Vocea Basarabiei: Bună dimineața, dragi prieteni! Sunt Iulian Ciocan și vă invit din nou la „Radiografia Săptămânii”, o emisiune în care iau în dezbatere teme de actualitate cu oameni pe care-i aduc aici din zona artei și culturii, iar cel cu care vom diseca azi actualitatea este Mihai Țărnă, regizor de teatru și de film. Mihai, bine ai venit la Vocea Basarabiei!
Mihai Țărnă: Bine v-am găsit la Vocea Basarabiei și mersi mult pentru invitație.
Vocea Basarabiei: Uite, sunt foarte multe subiecte pe care vreau să le discut, dar o să încep cu o întrebare legată de teatru, pentru că tu ești regizor cumva și viața ta cumva este conectată la viața teatrului.
Mihai Țărnă: Cuvântul „cumva” a fost genial, ești „regizor cumva”, asta este foarte moldovenesc, noi, cumva, suntem.
Vocea Basarabiei: Da, probabil mai faci și altceva, nu știu, așa m-am gândit. De ce Teatrul Fără Nume? Avem Teatrul „Satiricus”, avem Teatrul „Mihai Eminescu”, avem Teatrul „Eugene Ionesco”.
Mihai Țărnă: Da, fiindcă în îmbinarea dintre cele 3 cuvinte – Teatrul Fără Nume -, cuvântul mare este Teatru, când aud teatrul respectiv, eu, oricum, mă opresc pe cuvântul Teatru. Teatrul Fără Nume este pentru mine modalitatea de a lăsa spectatorul, liberul arbitru să spună ce fel de teatru vede el astăzi – el vede un teatru al său, un teatru personalizat, un teatru neînțeles, un teatru emoțional, un teatru de rahat, un teatru care îl duce mai departe, un teatru care oprește timpul, un teatru care-l face să uite de moarte, un teatru care-l face să fie mai bun? Teatrul Fără Nume este modalitatea de a-l lăsa pe cel care de fapt face teatru, fiindcă teatrul e făcut din spectatori, spectatorul face teatrul, noi îl iubim, noi îl lucrăm, dar spectatorul îl duce mai departe. De fapt, cea mai mare posibilitate de a ști despre spectacol este ceea ce se duce din gură în gură, când se aude: „am fost acolo, am fost acolo, am fost acolo”, de aia Teatrul Fără Nume este modalitatea de a respecta spectatorul, pentru mine așa-i.
Vocea Basarabiei: Teatrul fără spectator nu poate exista, dar în timpurile noastre vin spectatorii la teatru?
Mihai Țărnă: Da! Timpurile noastre sunt timpurile cele mai importante pentru a te închide în tine și teatrul este modalitatea de a te închide în tine, noi suntem în cutia aia neagră unde ușa se închide și nu mai există ferestre, teatrul este, apropo, dacă ați observat, teatrul nu există cu ferestre, unica fereastră este scena. Exact așa și în viața noastră, noi trăim într-o lume fără ferestre și când colo se întâmplă ceva în Ucraina, de exemplu, și iată e o fereastră spre Ucraina, e o fereastră spre pandemie, e o fereastră spre România, e o fereastră spre tot, fiindcă până a ajunge la un moment dat unde noi știm, uite, România ne-a făcut niște drumuri, da, oamenii au grijile lor și nu privesc spre România și când colo, uite, este o fereastră care se numește România. Așa văd eu. Deci, nu o lua ca o metaforă, dar teatrul dă lumii posibilitatea ferestrei, fereastra spre tine, în tine, cu tine, fiindcă nu știu cine a spus, Peter Brook a spus, pare-mi-se, eu nu știu cine, „în teatru intrăm o gloată și ieșim o societate, fiindcă am fost unși de o istorie, de o emoție, de un raport uman, fiindcă teatrul este un raport uman”.
Vocea Basarabiei: Deci are această funcție cumva și educativă?
Mihai Țărnă: Nu cred.
Vocea Basarabiei: Nu?
Mihai Țărnă: Eu nu cred că arta este educativă, arta este emoționantă și prin asta este importantă, eu nu știu dacă emoția educă.
Vocea Basarabiei: Te pune pe gânduri. Asta-i?
Mihai Țărnă: Da, te înalță, lasă să fie așa.
Vocea Basarabiei: Trecem la subiectele noastre social-politice. În această emisiune eu vorbesc cu artiștii mai mult totuși despre teme de actualitate, îi scot cumva din zona de confort, artiștii ar vrea să discutăm tot timpul despre problemele lor profesionale…
Mihai Țărnă: Fiindcă ele nu se termină niciodată, teatrul niciodată nu a văzut timpuri frumoase.
