VOCEA CARE NE UNEȘTE.

Ooops ! You forgot to enter a stream url ! Please check Radio Player configuration

LIVE

Europarlamentara Ramona Strugariu: Sper că oricine va face parte din noua echipă guvernamentală de la Chișinău, vor fi aliniați și vor trage în aceeași direcție

Vocea Basarabiei: Vom discuta cu europarlamentara Ramona Strugariu, care este și vicepreședinta delegației Parlamentului European la Comisia parlamentară de asociere Uniunea Europeană – Republica Moldova, și cu Ion Tăbârță, analist politic, tot d-lui a preluat de ceva timp funcția de director la Centrul NATO pentru Documentare și Informare a populației. Ne-am propus inițial să vorbim despre parcursul european al Republicii Moldova, pentru că din vara anului trecut Republica Moldova, după Ucraina, ambele state au obținut statutul de țări-candidate pentru aderare la Uniunea Europeană și avem mult de discutat ce ar mai trebui să facă Republica Moldova ca să ajungă să fie o țară eligibilă pentru a accede în UE, dar iată că știrea zilei totuși este anunțul pe care l-a făcut șefa executivului. Natalia Gavrilița a spus că își prezintă demisia, astfel întreg Cabinetul de miniștri a demisionat. V-a surprins, dna Strugariu, această veste de la Chișinău?

Ramona Strugariu: Bine v-am găsit! Recunosc că nu e tocmai cea mai bună veste, știam că există discuții în Republica Moldova și că sunt în cadrul Partidului Acțiune și Solidaritate poate animozități în ceea ce privește direcția de urmat și eficiența cabinetului Gavrilița. Știu că se discuta o remaniere parțială și au fost toate aceste scenarii disputate și discutate politic, dar tot e o veste-surpriză, nu doar pentru mine, cred că este o veste-surpriză și pentru Europa. Și e foarte important cum gestionează mai departe Republica Moldova această situație și cât de mult reușește să dea semnalul de echilibru atât de important pentru o bună continuare a discuțiilor în vederea negocierilor de aderare și pentru semnalul minim de maturitate politică și de partener de încredere în continuare. Trebuie să subliniez faptul că ce a reușit să facă foarte bine guvernul Gavrilița a fost tocmai să dea într-un parteneriat foarte bun cu Maia Sandu acest semnal de încredere și de stabilitate. E foarte importantă munca în echipă și e foarte important cum se poziționează și președinția, și guvernul în tot ce înseamnă raporturi, negocieri și susținere pe care o cer la nivel european. Toată lumea vrea să vadă în astfel de vremuri o stabilitate și maturitate politică.

Vocea Basarabiei: Este adevărat, în spațiul public de la Chișinău de mult se vorbește despre o posibilă remaniere, schimbare a guvernului. Dle Ion Tăbârță, dvs. cum ați reacționat când ați auzit această veste?

Ion Tăbârță: Este o demisie așteptată, mulți ar spune chiar că e o demisie întârziată, era clar că acest guvern are serioase probleme în actul guvernării, în actul administrativ. Dacă în vara anului trecut s-a vorbit foarte mult despre o anumită remaniere mai mare în componența cabinetului de miniștri, atunci nu prea am avut, începând cu toamna anului trecut se vorbea despre o demisie a întregului guvern. Vedem că, până la urmă, această demisie a dnei prim-ministru, de aici desigur automat a întregului guvern s-a produs practic după ce a trecut luna ianuarie, luna de sărbători, în luna februarie avem această demisie, săptămâna viitoare deja trebuie să avem un nou guvern, cu atât mai mult că avem o situație regională instabilă, avem un război, avem foarte multe provocări pe lângă problemele interne, cred că să lungim la câteva săptămâni ar fi un lux pentru actuala situație în care se află Republica Moldova.

Vocea Basarabiei: Credeți că se vor regăsi o parte din miniștrii care au fost în cabinetul Gavrilița și în următorul guvern?

Da, cu certitudine se vor regăsi, sigur anumiți miniștri care sunt în actuala garnitură se vor regăsi și în viitorul executiv, cu atât mai mult că noi știm foarte bine că actualul partid de guvernământ, PAS-ul, se confruntă cu un anumit deficit de cadre.

Vocea Basarabiei: Asta ar însemna că în sânul PAS-ului ar putea să apară disensiuni?

Ion Tăbârță: Despre aceste disensiuni se vorbește de foarte mult timp.

Vocea Basarabiei: Și ce impact ar avea o dispută mai mare în formațiunea de guvernare?

