Vocea Basarabiei: Astăzi, mai multă lume vorbește despre o zi istorică, pentru că Republica Moldova și Ucraina au posibilitatea să înceapă negocierile de aderare la Uniunea Europeană. Sărbătorim, ne felicităm, dar muncă a fost și cel mai probabil, munca cea grea abia urmează. Dacă e așa sau nu, o să ne spună astăzi doamna Natalia Gavrilița, care este invitata specială a acestei emisiuni.
Natalia Gavrilița: Mulțumesc mult pentru invitație.
Vocea Basarabiei: Economistă, politiciană, a deținut funcția de prim-ministru în perioada 6 august 2021 până în 16 februarie 2023. A fost și ministru al finanțelor în perioada 8 iunie-14 noiembrie 2019. Dumneaei mai este și vicepreședinta Partidului Acțiune și Solidaritate, sau ați v-ați îndepărtat din moment ce aveți alte două funcții, și anume membru al Consiliului de supraveghere a Băncii Naționale din Republica Moldova, dar între timp sunteți și președinta Asociației Obștești „Parteneriate pentru Noua Economie”. V-ați distanțat de politică?
Natalia Gavrilița: Nu m-am distanțat, dar chiar am plecat din politică, pentru că activitatea politică este incompatibilă cu calitatea de membru al Consiliului de supraveghere a Băncii Naționale a Moldovei și în virtutea legii și prevederilor legii, am renunțat la calitatea mea de membru în Partidul Acțiune și Solidaritate. După cum ați spus și Dumneavoastră, rămân în societatea civilă, rămân activă în domeniul economic, în special cred cu fermitate că avem o deschidere istorică, o deschidere care ne poate pune țara pe o traiectorie pozitivă pentru zeci de ani înainte și nu trebuie să pierdem această perioadă, trebuie să impulsionăm creșterea economică, să convergem, adică să prindem din urmă țările Uniunii Europene și să oferim bunăstare și un viitor optimist, prosper, pozitiv pentru cetățenii noștri, pentru copiii noștri, pentru generațiile următoare.
Uniunea Europeană însăși este un proiect de pace după al 2-lea Război Mondial…
Vocea Basarabiei: Ce trebuie să facă autoritățile, dar și cetățenii Republicii Moldova în această perioadă de 7 ani, din moment ce vorbim că totuși este și o ambiție a statului să ajungă să facă parte din Uniunea Europeană în 2030? Ce trebuie să întreprindă în continuare autoritățile sprijinite de cetățeni?
Natalia Gavrilița: Doamna Ursu, vreau să abordăm un pic altfel întrebarea. Știți de ce sunt optimistă pentru generațiile următoare, pentru că imediat ați trecut la „ce facem mai departe?”. Eu aș zice să ne bucurăm, mai ales că suntem și în pragul sărbătorilor, să ne bucurăm de această extraordinară deschidere pe care am văzut-o, de faptul că, deși am mai avut oportunități în istorie, nu am știut să le folosim și uite, acum avem o guvernare, o președintă care a știut să utilizeze acest context geopolitic, acest context istoric și să facă totul corect. Am obținut maximum pe plan extern și trebuie să recunoaștem asta. Trebuie să ne bucurăm și asta trebuie să ne inspire pe viitor, pentru că, într-adevăr, avem foarte mult de lucru. Am văzut în țările central-europene, în țările est-europene, în România am văzut cum acest proces de integrare europeană transformă țara într-un mod fundamental și creează anumite instituții, procese, mecanisme, anumite abordări, valori care fac ca lucrurile să meargă mai bine. Știm că Uniunea Europeană este un proiect de pace. Auzim cum mulți oponenți spun că doar din cauza războiului, Republica Moldova și Ucraina au avut această posibilitate. Eu vreau să le amintesc tuturor că Uniunea Europeană însăși este un proiect de pace după al 2-lea Război Mondial. Vedem că valurile de extindere urmează anumite evoluții dramatice geopolitice pe continentul european. Nu trebuie să ne temem de acest lucru și să spunem că avem niște transformări fundamentale, am crescut până la momentul când spunem că suntem gata să ne rupem de trecut, suntem gata să spunem că cetățenii noștri vor să trăiască, nu după modelul autoritar sau după modelele vechi, dar vrem să trăim într-o anumită civilizație care respectă omul, care respectă drepturile omului, care face să existe o competiție deschisă dă fiecărui posibilitatea să-și realizeze potențialul și asta este cel mai important.
Vocea Basarabiei: Dar la fundamentul tuturor succeselor rămâne a fi înfăptuirea reformelor. Ce părere aveți Dumneavoastră despre felul cum înțeleg atât cei care lucrează în sistem, dar poate și cetățenii cum înțeleg implementarea acestor reforme? De ce încă mai sunt și din cei care opun opoziții pentru ca aceste reforme să aibă un impact real și de ce încă unii sunt sceptici zicând: „Păi stați, nu vă grăbiți că o să venim noi la guvernare și tot ceea ce se face acum nu va mai fi valabil”? Iată cum să îi explici simplului cetățean că reformele sunt făcute și e nevoie să fie promovate în favoarea lui, dacă pluralismului de opinii, uneori îl bulversează pe cetățean?
