Vocea Basarabiei:.. despre cum ați vrea Dumneavoastră să fie această relație a Republicii Moldova cu Federația Rusă. Liderul de la Kremlin și-a anunțat intenția să mai candideze și să mai obțină un mandat. Asta ar însemna că ar putea să se afle la cârma Federației Ruse până în 2030. Dacă rămâne Vladimir Putin la conducerea acestei țări, cum ar vrea Republica Moldova și cum ar putea să fie cooperarea moldo-rusă.
Maia Sandu: Noi avem relații de prietenie și de colaborare cu toate țările care respectă interesul cetățenilor noștri. Acesta este punctul de pornire pentru noi și va rămâne în continuare principiul de bază în politica externă. Toate țările care respectă interesul țării noastre, care respectă cetățeanul Republicii Moldova sunt țări prietene, sunt țări partenere pentru noi. Țările care nu ne respectă și vreau să vă amintesc că Federația Rusă ne șantajează, Federația Rusă ne amenință o dată la 2 zile, Federația Rusă își ține trupele pe teritoriul țării noastre, în pofida voinței noastre și în aceste condiții, evident, nu putem să vorbim despre o relație de prietenie. În momentul în care Federația Rusă își va schimba atitudinea față de Republica Moldova și cetățenii ei, atunci va fi mai ușor să refacem această relație.
Vocea Basarabiei: Ați amintit despre elementele de șantaj pe care le folosește Federația Rusă în relația cu Republica Moldova. Autoritățile au reușit să diversifice resursele energetice și aceasta e un pas pe care îl considerați bun și văd că cetățenii au început să aprecieze acest lucru. Ați insistat pe ideea că Republica Moldova, malul drept, nu mai folosește gazele din Federația Rusă, dar ele sunt folosite în stânga Nistrului.
Maia Sandu: Am zis că suntem mai independenți și asta este una dintre realizările noastre în această perioadă. Nu ne mai poate șantaja Federația Rusă atunci când vine vorba despre achiziția de gaze, nu are ce să ne facă. Într-o perioadă scurtă vom deveni independenți și pe segmentul de energie electrică și pentru asta lucrăm. Deci, asta înseamnă să ne creștem gradul de independență și vom continua în același sens.
Noi o să insistăm să eliminăm această dependență a Republicii Moldova de Federația Rusă, care își permite sau încearcă să ne șantajeze.
Vocea Basarabiei: A trecut un an de când malul drept nu mai folosește gazul de la gigantul rus.
Maia Sandu: Așa este și Federația Rusă nu poate să ne mai pună tot felul de condiții. La fel, am reușit să ne diversificăm comerțul și să nu mai depindem într-o măsură atât de mare, chiar acum această dependență este foarte mică față de piața Federației Ruse, și asta înseamnă că Federația Rusă nu poate să ne șantajeze de fiecare dată, să ne spună „dacă nu faceți asta” și când zic „nu faceți asta”, asta ar însemna să facem ceva în interesul Federației Ruse, nu în interesul Republicii Moldova. „Dacă nu luați o asemenea decizie, atunci noi vă pedepsim că va închidem piața sau atunci noi vă pedepsim că vă închidem robinetul la gaze naturale”. Nu așa se construiesc relații de colaborare și de bună prietenie. Relațiile de colaborare se construiesc „noi avem produse foarte bune, noi avem fructe foarte gustoase și, dacă vreți să le cumpărați de la noi, se semnează contracte și mergem pe contract”. Asta se întâmplă în relația cu Uniunea Europeană. În relația cu Federația Rusă, în toți acești ani, timp de decenii, nu contează cât de bune sunt fructele noastre, astăzi sunt bune, peste noapte s-a schimbat percepția la Moscova și „hai să pedepsim moldovenii”. De ce să-i pedepsim dacă moldovenii în continuare produc fructe sau legume de calitate bună? Nu așa se face colaborarea și prietenia și noi o să insistăm să eliminăm această dependență a Republicii Moldova de Federația Rusă, care își permite sau încearcă să ne șantajeze.
Vocea Basarabiei: Ziceam că cetățenii apreciază că autoritățile au reușit totuși să depășească criza energetică și să rezolve dosarului energetic prin această alternativă, care a fost identificată și acum se muncește foarte mult, așteptăm anii următori, când și curentul electric probabil nu va mai fi atât de mult o dispută, să zic așa, între un mal și celălalt al Nistrului.
Maia Sandu: Bineînțeles, sunt primul rând, construim această linie de înaltă tensiune directă cu România și în al doilea rând, începem să investim în energia regenerabilă, ca să putem să producem de la sursa de vânt și soare energie, aici, pe teritoriul nostru și să nu depindem atât de mult de importuri, dar în același timp să putem să cumpărăm de pe piața europeană, deci să avem această alternativă.