Ion Tăbârță: De mult se vorbește despre anumite disensiuni în cadrul PAS-ului, ce-i drept, ele nu au apărut la suprafață ca anumite confruntări deschis, ele și dacă sunt – sunt în interiorul acestei formațiuni. Se spune că, de fapt, guvernul trebuia să plece undeva încă de prin luna noiembrie, însă atunci practic s-a opus Andrei Spînu sau grupul lui Andrei Spînu, și anume acest grup a menținut actualul guvern. Vom vedea.

Vocea Basarabiei: Credeți că vicepremierul Spînu se va regăsi și în noua garnitură guvernamentală?

Ion Tăbârță: Mie îmi vine greu să spun și probabil principalele dispute sunt legate anume de numele dumnealui. Trebuie să recunoaștem că, din păcate, numele lui este foarte mult vehiculat în spațiul public, nu neapărat în termeni pozitivi, și mulți au început să vadă în aceste speculații, în aceste vehiculări un prejudiciu de imagine adus PAS-ului și se vede acest lucru și din…

Vocea Basarabiei: Dosarul energetic este unul dintre cele mai grele dosare care trebuie să fie cu brio gestionat, să zic așa, pentru că problema energetică dă mari bătăi de cap autorităților, cetățenilor Republicii Moldova, după ce Federația Rusă a decis că reduce livrarea consumului de gaze pentru Republica Moldova, situația nu a fost cea mai bună.

Ion Tăbârță: Și din câte știm, președinta Maia Sandu tot cu câteva luni în urmă a spus că noi avem nevoie de un minister specializat pe domeniul energetic, acest lucru așa și nu s-a produs, cel care s-a opus a fost anume dl Spînu, că este adevărat că nu este așa nu știu, dar este clar că domeniul energetic este unul vital acum pentru securitatea națională, per total pentru securitatea Republicii Moldova.

Eficiența actului de guvernare lasă de dorit, reforma justiției, care practic este prioritatea zero a actualului partid de guvernământ, vedem că trenează, ca să nu spunem că chiar poate că avem și unele regrese.

Vocea Basarabiei: Dar pentru partenerii externi contează acum că aici, la Chișinău, s-a luat această decizie de schimbare a guvernului?

Ion Tăbârță: Pentru partenerii de dezvoltare, pentru însuși partidul de guvernământ ce este mai important e să se treacă de acest hop de imagine politică, principalul este acum ca actul guvernării să capete eficiență. Or, eficiența actului de guvernare lasă de dorit, reforma justiției, care practic este prioritatea zero a actualului partid de guvernământ, vedem că trenează, ca să nu spunem că chiar poate că avem și unele regrese.

Vocea Basarabiei: Și credeți că guvernul e cel care trebuie să-și presoare cenușă pe creștet că trenează această reformă în justiție?

Ion Tăbârță: Guvernul, partidul de guvernământ este cel care răspunde de actul guvernării.

Vocea Basarabiei: O să vorbim despre povara care cade deja pe umerii următorului cabinet de miniștri, dar pentru că la Bruxelles a avut loc cea de-a șaptea reuniune a Consiliului de Asociere Uniunea Europeană – Republica Moldova și a fost prima dată când Republica Moldova a venit din postura de stat-candidat la aderare la Uniunea Europeană, să o întreb pe dna Strugariu, ce impresii aveți dvs. despre cum au încercat și cum le reușește autorităților totuși să se miște pe calea integrării europene? În vară au venit acele 9 recomandări din partea Bruxelles-ului și, cel puțin, ministrul de externe, alți reprezentanți ai guvernării au spus că se vor descurca bine ca să îndeplinească acele 9 recomandări. Dvs. unde credeți că acum se află Republica Moldova, pentru că cu anumite ocazii se spune că Georgia, Ucraina ar fi înaintea Republicii Moldova la capitolul cum înțeleg să facă pași concreți pentru a se apropia de Uniunea Europeană?