Natalia Gavrilița: Pe plan extern am obținut maximum. Președinta Maia Sandu a realizat mai mult decât promisiunile pe care le-a dat cetățenilor în campania electorală. Acum trebuie să trecem și să ne focusăm atenția pe transformarea pe intern. Nu că nu am fi lucrat, evident, că toți acești ani, în pofida tuturor crizelor, în pofida acestor turbulențe regionale și globale, am mers pe calea integrării europene. Acum, ce înseamnă negocierile? – vom merge și mai profund pe fiecare directivă. Ce înseamnă directivă?- o lege care se aplică în țările Uniunii Europene. Trebuie să începem să lămurim cetățeanului în practică ce înseamnă procesul care va avea loc în următorii 7 ani, cum ne propunem noi. La bază stau aceste valori, această alegere civilizațională, această dorință de a avea nu doar prosperitatea, dar prosperitate cu libertate, cu respectul pentru individ, pentru cetățean, pentru familii, cu oportunități. La nivel tehnic, înseamnă că trebuie să trecem la standardele care se aplică în țările europene. Cetățenii noștri, de fapt, știu foarte bine, pentru că au călătorit în Europa, avem foarte mulți moldoveni care lucrează în străinătate. Haideți să luăm câteva exemple, standardele GOST, cum erau ele în fosta Uniune Sovietică, sunt multe procese care încă se conduc de anumite standarde, care au fost stabilite cine știe când, chiar în anii 70, în Uniunea Sovietică, în anumite domenii, cum ar fi emisiile sau procesarea. Pe parcursul timpului ne-am ajustat și am îmbunătățit cadrul legal. Să luăm procesatorii de carne, de exemplu, am vizitat anumite domenii de producere, unde antreprenorul a luat decizia să facă ca în Europa, de exemplu, să fie separată carnea într-un anumit fel, să existe niște reguli foarte clare, nu doar să existe reguli, ci să fie respectate regulile care îți spun cum se procesează deșeurile, unde se aruncă deșeurile, care sunt emisiile în atmosferă în procesul de producere, cum se apără sănătatea și siguranța la muncă pentru cei care lucrează, care sunt procesele financiare, cum se plătesc impozite? Deci, chiar dacă luăm doar o singură unitate de producere, există o serie de legi care reglementează activitatea și ține de oamenii care lucrează, deci regulile de muncă, salarizarea, anumit nivel de protecție și anumite standarde, de exemplu, de securitate a alimentelor, standarde de inspecție și standarde de operare financiară. Toate aceste elemente trebuie să fie reglementate într-un anumit fel. Mă întrebați de ce sunt atâția care rezistă acestui proces. În Moldova am avut 30 de ani în care instituțiile statului au fost slabe și corupte. Avem legislație unde putem analiza anumite legi și chiar 70-80% pot fi dintr-o anumită lege care are mai multe reglementări, pot fi chiar compatibile cu regulile Uniunii Europene, dar peste tot vedem elemente care s-au lobat. Ce înseamnă asta? Anumite grupuri de interese au insistat, au negociat anumite reglementări care favorizează un grup sau altul. Transformarea pe care trebuie să o facem în procesul de integrare europeană înseamnă că aceste grupuri de interese vor trebui să se alinieze unor rigorilor care presupun respectarea legii, bunul comun. Va trebui să facem un proces destul de complex de determinare a sectoarelor pe care le credem că sunt de perspectivă în Moldova, cum le vedem dezvoltarea în următorii 5, 7 ani. De exemplu, farmaceutica sau sectorul de construcții, sau procesarea în domeniul agroalimentar, sau IT, sau vedem într-un anumit fel dezvoltarea tehnologiilor și credem că Moldova are avantaj competitiv sau se poate integra în anumite lanțuri valorice de producere în anumite sectoare. Trebuie să analizăm situația, să avem discuții foarte multe între guvern, societatea civilă, bresle, asociații de business, angajatori, angajați și să ajungem la o negociere complexă, identificând viteza cu care ne putem mișca.
Eu foarte mult sper ca această deschidere, acest semnal pe care l-a dat Uniunea Europeană să ne facă, să ne uităm în oglindă și să fim sinceri cu noi înșine și să spunem: „Da, putem să avem opinii diferite despre rolul statului într-un domeniu sau altul…
Vocea Basarabiei: Dumneavoastră ați spus că e nevoie într-un fel și de o solidaritate, dar despre situația din Republica Moldova, deseori se spune că se aseamănă cu cea din fabula lui Donici racul, lebăda și știuca, unul trage într-o parte, altul trage în altă parte și dacă e dezbinată societatea, atunci alte forțe care urmăresc alte scopuri pot mai repede să încline balanța într-o cu totul altă direcție.
