, anumite țări își văd diaspora mai degrabă ca un factor de dezvoltare economică, pe când alții pun accentul pe identitate, pe menținerea culturii, limbii ș.a.m.d.
Vocea Basarabiei: Ai zis că ai o ședere de 14 ani în străinătate, din Republica Moldova, dacă e să credem statisticii, ar fi plecat aproape un milion de cetățeni, în afara statisticii se zice că numărul ar fi și mai mare, ce înseamnă, iată, acest milion de cetățeni ai Republicii Moldova aflați peste hotare? Unii dintre ei s-au integrat și probabil nu se mai gândesc să revină acasă, despre alții se spune că ei și-ar dori această întoarcere în Republica Moldova, doar că ar vrea să revină acasă după ce obțin o pensie bună în țara unde au lucrat mai mult timp. Ce înseamnă, mai întâi, acest milion de cetățeni ai Republicii Moldova aflați peste hotare pentru statul Republica Moldova?
Oleg Chiriță: În primul rând, înseamnă un milion de aspirații, pentru că toți cei care au plecat au avut anumite interese, necesități de ordin personal sau mai mult forțați de ordin economic și au plecat în altă parte pentru a-și satisface acele necesități și priorități. Într-adevăr, de când mă aflu la Bruxelles, numărul cetățenilor noștri a crescut foarte-foarte mult, eu îmi aduc aminte că atunci când am ajuns în 2009 erau foarte-foarte puțini și acum în stradă te poți întâlni sau auzi cetățeni de-ai noștri. Pentru Republica Moldova, desigur este o pierdere, pentru că suntem un stat mic, un stat care se bazează foarte mult pe resursele umane, pe capitalul uman, care, din păcate, se subțiază, dacă aș putea să spun lucrul acesta. Sunt de câteva zile în țară și iarăși vorbesc cu prieteni care lucrează în diferite domenii și sectoare și, într-adevăr, se resimte o penurie acută de capital uman, fie în sectorul public, privat, în sectorul nonguvernamental ș.a.m.d. Și noi trăim acum o eră a competiției între talente, între competențe, economiile se bazează foarte mult pe cunoștințe, și noi pierdem aceste cunoștințe, pentru că, iată, ca și mine, am plecat și prestăm în altă parte, de fapt, aplicăm cunoștințele și experiența noastră în interesul altor state. Și iată aici revenim la conceptul de diasporă. Pentru mine personal, membri ai diasporei sunt cei care se autoidentifică ca diasporă, și acesta-i un lucru foarte-foarte important, pentru că nu toți cetățenii noștri care se află peste hotare se consideră diasporă. Acesta este un proces…
Vocea Basarabiei: Dar ce înseamnă să nu te identifici cu această noțiune?
Oleg Chiriță: Asta înseamnă, bunăoară, să ai o legătură emoțională cu țara mai puțin puternică decât alții. Și eu am în cercul meu de prieteni cetățeni ai Republicii Moldova care nu sunt interesați deloc de ceea ce se întâmplă în țară.
Vocea Basarabiei: Adică nu au nicio atitudine, nu le pasă?
Oleg Chiriță: Nu, nu au nicio atitudine, nu le pasă, ei s-au integrat, așa cum ați spus dvs., au devenit între timp cetățenii țărilor de destinație, dar iarăși numărul acesta de cetățeni cred că este unul mic. Noi ceea ce trebuie să facem, într-adevăr, să mizăm pe cei care își continuă legătura afectivă cu țara, pentru că ei sunt cei care, de fapt, doresc să facă schimbări în țară și vă dau un exemplu de un studiu care a fost realizat în Franța acum 3 sau 4 ani. Președintele Macron are pe lângă cabinetul său un think tank, care a organizat un studiu despre cum cetățenii străini se percep în Franța. Și, de fapt, rezultatele au fost destul de interesante, pentru că 56 la sută din cei intervievați nu se identifică drept diasporă.
Vocea Basarabiei: Adică, ei se cred cetățeni ai Franței și atât?
Oleg Chiriță: Cetățeni ai Franței sau ai țării de origine din care vin, dar ei nu doresc să fie catalogați ca diasporă, pentru că iarăși este un concept, până la urmă, controversat, nu doar la nivel de guverne, dar și la nivel de autoidentificare ca persoană, ca individ, ca om.
Dacă milionul de cetățeni rămânea și nu erau să fie investiții economice, cred că era să fie mult mai mult șomaj.