Trebuie să investim cu toții în continuare în eficiență energetică, ca să reducem aceste note de plată și să investim în energie regenerabilă, pentru că în timp asta o să o să ne ajute să reducem cheltuielile.
Vocea Basarabiei: În sezonul rece se discută foarte mult despre tarife și mai ales despre nevoia ca aceste tarife să fie reduse. Parcă se ivise această posibilitate și chiar au fost făcute anunțuri în spațiul public că ar putea până la anul nou să fie un pic diminuat prețul la consumul de gaze naturale, nu s-a întâmplat. Credeți că va fi posibilitatea aceasta?
Maia Sandu: Tarifele depind de prețuri. Dacă prețurile ar fi mici, tarifele imediat se ajustează și nouă ne-ar plăcea foarte mult să putem să anunțăm asemenea decizii cât mai des, dar prețurile sunt cum sunt pe piața externă, iarăși, noi cumpărăm din afara țării și putem doar să ne aliniem la aceste prețuri și să oferim ajutor celor mai nevoiași. Cunoașteți că și în acest an vor fi compensații pentru mai multe categorii de oameni și aceste compensații le oferim din puținul pe care îl avem, mai ales cu sprijinul partenerilor externi. Dacă e să vorbim despre cine ne sunt prieteni, anul trecut 60% din compensațiile care au fost oferite cetățenilor pentru resursele energetice, au venit de la țările prietene, de la Uniunea Europeană, țările din Uniunea Europeană, Statele Unite și alții care au venit să ne dea o mână de ajutor în această situație de criză energetică și de creștere majoră a prețurilor, pe fundalul faptului că economia noastră a fost în descreștere și noi oricum ar trebui să găsim aceste resurse și să putem să ajutăm. Deci, încercăm în continuare să îi ajutăm pe cei cu venituri mai mici. Trebuie să investim cu toții în continuare în eficiență energetică, ca să reducem aceste note de plată și să investim în energie regenerabilă, pentru că în timp asta o să o să ne ajute să reducem cheltuielile.
Vocea Basarabiei: În comparație cu anul trecut, anul acesta, totuși se procură gaze la un preț mai mic.
Maia Sandu: Așa este, dar anul trecut sumele îndreptate pentru compensații au fost mult mai mari decât anul acesta. Au fost prețurile mari. Anul ăsta atâta poate bugetul. Din partea partenerilor a venit mai puțin anul ăsta pentru resursele energetice și respectiv, compensațiile sunt mai mici decât anul trecut. Asta este explicația pentru tarif.
Vocea Basarabiei: Haideți să mai vorbim despre o tabără a nemulțumiților și anume, fermierii care au protestat. V-ați întâlnit și Dumneavoastră cu ei. Ați înțeles de ce insistă ei atât de mult să continue acest dialog cu autoritățile? Ce mai vor să obțină? Am auzit, unele concluzii chiar în mediul rural, unde merg deseori și de la producătorii mici. Unii zic că poate vor să ne pornească și pe noi împotriva conducerii, pentru că acolo în piață se strigă tare că trebuie protejați producătorii mici, mijlocii și ce fac autoritățile?
Maia Sandu: Există cu adevărat probleme. Eu înțeleg de ce oamenii vin să se plângă. Doar că trebuie să avem o abordare realistă de rezolvare a acestor probleme. E clar în cazul producătorilor de cereale, e vorba de prețuri, care sunt mult mai mici anul ăsta pe piața mondială, este vorba și de cerealele care vin din Ucraina și acest volum mai mare de cereale pe piața internă reduce prețul pe intern. Deci, există niște motive reale acolo, dar există și o realitate pe de altă parte, pentru că Guvernul a majorat aproape de două ori fondul de susținere pentru agricultură, de subvenționare pentru agricultură, în comparație cu anul 2021, când era un 1 miliard 100 de milioane, în acest an au fost alocate 1 miliard 900 de milioane. Nu o să găsiți în altă perioadă o creștere atât de rapidă a acestor surse și, bineînțeles, trebuie să vedem pe cine ajutăm. Nu poate fi aplicată o formulă că toată lumea trece prin aceeași procedură, sunt unele companii care au mai multe motive să primească ajutorul statului și sunt altele care au mai puține motive. Și din câte înțeleg eu de la Guvern, această abordare s-a propus ca să se examineze individual aceste companii, cine și ce cheltuieli a făcut, pentru ce s-au împrumutat aceste companii și, dacă s-au împrumutat într-adevăr pentru scopuri de producție este una și respectiv, să vedem cum poate ajuta statul. Dacă s-au împrumutat pentru altceva, fiecare își asumă riscul. Trebuie să avem o abordare nuanțată, pentru că în momentul în care vrem să dăm mai mulți bani pentru agricultură decât 1 miliard 900 de milioane, înseamnă că trebuie să luăm din altă parte. De unde luăm? Din miliardul pe care l-a promis Guvernul pentru creșterea salariilor în educație? În educație tot trebuie să creștem salariile. De la programele de asistență socială pentru copii? Repet, economia din păcate nu crește din cauza războiului și a tuturor crizelor cu care ne confruntăm, iar necesitățile cresc și atunci trebuie să vedem cum împărțim just, drept banii cetățenilor. Sunt banii cetățenilor, nu sunt banii Prim-ministrului sau banii Președintelui.