Natalia Gavrilița: Anume de asta, integrarea europeană în țările central-europene, după anii 90 s-a adeverit a fi acel element unificator, care a permis unor societăți să se miște în aceeași direcție. Ne uităm la țările europene și vedem că sunt, de exemplu, partide de dreapta, de stânga, de centru, mai moderate, mai extreme dar toate au un consens referitor la viitorul european și apare acest element de lucru comun în dezvoltarea unor instituții, unor procese, unor mecanisme. Eu foarte mult sper ca această deschidere, acest semnal pe care l-a dat Uniunea Europeană să ne facă, să ne uităm în oglindă și să fim sinceri cu noi înșine și să spunem: „Da, putem să avem opinii diferite despre rolul statului într-un domeniu sau altul”. De exemplu, partidele mai de stânga vor o protecție socială mai înaltă sau reglementări mai detaliate.
Vocea Basarabiei: Doctrinele e bine să fie diferite, pentru ca cetățeanul să-și dea foarte bine seama că politicianul, atunci când ajunge la guvernare respectă ceea ce se stipulează în programul acțiunii politice. Credeți că întâmplător sau nu, în ajun ca Republicii Moldova și Ucrainei se Ii se ofere această undă verde de a începe negocierile de aderare la Uniunea Europeană, Vladimir Putin, cel puțin de vreo 5 ori la conferința de presă, a amintit despre Republica Moldova și a insistat că: „Nu uitați despre piața Federației Ruse, unde mărfurile se desfac, nu uitați că gazul nostru încă mai ajunge în Republica Moldova, că vreți în CSI sau nu vreți în CSI”, pe ei mai puțin interesează, noi trebuie să decidem.
Natalia Gavrilița: Uitați-vă, noi deja avem suficientă experiență ca să știm că pe parcursul anilor, când s-au perindat diferite guvernări, am văzut că oricare ar fi fost guvernarea, Rusia avea anume această atitudine. Nu uitați că și o atitudine de șantaj: „dacă nu ne veți iubi, nu veți primi nimic”, pe când Uniunea Europeană are cu totul altă atitudine și spune că există anumite reguli și aceste reguli se aplică și dacă respecți regulile, atunci ești un partener de încredere. Nu am văzut să pună embargouri fără ca să fie ancorate în anumite argumente și anumite reguli, dimpotrivă, de fiecare dată au arătat deschidere ca să-și deschidă piața dacă am avut nevoie, să ne dea cote mai mari. Am văzut cât de repede, atunci când ne-am confruntat cu o criză logistică, după începerea războiului, s-au dat și autorizațiile de transport, au fost eliminate toate cotele și sper să devină această abordare una permanentă. Există niște reguli de piață, dacă cumperi gazele naturale, le primești și se respectă contractul, pe când un partener ca Rusia, poate să aplice anumite embargouri, limitări, restricții, doar din cauza bunului plac, fără să respecte înțelegerile și contractele precedente, nemaivorbind de atitudinea față de populație. Noi ne-am făcut alegerea, pentru că am văzut foarte clar cum suntem tratați în est și în vest și mai ales, ce se întâmplă dacă încercăm să stăm în două luntre și suntem așa o zonă gri, unde nu ne dăm seama ce vrem.
tot ce s-a făcut în ultimii câțiva ani pentru crește capacitatea Moldovei de a accesa gaze naturale, electricitate din surse alternative ne-a făcut mai puternici și mai puțin vulnerabili la astfel de șantaj.
Vocea Basarabiei: Dumneavoastră, astăzi, puteți să ne spuneți, Moldova nu mai depinde de gazul rusesc?
Natalia Gavrilița: Acest a fost unul din ultimele elemente de suveranitate pe care noi le-am obținut și acum suntem perfect capabili să obținem gazele naturale din surse alternative. Mai mult ca atât, pentru cei care cumva spun că încă mai depindem de această piață, noi știm că tranzitul de gaze naturale vine prin Ucraina. Și la sfârșitul anului 24 expiră contractul actual de tranzitare a gazelor naturale.
Vocea Basarabiei: Și ce va face atunci Republica Moldova?
Natalia Gavrilița: Întrebarea nu este, ce va face Republica Moldova, dar ce va face Ucraina? Dacă nu va fi semnat un nou contract și nu vor fi reglementate toate aspectele de tranzitare a gazelor naturale, înseamnă că de facto, noi vom putea accesa gazul prin Ucraina, dar sursa va trebui să fie din altă parte, nu din est. De aceea, tot ce s-a făcut în ultimii câțiva ani pentru crește capacitatea Moldovei de a accesa gaze naturale, electricitate din surse alternative ne-a făcut mai puternici și mai puțin vulnerabili la astfel de șantaj.