Vocea Basarabiei: Dar ce prezent ar fi avut Republica Moldova, dacă acel milion de cetățeni ar fi rămas aici acasă?
Oleg Chiriță: Cred că foarte dificil de anticipat, putem doar să speculăm. Dacă erau investiții economice, cred că situația era mult mai bună, dacă milionul de cetățeni rămânea și nu erau să fie investiții economice, cred că era să fie mult mai mult șomaj.
Vocea Basarabiei: Dacă existau aceleași realități pe care le avem astăzi sau au fost pe parcursul acestor 32 de ani de independență?
Oleg Chiriță: Păi, bănuiesc că situația putea să fie mult mai dificilă, pentru că lumea nu avea locuri de muncă. Îmi aduc aminte de alte valuri de migrație, deci, lumea în mare parte a plecat, pentru că nu existau oportunități de angajare în țară și, cel mai important, oportunități care să aducă un venit decent pentru a putea exista. Și cred că lucrul acesta este evident, de asta și foarte mulți au plecat, pentru a-și atinge propriile obiective, în special, economice și mai târziu de alt gen.
Vocea Basarabiei: Sunt 3 valuri de migrație și putem vorbi despre fiecare ca ceva deosebit?
Oleg Chiriță: Cred că fiecare val este deosebit. După cum ne aducem aminte de anii ‘90, valul acela era, într-adevăr, reieșind dintr-o sărăcie lucie, hai să spunem așa, după care următoarele valuri au fost mai mult legate de niște aspirații profesionale și contingentul migranților s-a schimbat foarte mult, au început să plece inclusiv persoane care aveau afaceri mici sau persoane care aveau diplome universitare. Deci, într-adevăr, lucrurile au evoluat foarte mult și lumea a plecat iarăși sperând să-și atingă propriile lor obiective.
Vocea Basarabiei: Dar să rămânem un pic la primul val. Nu știu cât de mult ai interacționat cu cetățeni ai Republicii Moldova, care fac parte din primul val al celor plecați peste hotare, mulți dintre ei aveau niște povești total impresionante, adică au fost nevoiți să meargă ascunși prin camioane, prin munți, plătind bani foarte mulți, viza fiind una falsă, în ce fel te-a marcat iată acest prim val al celor care au ales străinătatea?
Oleg Chiriță: Eu nu ascund faptul că am și membri ai familiei care au plecat în acest mod, hai să-i spunem migrație ilegală, pentru că acesta este un concept care există, care, într-adevăr, au plătit bani contrabandiștilor sau persoanelor care au putut să faciliteze această mișcare. Este impresionant, pentru că asta dă dovadă de o dramă, întrucât lumea a încercat ca orice preț să plece, inclusiv supunându-și viața la risc, pentru că au trecut și peste munți, au înotat și prin râuri ș.a.m.d., cu riscul de a fi arestați, închiși. Și aceasta denotă un singur lucru – cei care au plecat în felul acesta își doreau o schimbare importantă pentru ei și pentru familiile lor, ținând cont că atunci în țară nu existau oportunități pentru a duce o existență cât de cât decentă.
Zilele Diasporei se desfășoară în al treilea weekend al lunii august, așa a fost stabilit din 2016 încoace. Am ales această perioadă ca fiind una oportună pentru moldovenii care tocmai acum revin în concedii, revin în vacanță în Republica Moldova.
Vocea Basarabiei: O să vorbim și în continuare despre ce-și dorește, ce poate să facă cetățeanul Republicii Moldova aflat peste hotare și ce-și dorește guvernarea de la cei plecați, pentru că autoritățile nu au renunțat niciodată la îndemnul „Veniți acasă, măi copii!”. O salutăm și pe dna Violina Donu, care este șef adjunct al Biroului Relații cu Diaspora în cadrul Cancelariei de Stat. Bine ați ajuns la Vocea Basarabiei! Și vorbim despre importanța acestor evenimente, care se organizează la sfârșitul verii în Republica Moldova.
Violina Donu: Bine v-am găsit! Tradițional, Zilele Diasporei se desfășoară în al treilea weekend al lunii august, așa a fost stabilit din 2016 încoace. Am ales această perioadă ca fiind una oportună pentru moldovenii care tocmai acum revin în concedii, revin în vacanță în Republica Moldova și anul acesta celebrăm Zilele Diasporei prin intermediul a două evenimente – Congresul Diasporei și Diaspora Business Forum. Congresul Diasporei se va desfășura în data de 18 august și Diaspora Business Forum în data de 19 august. Și într-un caz, și în altul sunt invitați moldovenii noștri care au revenit acasă, migranții deja reveniți; și într-un caz, și în altul va fi asigurată această conexiune dintre diasporă și instituții din Republica Moldova.