Vocea Basarabiei: Probabil ei v-au spus și Dumneavoastră că ar vrea o relație mai bună cu entitățile bancare, că au aceste împrumuturi și ar trebui într-un fel să fie înțeleși, dacă au fost afectați grav de secetă, de au probleme.
Maia Sandu: Această discuție este cu entitățile bancare și cu Banca Națională, care are niște reguli pentru instituțiile bancare. Noi am mai intermediat discuții, dar este independența sistemului bancar și nici Președintele și nici Guvernul nu poate să intervină prea mult aici.
Decizia privind motorina este pe partea românească, noi suntem foarte recunoscători pentru această donație, dar trebuie să avem răbdare…
Vocea Basarabiei: Ei mai întrebau și despre motorina din România.
Maia Sandu: Aici decizia este pe partea românească, noi suntem foarte recunoscători pentru această donație, dar trebuie să avem răbdare, să vină. E o donație și suntem siguri că o să vină. Sperăm să se întâmple cât mai curând și să putem să ajutăm și pe această cale.
Vocea Basarabiei: Am fost sunată și aseară și astăzi din vamă, că se fac cozi imense acolo. Ar putea cumva să se rezolve problema asta?
Maia Sandu: Am discutat acest subiect, inclusiv ieri am avut o discuție cu domnul Președinte Klaus Iohannis și am abordat încă o dată acest subiect. Știu că și domnul Prim-ministru a abordat subiectul cu omologul său de la București și înțelegem cât de mare e problema. Sperăm foarte mult să putem să obținem o soluție cât de curând.
Nu este o soluție să așteptăm statul să vină, să ne compenseze pierderile an de an, pentru că asta nu este nici corect în raport cu ceilalți, nici bine pentru oamenii care își investesc acești bani.
Vocea Basarabiei: Și ce mai cer fermierii? Bani din partea Uniunii Europene, vor fonduri din partea Bruxelles-ului, exact așa cum se oferă și în țările membre ale Uniunii Europene.
Maia Sandu: Și nu doar ei. Mai multe sectoare își doresc asta, dar pentru asta trebuie să muncim cu toții, să fim uniți pe drumul european, să facem toate transformările. Uniunea Europeană presupune transformări și în sectorul agricol. Asta înseamnă să nu facem abstracție de schimbările climatice, pentru că ele deja sunt aici. Să nu ne imaginăm că vom face agricultură, cum am făcut până acum și rezultatele vor fi bune. Nu, din păcate seceta este un fenomen frecvent în Republica Moldova. Asta înseamnă că trebuie să prietenim cu știința, să înțelegem care sunt metodele mai potrivite, ca să putem să obținem rezultat, să conlucrăm între noi. De exemplu, am fost la un eveniment al Moldova Fruct și m-am bucurat să văd un domeniu unit care conlucrează. Ei nu concurează între ei, pentru că ei au înțeles că piața Republicii Moldova este prea mică ca să concureze între ei producătorii de fructe. Ei au înțeles că trebuie să conlucreze între ei și să concureze pe piața externă cu alte țări. Exact același lucru l-am văzut în sectorul vitivinicol, vedem o creștere a volumelor și a competitivității pe piața mondială, fapt care ne bucură. Acest lucru se întâmplă acum în domeniul fructelor și eu cred că așa trebuie să facem peste tot, să ne cooperăm, să prietenim cu știința, să vedem care sunt lucrurile pe care putem să le facem ca să devenim mai competitivi. Nu este o soluție să așteptăm statul să vină, să ne compenseze pierderile an de an, pentru că asta nu este nici corect în raport cu ceilalți, nici bine pentru oamenii care își investesc acești bani. Dar repet, nu zic că nu există niște probleme reale. Există niște probleme reale, dar soluțiile trebuie să vină și din partea statului și din partea producătorilor.