Ramona Strugariu: Putem să discutăm tehnic, putem să discutăm politic, realitatea este că în tot ce înseamnă cadrul macro în care trebuie să se miște Republica Moldova pe această agendă pentru deschiderea negocierilor și pași concreți către aderare, ce contează la nivel de Uniune Europeană este să demonstreze că face reforme în continuare, să poată să folosească asistența financiară, și ați văzut că creștem asistența financiară, vrem să creștem asistența financiară pentru Republica Moldova, să poată să o folosească lucid și să poată să-și crească, evident, pentru că ați menționat acest lucru, independența energetică cât mai mult. Eu nu m-aș uita la afirmații că în anumite sectoare se descurcă mai bine Ucraina, Georgia sau în anumite sectoare se descurcă mai bine Republica Moldova, e firesc să fie, să existe evoluții diferite, cel mai important lucru, așa cum spuneam, este această stabilitate, de fapt, și acest echilibru și în actul guvernării, și în deciziile pe care le iei la un moment dat strategic. Și aici cred că planul Nataliei Gavrilița și pentru 2030 și Strategia de dezvoltare 2023-2025 au arătat foarte bine și au dat semnale de încredere partenerilor străini. E puțin important un nume sau celălalt, pentru că am auzit discutându-se despre disensiuni și tensiuni în cadrul partidului politic de la guvernare, în cadrul PAS, de cum a înțeles vicepremierul să se coordoneze cu prim-ministrul sau cu președinția. E important să avem acest exercițiu de a lucra și să aibă Republica Moldova acest exercițiu de a lucra în echipă, pentru că toată lumea dintr-un guvern trebuie să tragă în aceeași direcție. Nu cred că va exista la nivelul Uniunii Europene o analiză micro de cine a lucrat împotriva cui, ci mai degrabă de ce decizii strategice efectiv au fost luate în așa fel încât cele 9 puncte pe care le-ați menționat să devină cât mai repede realitate și, în ciuda tuturor tensiunilor politice, să vadă niște parteneri care își îndeplinesc în continuare angajamentele. Nu este un context politic și strategic ușor pentru nimeni din Europa, ca să fie clar, nu doar pentru Republica Moldova, nu este foarte simplu să conduci niște politici de vecinătate stabile și care să poată să dea o perspectivă foarte clară nu doar pentru țările care se află pe agenda de asociere, ci mai larg, aș spune, în contextul în care avem un război aici acasă. Dar dincolo de asta, Republica Moldova nu este o țară în război, e adevărat că sunt amenințări de securitate, e la fel de adevărat că a reușit în tot acest timp prin niște negocieri nu tocmai simple, ba dimpotrivă, și știm foarte bine problema transnistreană, redirecționarea gazului, discuțiile care au fost acolo, este sau nu este bine că a făcut Republica Moldova acest schimb și eu cred că e foarte important capitolul energie și ar trebui poate alocat unui minister separat, dar a reușit să navigheze printre toate aceste provocări, până în acest moment cel puțin, și țara este în continuare stabilă și nu se află într-o situație de conflict militar deschis. Cred că sunt semnale importante, întorcându-mă la concluziile acestei ultime întâlniri care au avut loc aici.

Vocea Basarabiei: Ce s-a spus acum la Bruxelles? Că Republica Moldova are de făcut în continuare mari eforturi la mai multe capitole, asta pentru că în multe domenii este abia la început de cale pe domeniul ajustării cadrului legislativ la nivel cu cel european și că Republica Moldova ar avea un oarecare grad de pregătire în anumite domenii, dar se menționează că în niciun domeniu Republica Moldova nu este la cel mai avansat nivel. Iată, ce ar însemna acest lucru?

Ramona Strugariu: În primul rând, că nu sunt rezultate care să se poată vedea peste noapte, în al doilea rând, că poate a existat așteptarea unor eforturi mai mari, dar în același timp eu cred că toată lumea înțelege în ce condiții s-au făcut aceste eforturi. Deci, n-aș interpreta foarte vehement acest lucru, ci mai degrabă aș încerca să mențin, de fapt, această direcție pe care a început-o bine Republica Moldova. Și asta ați văzut cred că și din rapoartele Comisiei și, în general, reacția Uniunii Europene în momentul în care s-a pus problema de a sprijini concret financiar, de a semna acorduri noi, și aici mă gândesc doar la Frontex, la acordul pentru vămi, la insistarea, și aici e vorba de cadrul juridic al Comisiei Europene pentru roaming mai degrabă decât de orice altceva, noi trebuie să facem, să creăm acest cadru juridic în așa fel încât să se întâmple și în Republica Moldova ce vrem să se întâmple în Ucraina, Fiscalis, cel mai recent acord în ceea ce privește sănătatea, toate aceste lucruri arată că continuă, de fapt, Republica Moldova eforturile în direcția integrării. Deci, eu nu aș spune că sunt semnale clare că merge înapoi Republica Moldova sau că nu își respectă aceste angajamente. Optim nu cred că poate în acest moment să și le respecte niciuna dintre acestei 3 țări, pentru că lucrurile arată așa cum arată, dar tot mai bine aș spune că se poate.