Vocea Basarabiei: Absolut! Dar totuși trăim într-un mediu și nu putem să-l ignorăm, și atunci este frumos să vedem părerea unui artist despre ce i se întâmplă, ce vede el în jurul său. Uite, deschidem un oberliht spre Ucraina, a fost bombardată acum câteva zile Odesa, e un oraș care nu e chiar atât de departe de Chișinău, vreo 130 de kilometri parcă, și a fost distrusă Catedrala Ortodoxă din Odesa „Schimbarea la față”. Ce zici de aceste bombardamente rusești care nu mai contenesc?
Mihai Țărnă: Este o agonie, sunt niște convulsii. Eu așa văd asta, acestea sunt convulsii de răutate, fiindcă, de fapt, eu am să vorbesc cu niște aberații desigur, fiindcă onoarea unui război este când se întâlnesc ostașii, e o prostie ce spun, dar, cel puțin, este un cod al confruntării. Dacă tu începi să bombardezi, nu știu cum se numesc, cartierele locative, infrastructura în iarnă de căldură a copiilor sau a bătrânilor, sau a azilurilor ș.a.m.d., noi vorbim despre o decadență, o totală lipsă de acest cod al ororii, lasă să fie așa, e teribil ce spun, dar pentru mine să bombardezi o biserică, eu am văzut cadrele când ei au găsit o icoană și toți spuneau: „ea este neatinsă, este neatinsă”. Asta e foarte important, fiindcă dacă nația nu are un ideal, ea moare, asta și despre noi e vorba. Ucrainenii au un ideal, ei o să reziste, eu sunt sigur de asta.
Vocea Basarabiei: Am văzut pe rețelele de socializare niște critici adresate bisericii, Mitropoliei Moldovei, Bisericii Ortodoxe din Moldova după această bombardare a Catedralei din Odesa, adică niște bloggeri acolo spuneau că ar trebui să existe o reacție a Mitropoliei Moldovei. Dle, totuși e vorba de o catedrală importantă, ortodoxă, distrusă și a fost distrusă, de fapt, tot de niște ortodocși, de niște creștini, aparent.
Mihai Țărnă: Aparent…
Vocea Basarabiei: Și adică noi, aceștia din Mitropolia Moldovei sau, nu știu, fiind creștini moldoveni tăcem sau cum facem?
Mihai Țărnă: Noi nu tăcem, noi vorbim acum, pur și simplu noi nu suntem port-parola mitropoliei.
Vocea Basarabiei: Exact, dar ar fi trebuit Mitropolia Moldovei să aibă o reacție, cum crezi?
Mihai Țărnă: Păi, eu cred că dacă se distruge un locaș sfânt, este normal să fie o reacție, este normal să fie un ecou, este normal să fie o rugăciune pentru acest locaș, este normal să fie o poziție, fiindcă religia este o poziție, religia nu este doar o dogmă și, nu știu, o încăierare a răului cu binele. Știți cum spune Sfânta Scriptură? – „Diavolul e atâta încât îl lași”. Asta e o chestie foarte importantă. Desigur că eu nu vreau să fac acum analiza, nu știu, dreptului mitropoliei, eu idee n-am cum se întâmplă asta, dar eu cred că pur uman, și religia cântă omul, sau, eu nu știu, respectă omul sau vrea să-l îndrepte pe o cale creștină care cheamă la dragoste, fiindcă cuvântul-cheie în religie este dragostea, iubirea celuilalt, atunci eu cred că numaidecât ar trebui să fie o reacție sau cel puțin o privire spre această biserică.
Vocea Basarabiei: Tu faci podcasturi în care cuvântul-cheie e tăcerea. Deci, dacă biserica în acest caz tace, cum ar putea fi interpretată această tăcere?
Mihai Țărnă: Nu știu. Tăcerea este foarte multilaterală, tăcerea poate fi rușinoasă, pardon, poate fi fricoasă, rușinoasă, poate fi tăcerea subtilă, poate fi tăcerea inteligentă, tăcerile sunt diferite, eu cred că e o tăcere de neînțelegere pentru mine, fiindcă eu nu cred că divizarea Mitropoliei de la Zagorsk cu cea de la Constantinopol, pare-mi-se, că ele sunt ambele, astea sunt două poluri ale creștinătății ortodoxe, pot privi din punct de vedere politic ceea ce se întâmplă, măcar că eu când văd, fiindcă am văzut, nu știu cât este de adevărat, dar oricum noi suntem substanța care urmărește Facebook-ul, da, sau, eu nu știu, niște news-uri și când văd cum se sfințesc tancurile în Rusia, tu te gândești: ce-i asta?
