Vocea Basarabiei: În cele ce urmează vom vorbi pe îndelete despre integrarea europeană și percepția cetățenilor atunci când sunt întrebați dacă integrarea europeană e prioritatea nr. 1 a Republicii Moldova. Uniunea Europeană a deschis ușa pentru Republica Moldova, oferindu-i acest statut de stat candidat pentru aderare la Uniunea Europeană, există cele 9 condiționalități pe care autoritățile trebuie să le îndeplinească, dar ce spun sondajele? Aproape 60 la sută dintre participanții proaspătului sondaj de opinie susțin aderarea Moldovei la Uniunea Europeană, iar 31 la sută nu sunt de acord cu această opțiune. Datele se conțin în cercetarea „Percepția cetățenilor cu privire la procesul de integrare europeană”, prezentată de Institutul pentru Politici și Reforme Europene. Totodată, la un eventual referendum cu privire la aderarea la Uniunea Europeană peste 55 la sută ar vota pentru, iar peste 30% încă mai sunt împotriva aderării. Despre procesul de integrare europeană pe înțelesul tuturor discutăm astăzi cu dl Mihai Mogâldea, care este director executiv adjunct, Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE). Bine ați revenit la Vocea Basarabiei!
Mihai Mogâldea: Bine v-am găsit!
Vocea Basarabiei: Haideți să încercăm să tălmăcim ceea ce arată această proaspătă cercetare sociologică. Când zicem că 60 la sută dintre cei chestionați sunt pentru ca țara lor să adere la Uniunea Europeană, pe ce se bazează aceste convingeri ale cetățenilor?
Mihai Mogâldea: Din datele pe care ni le prezintă acest sondaj înțelegem că această susținere pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană se fundamentează pe investițiile și oportunitățile oferite de către Uniunea Europeană pentru Republica Moldova. Ne-a interesat, dincolo de aspectele generale privind susținerea aderării europene să vedem și cum percep cetățenii relațiile comerciale pe care le are țara noastră cu Uniunea Europeană, asistența oferită de Uniunea Europeană la nivel local și am văzut în aceste cazuri că oamenii într-o destul de mare măsură cunosc despre toate aceste oportunități, toate aceste investiții ale Uniunii Europene în Republica Moldova. Și eu cred că acesta ar fi factorul principal, în același timp susținerea parcursului de integrare europeană, susținerea aderării la Uniunea Europeană este tradițional influențată de dezideratele și agenda, dacă doriți, partidelor proeuropene care se află sau s-au aflat la guvernare de-a lungul timpului în Republica Moldova. Noi am observat că există, într-adevăr, un grup de cetățeni care pun un semn de egalitate sau cumva fac o apreciere între partidele proeuropene și procesul de integrare europeană, lucrul acesta s-a întâmplat de-a lungul timpului și continuă să se întâmple și în prezent sau, cu alte cuvinte, atunci când există o ascensiune sau o scădere în sondaje a partidelor proeuropene, atunci se pierde și din susținerea pentru procesul de aderare la Uniunea Europeană.
Deci, oamenii astăzi, în condițiile războiului Rusiei împotriva Ucrainei vor să devină parte a Uniunii Europene ca să le fie asigurate condiții mai stabile, mai sigure de trai, pacea și securitatea devin un imperativ pentru o viață mai bună și astăzi Uniunea Europeană, într-adevăr, este sinonimă cu pacea, cu securitatea, siguranța cetățenilor.
Vocea Basarabiei: Dle Mogâldea, eu discut deseori cu cetățeanul de la firul ierbii și atunci când îl întreb cu ce asociază el integrarea europeană, în cele mai dese cazuri spun că va veni bunăstare, și bunăstarea e salarii mai mari, pensii mai mari și locuri de muncă, eventual, dacă se va reuși atragerea investițiilor, dar mai mult cetățeanul parcă nu mai știe ce să spună. Doar atât?
Mihai Mogâldea: Am întrebat și noi acest lucru în sondaj și am văzut că, într-adevăr, aspectele care țin de bunăstarea socială și economică au fost menționate de către majoritatea cetățenilor, dar am regăsit și componenta legată de pace, securitate și siguranță, pe care o menționează oamenii pe a doua poziție în ordinea priorităților. Deci, oamenii astăzi, în condițiile războiului Rusiei împotriva Ucrainei vor să devină parte a Uniunii Europene ca să le fie asigurate condiții mai stabile, mai sigure de trai, pacea și securitatea devin un imperativ pentru o viață mai bună și astăzi Uniunea Europeană, într-adevăr, este sinonimă cu pacea, cu securitatea, siguranța cetățenilor.
Aproape jumătate din cetățeni cunosc despre unul sau mai multe proiecte finanțate de Uniunea Europeană.
Vocea Basarabiei: Ce mai vor cetățenii? Ca odată ce Republica Moldova a decis că trebuie să parcurgă acest drum de integrare europeană, să se armonizeze, în primul rând, condițiile de viață, Uniunea Europeană și până acum oferă asistență multă și foarte multă. Dacă e să facem calculele, la cât s-ar estima asistența oferită de UE?