Vocea Basarabiei: Doamnă Președintă, ați spus că reforme sunt necesare în mai multe domenii. Vreau un pic să ne vorbiți și despre ceea ce trebuie să se întâmple în educație. Iată această veste bună că vor fi majorate salariile cu 15 % a fost întâmpinată cu mulțumiri chiar din partea celor care activează în domeniul educației. Am vorbit și eu cu cadre didactice. Problema e dacă va fi cu putință să ofere o educație de calitate în urma majorării salariilor cei care lucrează în domeniu.
Maia Sandu: Eu mă bucur că Guvernul a reușit să identifice aceste resurse, repet, în condițiile în care nu avem creștere economică, dar Guvernul a reușit să identifice aceste resurse. Pe de altă parte, nu m-am bucurat deloc să văd rezultatele PISA, care au fost făcute publice acum câteva zile, PISA fiind un test internațional, unde se compară capacitățile elevilor din mai multe țări . Dacă ne uităm pe acest exercițiu, Republica Moldova a făcut un salt mare în sus, spre rezultate mai bune în 2015 și o să îmi asum să spun că totuși a fost rezultatul eforturilor de reformă pe care le-am făcut împreună cu colegii, atunci când am fost la Ministerul Educației, după care lucrurile au bătut pasul pe loc, rezultatele nu au mai crescut simțitor și, în comparație cu alte țări, suntem foarte departe și asta mă îngrijorează enorm, pentru că nu avem cum să construim o societate puternică, o economie puternică, cu specialiști buni, dacă nu schimbăm lucrurile și dacă nu creștem semnificativi calitatea învățământului. Eu cred că aici trebuie să avem o discuție foarte serioasă. În primul rând, aș vrea ca toată lumea să conștientizeze problema, părinții în primul rând, pentru că e vorba de copiii lor și ei ar trebui să-și dorească ca copiii lor să fie foarte bine pregătiți pentru viață, cei din sistemul educațional. Trebuie să vedem ce facem și această analiză în detaliu prezintă unde lucrurile merg mai bine, chiar și în Republica Moldova, și unde merg mai prost. Ne oferă o analiză destul de bună ca să putem să întreprindem acțiuni concrete, să îmbunătățim situația.
Vocea Basarabiei: Dumneavoastră ați spus cât de important este și rolul familiei în educația copiilor, pentru că unii dintre ei plasează toată responsabilitatea pe umerii școlii, dar în școală uneori copiii sunt și obraznici și am auzit foarte multe plângeri din partea cadrelor didactice că uneori sunt neputincioase în fața unor cazuri, au fost și în spațiul public mediatizate asemenea cazuri, dar s-ar vorbi despre o lege anti violență. Ce părere aveți Dumneavoastră , dacă tot ați amintit că ați activat în cadrul Ministerului?
Maia Sandu: Este un element. În general avem nevoie de un parteneriat, între familie și școală, ca să obținem un rezultat mai bun. În general avem nevoie de un pact social la nivel de țară, în care toate forțele politice să recunoască că această problemă trebuie rezolvată și să-și asume cu toții și partea politică, dar și societatea în general, să-și asume nevoia de îmbunătățire considerabilă. Repet, se poate. Noi în 2015 am demonstrat că într-o perioadă scurtă de câțiva ani am făcut un salt mare și țin minte că pe mine mă contactau tot felul de organizații internaționale care se uitau la aceste cifre și mă întrebau: „ce ați făcut anume ca să obțineți un rezultat așa bun?” și le-am spus: „ am făcut asta, asta, asta.” De atunci lucrurile nu s-au mișcat și acum trebuie să revenim ca să facem salturi foarte importante. Uitați-vă care este rezultatul Estoniei, de exemplu, și uitați-vă care este rezultatul Republicii Moldova. Da, există anumite diferențe pe sumele de bani care sunt alocate, dar credeți-mă că nu doar banii explică aceste rezultate. O să vedeți și alte țări care nu sunt bogate, dar unde lucrurile merg mai.
Vocea Basarabiei: Am reținut și această idee ca în fiecare raion să fie câte un liceu, un liceu modern, unde ar putea copiii să vină să facă studii de calitate, să ne lămuriți un pic.
Maia Sandu: Ministerul Educației poate să vină cu mai multe detalii aici. Înțeleg că Ministerul a purtat mai multe discuții cu actorii din sistem și nu doar din sistem, dar asta arată rezultatele, ca acolo unde sunt licee mai mari, copiii au rezultate mai bune, și noi vorbim despre asta de mai mult timp. Acum vrem ca părinții să se uite pe aceste rezultate și să decidă ce e mai bine pentru copiii lor.