Vocea Basarabiei: Da. A mai scris presa în aceste zile, pornind de la o investigație făcută de Jurnal TV și de The Insider, o publicație de limbă rusă, că pe acoperișul Ambasadei Federației Ruse din Chișinău ar exista niște dispozitive care pot intercepta tot soiul de convorbiri telefonice și chiar prin satelit.
Mihai Țărnă: Eu nu m-aș mira…
Vocea Basarabiei: Iar președinta Maia Sandu a spus că știe despre, citez: „centrul de spionaj electronic de la Ambasada Rusiei” și cumva în zilele următoare, într-un viitor, așa, apropiat cumva se vor lua măsuri.
Mihai Țărnă: Foarte bine dacă se vor lua măsuri. Eu nu m-aș mira că la Ambasada Rusiei să existe așa ceva, rușii tot timpul au fost foarte inventivi și foarte – știi care e cuvântul cu ei pentru mine? – neașteptați.
Vocea Basarabiei: Sunt imprevizibili cumva?
Mihai Țărnă: Absolut imprevizibili, imprevizibili în previzibil. Deci, noi știm că ei pot fi așa și niciodată nu am înțeles de ce ei sunt așa. Uite, sincer, acum cei care ne privesc o să spună: „păi, ce mai stai acolo dacă…”, eu nu înțeleg de ce omul poate fi astfel, nu înțeleg ce vor ei, eu nu înțeleg pur și simplu. Eu înțeleg că istoria asta vine și din literatura mare rusă, care tot timpul vorbește de o națiune superioară, tot timpul se vorbește despre asta și în marile romane, dar nu credeam că într-atâta acest gând va străbate secolele. Nu credeam! Adică, mă rog, eu văd asta, deja văd, fiindcă ceea ce se întâmpla până în ‘17, pentru mine catastrofa din ‘17 e globală, este ceea ce a distrus omenirea.
Vocea Basarabiei: Deci, mai bine ar fi rămas imperiul țarist decât ar fi venit bolșevicii?
Mihai Țărnă: Sigur că da! Eu nu-s monarhist, eu nu-s pentru regate, eu îs pentru asta, eu văd astfel conducerea și eu văzând chiar și imperialismul acesta care era până la alt imperialism socialist nu s-a schimbat nimic. Deci, aceeași foame de teritorii, ea există și există mai departe, fiindcă noi am fost o gubernie, apoi am devenit o republică. Dacă tu, dle, vii și preiei puterea și iată într-atât ești tu de socialist și cu mare idei de echilibrare socială sau politică – lasă-ne. Nu ne-au lăsat și nu o să ne lase niciodată.
Vocea Basarabiei: Nu o să ne lase niciodată?
Mihai Țărnă: Nu! Până când noi nu o să intrăm, nu știu, nu o să facem Unirea sau…
Vocea Basarabiei: Deci, crezi că undeva pe lista lui Vladimir Putin există acolo Moldova?
Mihai Țărnă: Nu, Vladimir Putin nu este nimeni pentru mine, eu vorbesc de creierul acesta rusesc pe care nu pot să-l înțeleg, este „umom Rossiiu ne poneati”, același lucru-i acesta, nu-i înțelegi pe ei, dar ei gândesc că noi suntem, știi cum pe noi la școală ne-au învățat, noi suntem poporul valah, tâmpeală, de aia momentul acesta de… M-am abătut de la întrebarea ta, dar noi am plecat, de la ce am plecat? Spune-mi, te rog, ca să mă întorc înapoi.
Vocea Basarabiei: De la centrul acesta de spionaj, așa zice Maia Sandu.
Mihai Țărnă: De fapt, noi n-am plecat nicăieri, noi acolo suntem, fiindcă ei au nevoie de acest teritoriu unde ei și-au impus o armată, noi, în centrul Europei, avem o armată, de aia eu cred și aș spera să fim cât mai drastici cu ei să fim, cât mai drastici.
Vocea Basarabiei: Relațiile dintre Republica Moldova și Rusia s-au deteriorat foarte mult după invazia rusească în Ucraina.
Mihai Țărnă: Ar fi fost o nebunie dacă nu s-ar fi deteriorat.
Vocea Basarabiei: Și încotro ne mișcăm noi, adică cam ce se va întâmpla, ce relații vom avea cu Rusia în continuare?