Mihai Mogâldea: Din cele menționate de ambasadorul Uniunii Europene, în ultimii doi ani, cred că chiar aici, în studio la Vocea Basarabiei, a menționat faptul că în ultimii doi ani am primit asistență în valoare de circa 1,2 miliarde de euro. Dacă ar fi să estimăm în general ultimii zece ani cel puțin, cred că această asistență ar fi cifrată undeva la 3 miliarde de euro. Iarăși, nu dețin date oficiale ca să mă pot pronunța pe marginea acestui subiect, dar estimativ, luând în calcul toate formele de suport, de asistență, granturi și împrumuturi care au fost acordate Republicii Moldova, cam despre această sumă ar merge vorba. Trebuie să spunem aici că în ultimii doi ani totuși această asistență care a fost livrată este una mult mai mare decât ceea ce s-a întâmplat în anii precedenți și când ne uităm la datele sondajului vedem că, spre plăcuta noastră surprindere, aproape jumătate din cetățeni cunosc despre unul sau mai multe proiecte finanțate de Uniunea Europeană în localitatea unde domiciliază, finanțate în ultimii cinci ani, fiindcă am dorit să întrebăm oamenii dacă acele proiecte sunt recente, dacă cumva impactul lor s-a făcut simțit sau se face simțit încă în prezent. Și iată, unul din doi cetățeni cunoaște despre acest lucru și când i-am rugat să enumere la ce domenii se referă acele proiecte, majoritatea dintre ei au menționat reparația și reconstrucția drumurilor, reparația grădinițelor și școlilor și iluminatul public. De altfel, domeniu în care Uniunea Europeană investește destul de mulți bani și statele Uniunii Europene investesc bani. Dacă vorbim despre școli și grădinițe, aici avem România cu investiții foarte mari, reparația drumurilor practic sunt bani care vin de la diferite țări ale Uniunii Europene și e bine că oamenii cunosc, au auzit și înțeleg destul de bine cam înspre ce domenii se orientează investițiile europene în țara noastră.
Vocea Basarabiei: Și totuși, mai sunt foarte mulți cetățeni care întâmpină o greutate să spună exact unde sunt direcționați acești bani pe care îi oferă Uniunea Europeană. Iată, eu mai am o informație, Republica Moldova va primi un nou pachet de asistență din partea UE estimat la circa 1,6 miliarde de euro, care va fi fixat pe mai multe inițiative. Se pare că erau vreo cinci inițiative anunțate de Ursula von der Leyen: planul economic și de investiții, sprijin pentru sectorul energetic, căi ferate, securitate, reziliență. De ce credeți că mai sunt cetățeni care nu pot să spună dacă cunosc prea multe despre această asistență?
Mihai Mogâldea: Din lipsă de informație și din cauza faptului că probabil instrumentele de comunicare aflate la îndemâna autorităților, dar și a partenerilor de dezvoltare nu sunt întotdeauna eficiente și nu întotdeauna ajung la toți cetățenii. Acesta ar putea fi un factor, un al doilea factor ține inclusiv de modul în care interacționăm, discutăm și avem acest dialog cu oamenii. Da, resursele care țin de internet, rețele de socializare au actualmente o pondere cam de 70 la sută din resursele de informare pe care le utilizează cetățenii, televiziunea rămâne pe a doua poziție după internet în topul acestor resurse din care se informează oamenii, dar nu toată lumea este conectată la aceste resurse, cu unii oamenii trebuie să utilizezi canalul direct de comunicare, în unele cazuri trebuie să faci niște campanii la firul ierbii ca să discuți din ușă în ușă cu oamenii și să le explici aceste lucruri. Într-adevăr, aceste lucruri contează, plus că, evident, propaganda, dezinformarea își au și ele rolul lor în crearea acestei înțelegeri greșite despre investițiile Uniunii Europene în Republica Moldova. Totuși, când comparăm datele din acest sondaj, de exemplu, între cunoașterea pe care o au oamenii despre susținerea, asistența acordată de Uniunea Europeană și asistența acordată de Federația Rusă, vedem că în continuare 28 la sută din respondenți spun că Federația Rusă este al doilea cel mai important partener al Republicii Moldova. Deci, pe primul loc e Uniunea Europeană cu 50 la sută, pe locul doi e Federația Rusă cu 28 la sută, pe locul trei e Turcia cu 21 la sută. Oamenii spun că Federația Rusă acordă asistență pentru Republica Moldova și când ne uităm, această asistență este cvasi-inexistentă, deci există o înțelegere greșită în rândul a aproximativ, iată, peste un sfert din cetățenii noștri, care consideră că Rusia este în continuare partenerul nostru cel mai important și probabil acest lucru contează când vine vorba despre percepțiile, informarea pe marginea asistenței Uniunii Europene.
Ucraina devine astăzi al doilea partener după Uniunea Europeană, acolo se îndreaptă cele mai multe produse la ora actuală.