Vocea Basarabiei: Un alt domeniu este administrația publică. Sub egida Dumneavoastră a avut loc acest Forum al primarilor, au venit 700 de reprezentanți ai administrației publice, am fost și eu la acest eveniment, am discutat cu foarte mulți dintre ei. S-au bucurat atunci când au auzit o altă veste din partea autorităților, că se caută posibilități să le fie majorate salariile, dar doar pentru primar, viceprimar și secretar. Ce fac contabilii? Ce fac alți angajați ai primăriei?
Localitățile care sunt sustenabile și care reușesc să-și asigure o bază de venituri proprii, au posibilitatea prin lege să își crească salariile.
Vocea Basarabiei: Dar câte sunt asemenea localități din 898 de primării?
Maia Sandu: Nu pot să spun, dar haideți să discutăm. În localitățile care nu au această sustenabilitate financiară, de ce alți cetățeni ar trebui să vină și să ofere aceste resurse? Deci, trebuie să discutăm ce înseamnă sustenabilitate financiară, pentru că toată lumea discută despre descentralizare. Descentralizare înseamnă că banii pe care îi generezi, să poți să-i administrezi, dar foarte multe localități sunt în deficit și atunci această descentralizare nu prea are sens, adică o să se pomenească cu mai puțini bani decât au astăzi. Este important să creștem salariile primarilor, pentru că, în primul rând, vrem să avem primari onești. Vrem să avem primari care își dedică 24 de ore din 24 pentru grija oamenilor din localitate și nu primari care anual își iau concediu din cont propriu, ca să meargă peste hotare, să câștige bani pentru că nu se descurcă cu salariul de aici. Asta tot nu e serios. Deci, noi vrem ca oamenii ăștia să fie dedicați, cum am zis, 24 din 24, problemelor cetățenilor și pentru asta trebuie să creștem salariile. Bineînțeles că ne dorim să creștem salariile tuturor, dar facem asta în limita resurselor pe care le avem.
Vocea Basarabiei: Problemele cetățenilor înseamnă, în primul rând, servicii de calitate care să le fie prestate și îmbunătățirea infrastructurii și pentru a se ajunge la acest scop, se propune amalgamarea voluntară. Credeți că vor fi mulți doritori să purceadă la comasarea localităților?
Maia Sandu: În primul rând, pentru ca să îmbunătățim infrastructura, am venit cu programul Satul European. Ăsta este programul și asta este ce facem noi pentru localități în primul rând, pentru că prin acest program finanțăm proiecte mari. În cadrul primului program au fost aproape jumătate din localități, aproape 500 de localități din țară, și bineînțeles că asta este sursa principală de dezvoltare, plus alte proiecte susținute direct de partenerii noștri de dezvoltare. Amalgamarea voluntară este o posibilitate, pentru anumite localități, să obțină bani în plus, dacă își asumă această decizie să eficientizeze managementul localității. Sperăm să avem asemenea cazuri de management responsabil, pentru că prin această amalgamare voluntară, oamenii din aceste localități vor obține de la stat bani în plus, pentru ca să extindă sistemul de apă și canalizare, pentru ca să mai construiască un drum, pentru ca să-și extindă sistemul de iluminare stradal. Sperăm să funcționeze, dar să vedem.
Vocea Basarabiei: Și aici părerile sunt împărțite. Am discutat cu primari care sunt de acord și zic că după anul nou vor încerca să negocieze între ei și mai ales să țină sfat cu cetățenii, pentru că depinde foarte mult și de decizia omului din localitatea respectivă. Dar alții ce spun, că nu contează banii, alții, din contră, insistă pe bani și spun că un milion de lei e o sumă foarte mică ca să o oferi pentru această amalgamare benevolă a localităților.
Maia Sandu: Eu pot să vă spun că în multe localități aproape tot bugetul merge doar pentru salariile la primărie. Și aici tot întrebarea este:„ e asta cea mai bună, cea mai eficientă și cea mai bună investiție pentru localitate?” Dar o să vedem, să vedem cum decid comunitățile și în funcție de asta o să ne facem și noi niște concluzii, cum este mai bine. E un experiment și la sfârșitul anului o să putem să spunem mai multe.
Vocea Basarabiei: Patru ani Republica Moldova încă va avea consiliile raionale și aceste unități teritoriale.
Maia Sandu: Așa s-au întâmplat alegerile în această formă și respectiv va fi păstrată până la următoarele alegeri, cel puțin.