Mihai Țărnă: Depinde de cine o să vină după țar, țarul următor cum va fi. Dar se spune că, știi cum, istoria totuși este o știință, nu este un hazard, foarte des s-a întâmplat că după un tiran a venit altul încă și mai ceva. Uite, eu cred că relația cu Rusia nu poate să aibă un conținut corect dacă părțile nu se văd egal, dar pe noi egal nu o să ne vadă, de aia…
Vocea Basarabiei: Dar nu putem noi să fim pe același palier cu ei, ei să ne perceapă cumva…
Mihai Țărnă: Ca uman sigur, dar ei doar privesc din prisma interesului economic, din prisma interesului politic, noi suntem doar o talpă, o palmă, o talpă de pământ, că ei calcă peste noi, pentru ei, știi cum, când îți iei pista asta de decolare sau de săritură pentru un sportiv, el își ia pași mari și calcă pe o palmă de pământ, păi, noi suntem acea pistă pe unde el calcă ca să zboare mai departe. Și cred că, eu știu, știi cum se spunea în diferite paradoxuri de acestea politice că, dacă aș porni cu tancul dimineață din Transnistria în seară aș fi la București, doar se vehiculează așa prostii. Adică pentru ei nu există o suveranitate, nu există un drept al determinării, nu există.
Vocea Basarabiei: Deci suntem într-un pericol?
Mihai Țărnă: Tot timpul am fost.
Vocea Basarabiei: Și guvernanții se descurcă cu această situație complicată, crezi că mergem în direcția corectă?
Mihai Țărnă: Eu cred că ei fac tot posibilul. Știi cum? Caragiale spunea că „politica este limba și cum știi să dai din ea”. E o chestie foarte dificilă, eu sunt sigur pentru ei, cum să te pui în poară cu oameni care nu te înțeleg absolut, ei nu înțeleg dreptul tău la libertate? Dar uite, se întâmplă, căci sunt state ca pribalticii sau Ucraina, ei s-au pus în poară. Deci trebuie să avem pur și simplu caracter, eu cred că caracterul definește respectul țării.
Vocea Basarabiei: Da, e una să ai caracter când asupra ta nu se abat rachetele Kalibr și altceva când ele vin. Dacă vor veni, vom avea caracter? Doamne ferește, adică nu-mi doresc așa un scenariu, dar ca scriitor îmi imaginez tot felul de, pentru că scriu și eu distopii, dacă, Doamne ferește, vine vreo rachetă?
Mihai Țărnă: În ideal, sigur că aș vrea să avem caracter, în ideal, dar realitatea e alta.
Vocea Basarabiei: Sigur că, Doamne ferește, nu vreau așa ceva.
Mihai Țărnă: Realitatea e alta, fiindcă tu vorbești la piață, eu ieri am fost la piață, am făcut niște cumpărături și vorbeam cu o doamnă în română, ea îmi vorbea rusește, eu n-am cedat, nici ea n-a cedat. Acesta-i adevărul, noi nu cedăm în limbă. Deci, eu, trăind pe teritoriul meu, în țara mea mi se răspunde în limba cotropitorilor, fiindcă ei ne-au cotropit cum n-ai da, fără să cedeze, dar înțelegea totul ce-i spuneam, absolut totul.
Vocea Basarabiei: Dar dna respectivă se crede îndreptățită să vorbească cu tine rusește, de ce oare?
Mihai Țărnă: Fiindcă noi am lăsat-o așa, noi suntem cei care pătimim.
Vocea Basarabiei: Uite, pentru că tot ai adus în discuție această situație, a mai fost, e un scandal în aceste zile și în presă, și pe rețele de socializare, în mediul public, să zic așa, e vorba de un medic care i-a cerut pacientei, vorbitoare de limba rusă, să vorbească românește, a somat-o cumva. Chestia asta a fost filmată, a ajuns în hățișurile netului și s-a iscat un scandal, pentru că au fost invocate tot felul de aspecte, pe de o parte, din punct de vedere deontologic, medicul n-ar fi trebuit probabil să facă lucrul acesta, ci ar fi trebuit să se preocupe de sănătatea pacientei exclusiv, pe de altă parte, sigur că se invoca și faptul acesta că de ce n-ar fi vorbit o reprezentantă a minorității totuși în Moldova în limba română. Tu cum vezi situația aceasta?
Mihai Țărnă:Este foarte delicată situația aceasta, fiindcă noi n-avem toate datele, nu știu cum s-a întâmplat, fiindcă eu mă gândesc acum la sutele și miile de pacienți din sate, care veneau la un profesor vorbitor de rusă și nu puteau să-i explice durerea, și el nu-și făcea griji de asta, dar asta nu a fost filmat, fiindcă asta s-a întâmplat după ‘40 zilnic și noi am tăcut. Acum pur și simplu s-a întâmplat că s-a împiedicat cineva de un telefon, de un progres care aparține Occidentului, și nu Rusiei, și ei se folosesc de asta făcând din asta filmulețe sau montaje, asta tot poate fi montat, de câte ori s-a demonstrat că a fost și montaj. Eu cred că Hipocrate desigur că este o lege nescrisă a medicilor și nu contează în ce limbă îți spui durerea, fiindcă durerea înjosește lumea și trebuie numaidecât ajutat omul cu probleme, dar în momentul dat eu cred că există și un moment de ne-stimă pe care noi îl tolerăm.