Vocea Basarabiei: Dna Strugariu, dar credeți că…

Ramona Strugariu: Nu se face reforma anticorupție într-un an.

Vocea Basarabiei: Reforma anticorupție într-un an nu se face, dar rezultate se crede că trebuiau cât de cât să se înregistreze, pentru că s-a pornit cu pre-vettingul, urmează vettingul, și pre-vettingul de câteva ori și-a prelungit perioada de activitate. Dvs. ce ziceți, dle Tăbârță?

Ion Tăbârță: Da, în mod evident că lupta împotriva corupției nimeni nu se aștepta că o să fie încheiată într-o perioadă foarte scurtă. Acum, principalele critici sunt că nu au pornit anumite procese, nu sunt anumite rezultate, nu vreau să zic rezultate palpabile, însă rezultate în acest proces de reformare a justiției, în procuratură, pentru că vorbim de instituția judecătorească și instituția procuraturii, care sunt vitale în această reformă a justiției. În procuratură acum avem o dispută între clanuri, vedem ce se întâmplă cu acest concurs la PCCOCS, cu amenințări ale membrilor comisiei, asta după aproape doi ani de când actualul partid de guvernământ, sau un an și jumătate, ca să fiu mai exact, a pornit acest proces de reformare. Tot așa și cu reforma cu evaluarea judecătorilor, tot avem mai multe controverse, sunt foarte multe discuții referitoare la faptul ca cei de la guvernare sau unii de la guvernare au acceptat în rândurile lor persoane din domeniul justiției destul de dubioase sau pe care nici pe departe integritatea nu este capitolul care le caracterizează. Până la urmă sunt mai multe critici pertinente venite din partea celor care sunt din domeniu, eu nu sunt din domeniu, nu pot să spun exact cum stau lucrurile, însă este clar, dacă să ne uităm la anumite procese de acolo, că lucrurile nici pe departe nu merg bine și nici pe departe noi nu putem să spunem că rezultatul reformei justiției inițiate de actualul partid de guvernământ va fi cel scontat. Noi avem pornită reformarea justiției de prin anul 2010 și practic toate au eșuat, dimpotrivă, au dus la faptul că într-o anumită perioadă s-a întărit ceea ce numim statul captiv sau regimul oligarhic în Republica Moldova. Și atunci tot aveam lozinca reformei justiției nu o singură dată.

Vocea Basarabiei: Dna Strugariu, dacă cumva se vor înregistra restanțe, atunci Republica Moldova poate fi trecută pe listă țărilor repetente la capitolul cum trebuie să-și facă tema de acasă?

Ramona Strugariu: N-aș spune asta, aș spune că va fi o temporizare, evident în funcție de ritmul acestor reforme, dar mă întorc un pic la așteptări, la așteptările populației și la capacitatea unui sistem de a se reforma. O întrebare importantă pentru mine este – există resursa necesară, resursa profesională necesară în acest moment în Republica Moldova pentru a livra o justiție independentă și a face pașii aceia atât de mari pe calea combaterii corupției?

Știm prin ce poveste complicată, aș spune, a trecut Republica Moldova până să găsească, să selecteze, să propună astfel de nume pentru cele mai importante instituții anticorupție din stat. Deci, durează și nu este experiența particulară a Republicii Moldova, este experiența multor țări care au trecut printr-o reformă rapidă sau au fost împinse.

Vocea Basarabiei: Vă referiți la resursa umană?

Ramona Strugariu: Da, mă refer, în primul rând, la resursa umană, pentru că trebuie să treacă cred că niște timp ca niște generații de magistrați să fie prinși și captivi într-un sistem pe care-l menționa mai devreme colegul din studio, că trebuie să treacă niște ani să fie formați niște oameni care sunt cu adevărat integri, cu adevărat verticali, care duc până la capăt niște dosare, trebuie să treacă niște ani până când orice direcție a unei reforme să capete un pic de stabilitate și să poată să fie implementată, trebuie nume care să preia dirijarea luptei anticorupție, care să aibă foarte mult curaj. Știm prin ce poveste complicată, aș spune, a trecut Republica Moldova până să găsească, să selecteze, să propună astfel de nume pentru cele mai importante instituții anticorupție din stat. Deci, durează și nu este experiența particulară a Republicii Moldova, este experiența multor țări care au trecut printr-o reformă rapidă sau au fost împinse. Și mă gândesc la România, în primul rând, care a fost împinsă să reformeze justiția ca să facă pasul către Uniunea Europeană. Gândiți-vă că România a intrat în 2007 în UE cu un mecanism de monitorizare, cu MCV, și că abia acum, în 2023, am discutat, am avut ultimele discuții în cadrul Comisiei LIBE și cu Comisia Europeană pentru a încheia capitolul MCV pentru România și a trece la un sistem de monitorizare a statului de drept pentru toate statele-membre. Deci, nu e deloc simplu și a avut și lupta anticorupție din România episoadele ei, așa cum o au și Ucraina, și Georgia. Gândindu-ne acum la Ucraina, ați văzut că există scandaluri de corupție chiar în război, care vizează anumiți membri ai guvernului, adevărat, s-au soldat cu niște demisii foarte rapid.