Vocea Basarabiei: Și iarăși o să fac trimitere la percepția cetățeanului, omul de la firul ierbii mai crede că resursele energetice, o parte din ele totuși asigură Republica Moldova și e ceea ce-i creează această percepție că Federația Rusă mai oferă ceva Republicii Moldova, dar mai discut și cu agenți economici, inclusiv în regiunea de nord, acolo agenții economici care exportă mere spun că Rusia încă mai este piața de desfacere pentru producția lor. Dacă mergem în UTA Găgăuzia, ce aflăm acolo? Că chiar Rusia ar fi pe primul loc care oferă sprijin Republicii Moldova. Și iată, dacă însumăm toate aceste păreri, ce concluzie tragem?
Mihai Mogâldea: Tragem concluzia că, da, într-adevăr, încă mai sunt grupuri de persoane, entități economice, care exportă pe piața Federației Ruse. Și ne referim aici în mod special la acei producători agricoli care într-adevăr exportă mere și alte produse pe piața din Belarus și Federația Rusă, dar și din alte țări din CSI. Asia Centrală la fel este o piață pentru multe produse agricole, fructe, sucuri, care au proveniența din Republica Moldova, nu putem nega acest lucru, el este important și trebuie luat în considerare, dar trebuie să înțelegem că Federația Rusă astăzi nu este nici măcar în top 3 cele mai importante piețe pentru Republica Moldova. Da, își păstrează o pondere undeva pe locul 5-6 în acest clasament, Ucraina devine astăzi al doilea partener după Uniunea Europeană, acolo se îndreaptă cele mai multe produse la ora actuală, Federația Rusă își păstrează o pondere și este o piață importantă pentru unele grupuri de producători, care în continuare, de exemplu, cultivă unele soiuri care nu respectă anumite standarde, nu pot fi exportate pe piața Uniunii Europene sau nu au încă tehnologia necesară, nu au încă capacitatea să exporte pe piața europeană, dar lucrurile acestea se referă la relațiile comerciale. Când vine vorba despre asistență, aici vorbim despre investiții, despre bani pe care îi oferă organizații, state în dezvoltarea infrastructurii, în dezvoltarea societății, în dezvoltarea afacerilor în Republica Moldova. Nu trebuie să creăm o înțelegere greșită pe marginea acestor două domenii care sunt complet diferite și de aia am încercat să vedem cât de bine cunosc oamenii, de exemplu, despre asistența Uniunii Europene și am pus aceleași întrebări. Și când vine vorba și despre asistența Federației Ruse în Republica Moldova, am enumerat o serie de domenii, aproximativ 10 la număr, și am întrebat oamenii: cât de mult credeți că a contribuit sau cât de multă asistență credeți că a oferit Federația Rusă pe dimensiunea, de exemplu, luptei împotriva pandemiei COVID-19, pe dimensiunea consolidării independenței energetice a Republicii Moldova, pe dimensiunea reintegrării țării? Și este cumva pe alocuri extrem de dureros, din punctul meu de vedere, faptul că unii oameni consideră că Federația Rusă contribuie la independența energetică a țării noastre, contribuie la reintegrarea țării, când situația este complet inversă și acest stat practic încearcă să vulnerabilizeze și mai mult țara noastră. Dar asta este o percepție, de aici trebuie să pornim, să înțelegem clar unde stăm, care este punctul de pornire, ce trebuie să facem ca să informăm corect lumea și să creăm niște percepții care sunt cât mai apropiate de realitate.
Vocea Basarabiei: Dle Mogâldea, mai sunt câțiva factori și vreau să ne oprim la ei. Multe familii au pe cineva care muncește în Federația Rusă, s-a stabilit în Federația Rusă și aceste familii, având discuții cu cei dragi care sunt în Federația Rusă, oricum ei au o simpatie pentru Federația Rusă.
Mihai Mogâldea: Acesta este un factor important, într-adevăr, această conexiune de ordin cultural, istoric, lingvistic și etnic pe care o păstrează cetățenii Republicii Moldova cu rudele, prietenii din Federația Rusă contează și de aceea însuși conceptul de identitate culturală și istorică promovat de „lumea rusă” dincolo de hotarele Rusiei include anume aceste aspecte care, cuplate cu dimensiunea ortodoxă, religioasă creează această conexiune destul de strânsă cu Rusia, dincolo de realitățile de pe teren pe care le putem vedea cu ochiul liber și despre care am discutat anterior. Da, fără doar și poate, în țara noastră rămâne un contingent de 25 spre 30 la sută din cetățeni, care este, de altfel, clar…
Vocea Basarabiei: Peste 30 la sută mai sunt împotriva aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană.
Mihai Mogâldea: Împotriva aderării și, practic, între 25 și 30 la sută sunt acei care menționează că Federația Rusă este principalul partener comercial, principalul partener de dezvoltare, ei sunt acei care sunt atașați de Federația Rusă, de „lumea rusă” și toate aceste aspecte sunt importante când vine vorba de acest subiect.