Vocea Basarabiei: Spitalul și-a cerut scuze pentru comportamentul medicului.
Mihai Țărnă: Desigur că iarăși noi o să ne cerem scuze, desigur că iarăși noi o să ne cerem scuze. Eu vorbesc încă o dată despre acele persoane care veneau din sate și nu știau o boabă în limba rusă, și cum se înțelegeau, nu-i înțelegeau, eu sunt sigur că au fost dați afară și din birou, „du-te și învață limba și apoi o să intri la mine”. Eu sunt sigur că așa ceva s-a întâmplat, numai nimeni nu a vorbit despre asta.
Vocea Basarabiei: Da, trecem la un alt subiect. Mihai, uite, eu aș vrea să discut despre relația dintre Chișinău și Comrat. De ce? Pentru că noul bașcan al Găgăuziei Evghenia Guțul a depus jurământul nu foarte demult, acum câteva zile, și ea a zis acolo că va fi bașcanul Găgăuziei și un al partidului. De ce a zis asta? Pentru că e membră a Partidului Șor. Vom avea relații bune – atenție! -, a zis ea, cu toți: Rusia, Turcia, Ucraina. Și pe mine m-a mirat cumva combinația aceasta. Cum poți în același timp să ai relații bune cu Rusia și cu Ucraina, care sunt în război, de fapt?
Mihai Țărnă: Populism… Astea sunt cuvintele dumneaei?
Vocea Basarabiei: Da, ea așa a zis.
Mihai Țărnă: Dar, spune-mi, te rog, care este statutul, eu știu care este statutul, dar pur și simplu ca să avem un dialog clar, care e statutul Găgăuziei în Moldova?
Vocea Basarabiei: Deci, este o unitate teritorial-administrativă, este o autonomie în cadrul Republicii Moldova.
Mihai Țărnă: O autonomie?… Deci, eu nu văd în statele, sau cel puțin în discursul ei să fie și Guvernul Republicii Moldova, fiindcă, în primul rând…
Vocea Basarabiei: Bașcanul face parte din guvern, de fapt.
Mihai Țărnă: Păi, atunci, eu așteptam să fie și să stimăm legea Republicii Moldova din care facem parte.
Vocea Basarabiei: Da, și ca să continuăm discuția aceasta, Maia Sandu a explicat, deci, problema a fost așa, Maia Sandu nu a venit la această învestire, nu a fost prezentă.
Mihai Țărnă: Corect!
Vocea Basarabiei: Și i s-a reproșat lucrul acesta de către cei de la Comrat, iar ea a explicat de ce o ignoră pe noua guvernatoare a Găgăuziei și de ce nu a mers la ceremonia de învestire de la Comrat, a zis așa Maia Sandu: „Nu e corect să mergi la inaugurarea unei persoane susținute de o grupare criminală”.
Mihai Țărnă: Eu o susțin pe Maia Sandu, ceea ce a spus…
Vocea Basarabiei: OK! Dar asta nu ar însemna cumva că ardem punțile, că relațiile dintre Chișinău și Comrat se înrăutățesc într-atât încât nu mai pot?…
Mihai Țărnă: Nu, asta înseamnă că se pun poziții, se pun punctele pe „i” și asta-i foarte clar. Să fie clar că cei care sunt la putere astăzi în Republica Moldova văd ce se întâmplă și nu neagă sau se fac că nu există problema, fiindcă ai spus numai ce cei de la Comrat, cine sunt cei de la Comrat?
Vocea Basarabiei: Bine, aleșii de acolo, Adunarea Populară.
Mihai Țărnă: Bine, și cei de la Chișinău cine sunt? Asta e o întrebare-cheie – cine sunt cei de la Comrat și cei de la Chișinău? Tu ai spus foarte clar că este o autonomie.
Vocea Basarabiei: Da, este o autonomie…
Mihai Țărnă: …care este gestionată sau condusă de Chișinău. Și uite ce se întâmplă în această autonomie, o democrație totală, chiar și un partid în afara legii câștigă alegerile și devine președintele autonomiei. Chișinăul nu anulează aceste alegeri, pur și simplu le ignoră. (…)