Vocea Basarabiei: Apropo, asta se spune și la Chișinău, că ar trebui cei care guvernează să se uite și în grădina lor și să ia exemplu de la vecinii de mai la Est, și să procedeze exact în aceleași maniere, dacă sunt oameni care sunt certați cu legea sau care nu respectă întru totul buchea și spiritul legii, indiferent din ce tabără fac parte, să răspundă pentru faptele demne sau nedemne.

Ramona Strugariu: Asta e fără îndoială și cred că e un exercițiu elementar pentru orice ministru sau orice om din orice cabinet în momentul în care planează suspiciuni de corupție și de integritate asupra sa să pună pe masă o demisie, dar e cred că mai largă discuția de atât – sunt dovedite acele suspiciuni există niște elemente foarte clare care indică că nu-și face treaba omul respectiv din guvern, sunt oameni care să poată să preia aceste atribuții și să le ducă mai departe cu foarte multă responsabilitate, există acești oameni? De aceea mă refeream la cadrul mai larg de pregătire a celor care să ducă, că e un întreg sistem, sistemul de justiție nu ține doar de deciziile unui cabinet sau ale unui om sau de felul în care se mișcă guvernul, ține mult mai larg de pregătirea oamenilor din teritoriu, de cât de corupți sau de corecți sunt ei, de niște dosare care au rămas, știm foarte bine, în instanțe și cu care nu se întâmplă nimic în continuare. Și aici sunt decizii de care nu e responsabil guvernul, ci mai larg, acea infrastructură de oameni profesioniști și curați.

Vocea Basarabiei: În vară, la Chișinău sunt așteptați 45 de șefi de stat și de guvern, se consideră că de la proclamarea independenței și până astăzi acesta ar fi cel mai important eveniment care se va petrece în Republica Moldova. Pe scurt, ce așteptări aveți dvs. de la următorul guvern?

Ion Tăbârță: Problema actualului guvern, îi spunem actualul, că oricum este un guvern în exercițiu, mă refer la guvernul Gavrilița, nu a fost voința politică, or, spre deosebire de alianțele de integrare europeană, asupra acestui guvern nu planează dubii că nu ar fi avut o voință politică sinceră de a promova agenda europeană, problema a fost în capacitate, problema a fost în comunicare.

Vocea Basarabiei: Ce așteptări aveți de la următorul guvern?

Ion Tăbârță: Să fie un guvern cu mai multe capacități și să comunice mai bine cu cetățenii.

Vocea Basarabiei: Dna Strugariu, dvs. ce așteptări aveți de la cei care vor fi următorii membri ai guvernului?

Ramona Strugariu: De maturitate politică și de continuitate în această direcție a reformelor și de capacitate de a înțelege că e foarte important dialogul, e foarte important dialogul în interiorul partidului politic de la guvernare, e foarte important dialogul între guvern și președinție, permanent e foarte important dialogul cu partenerii externi și, chiar dacă uneori există situații extrem de delicate, trebuie să ai dialog cu oricine, să ai capacitatea ca guvern să faci așa ceva, pui interesul cetățeanului și interesul Republicii Moldova în față, evident, permanent. Eu vreau să văd această maturitate, sper să o văd și sper că oricine face parte din noua echipă guvernamentală înțelege că o echipă în totalitatea ei cu oameni care sunt aliniați și trag în aceeași direcție poate duce mai departe o țară, nu facțiuni în cadrul aceluiași guvern sau facțiuni în cadrul aceluiași partid politic.

Pentru președinta Maia Sandu imaginea actualului guvern cred că era o povară.

Vocea Basarabiei: Dar odată cu plecarea dnei Gavrilița imaginea președintei Maia Sandu are de câștigat, de pierdut?