Vocea Basarabiei: Dar au mai fost și supărări că nu au posibilitate toți cei care își doresc să ajungă să fie și ei participanți la aceste evenimente care se organizează în Republica Moldova. Sunt justificate aceste nemulțumiri?
Violina Donu: În diferite contexte și, mă rog, în funcție de circumstanțe, desigur că pornim de la partea de listă, când din punct de vedere logistic trebuie să impunem o limită în numărul de participanți la eveniment, de fapt, noi am permis înregistrarea persoanelor până în data de 11 august, fără a stabili un număr-limită de participanți care pot să vină, dar a fost stabilită o dată-limită. Prin urmare, deja e clar că cei care nu au reușit să se înregistreze acum este mai complicat să participe la eveniment, întrucât organizarea unui eveniment atât de mare implică și o planificare logistică, care trebuie să respecte anumite rigori.
Vocea Basarabiei: Ce așteptări au autoritățile de la cetățenii Republicii Moldova aflați în străinătate și ce așteptări au cei de peste hotare de la autorități?
Violina Donu: Autoritățile vin ca întotdeauna cu deschiderea de a cunoaște moldoveni care sunt gata să se implice în proiecte acasă, pe de o parte, pe de altă parte, venim cu suportul nostru în a răspunde la întrebările cetățenilor care pot să apară și care trebuie neapărat să fie în cadrul congresului. Suntem conștienți de faptul că congresul este o platformă unde avem microfonul liber și unde participanții pot să intervină, și nu numai cei care sunt prezenți în sală, dar și cei care urmăresc congresul de acasă. Congresul se translează live pe pagina de Facebook a Biroului Relații cu Diaspora în acest an și atunci în comentarii pot fi adresate întrebări, la fel ca și cei prezenți în sală. Deci, vor fi câteva posibilități de a colecta întrebări de la sală, fie prin intermediul unui QR code…
Vocea Basarabiei: Dar putem exemplifica totuși care sunt problemele care sunt cel mai des abordate de către cei aflați peste hotare?
Violina Donu: Anul acesta avem chiar primul panel care vorbește despre această problemă – „Servicii accesibile pentru diaspora”. Și am pus cumva ca problemă de bază pentru a fi discutată la congres anume aceasta care, de fapt, este și una din cele 20 de priorități ale guvernului. Și atunci avem acest panel, vom avea întrebări elevate…
Vocea Basarabiei: Acum cu mai mare ușurință se perfectează actele, nu mai e cum era acum 10, 15 ani.
Violina Donu: Încă primim sesizări din partea membrilor diasporei și în ultimul timp acestea au fost suficient de multe ca să ne facă să ne gândim că asta este o temă actuală.
Vocea Basarabiei: Adică e greu să se perfecteze buletinul, pașaportul?
Violina Donu: Da, ea rămâne la fel de dificilă pentru cetățenii noștri, și mă refer nu atât la cei din Uniunea Europeană poate, cât la cei care se află în Orientul Apropiat, de exemplu. Deci încă mai există anumite lucruri care trebuie soluționate.
Vocea Basarabiei: Și în cadrul altor panele ce probleme vor mai fi discutate?
Violina Donu: În cadrul congresului cumva vrem să lăsăm să vorbească și diaspora și să vorbească despre meritele ei, și nu doar să avem panele cu vorbitori din partea instituțiilor, de asta următorul panel este „Diaspora inspiră”, unde aducem în față niște istorii ale oamenilor noștri din diasporă care se implică acasă în diferite domenii. Deci sunt niște istorii care nu sunt interconectate, după care avem un panel legat de oportunitățile de valorificare a expertizei diasporei și este o temă foarte actuală în contextul în care moldoveni cu calificare înaltă de peste hotare aleg tot mai mult să-și creeze platforme de experți, grupuri tematice de experți, ei se unesc în aceste grupuri și încearcă astfel să contribuie în echipă, să se implice acasă cu expertiză, de exemplu, integrarea europeană. Deci va fi abordată această temă, iar alt panel vizează interacțiunea cetățenilor cu programele de suport din partea statului, care sunt implementate de câteva instituții.