Ion Tăbîrță: Pentru președinta Maia Sandu imaginea actualului guvern cred că era o povară. Este suficient să ne uităm în sondaje, ca și rating politic există Maia Sandu, există reprezentanții opoziției, din păcate, alți reprezentanți ai partidului de guvernământ nu prea există sau nu au rating, ceea ce, de fapt, vorbește foarte mult ca și imagine.

Vocea Basarabiei: Dar dvs. ce ziceți, dna Strugariu?

Ramona Strugariu: De la Bruxelles s-au văzut altfel lucrurile, și anume că au făcut o echipă foarte bună. Și cred că ce a făcut prim-ministrul în direcția în care a venit aici și a discutat, a negociat niște lucruri a fost foarte important. La fel, tot capitalul de imagine și reputație al Maiei Sandu a contat enorm pentru Republica Moldova. Ce s-a văzut foarte clar, s-a văzut o echipă pentru Republica Moldova. Asta este percepția de aici, și o spun nu doar eu, o spun din perspectiva omului care urmărește atent ce se întâmplă în Republica Moldova, dar o spun și din ceea ce aud și înțeleg, și concluzionez în discuțiile noastre și cu alți colegi care au dat aceleași mesaje și aceleași semnale. Chiar s-a văzut o echipă și chiar s-a văzut, ca să spun așa, foarte clar competența, pe de o parte și, pe de altă parte, și în angajamentul ferm în direcția reformelor și a parcursului european. Că nu e ușor este evident, orice guvern are provocări este evident, dar e important să existe în continuare sentimentul acesta de parteneriat și de echipă.

E nevoie de o altă formulă guvernamentală, astea sunt concluziile în acest moment, trebuie puse pe masă cât mai repede, sunt oameni care trebuie să performeze, asta este clar, dar nu văd de ce ar părăsi barca un om sau altul sau s-ar îndepărta de un proiect care este mult mai lung decât un an de guvernare, mult mai lung.

Vocea Basarabiei: Dar credeți că dna Gavrilița va rămâne în continuare să fie alături de PAS? Ea e membră a Partidului Acțiune și Solidaritate.

Ramona Strugariu: Nu știu, e o decizie importantă, îi aparține, cred că ar trebui să facă acest lucru, pentru că până la urmă, chiar dacă sunt tensiuni la un moment dat, asta nu ar trebui să provoace o desprindere a unui om foarte valoros de partid sau a unei echipe de partid. OK! E nevoie de o altă formulă guvernamentală, astea sunt concluziile în acest moment, trebuie puse pe masă cât mai repede, sunt oameni care trebuie să performeze, asta este clar, dar nu văd de ce ar părăsi barca un om sau altul sau s-ar îndepărta de un proiect care este mult mai lung decât un an de guvernare, mult mai lung.

Ion Tăbîrță: Mie îmi vine greu să spun, principalul acum este rațiunea să predomine asupra emoțiilor, pentru că sunt multe emoții, este clar. Ce va face, vom vedea. În toamnă, când prima dată se vorbea despre plecarea dumneaei, se vehicula că va fi următorul guvernator la Banca Națională. Cum stau acum lucrurile nu pot să spun, dar nu ar trebui să plece din echipa de guvernare, din această garnitură, nu e neapărat să fii ministru sau prim-ministru, poți să-ți aduci contribuția și ocupând o altă funcție sau având un alt post.

Autor

  • Ursu Valentina

    Moderatoarea emisiunii „Puncte de Reflecție”, dar și autoarea emisiunii „La firul ierbii”. A activat la Radio Europa Liberă din 2004 până în 2022. Anterior a muncit 17 ani la Radio Moldova. I s-a conferit Ordinul Republicii în 2009. Deținătoare a Medaliei „Om Emerit" din 1994. A scris în 1993 cartea „Râul de sânge", în care a inclus reportajele pe care le-a realizat în timpul conflictului armat de la Nistru (1992). Se regăsește printre cele 99 de femei ale Moldovei 2013. Omul Anului (2014) și (2021). Iar în 2014, președintele României i-a acordat Ordinul Național „Pentru Merit” - în grad de Comandor. A fost desemnată de cinci ori câștigătoarea Topului Jurnaliștii Anului.

Articole similare

spot_img
spot_img

cele mai populare

Preluarea textelor de pe pagina www.voceabasarabiei.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.voceabasarabiei.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite și cele electronice vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia Vocea Basarabiei.