Bună ziua, dragi prieteni ai Vocii Basarabiei! Sunt Iulian Ciocan, vă invit să urmăriți, să ascultați, să vizionați „Radiografia Săptămânii”, o emisiune în care dezbatem teme de actualitate cu oameni din zona artei și culturii. Invitatul meu din această zi este un tânăr, de fapt, cel mai tânăr invitat pe care îl am în aceste emisiuni ale mele pe care le fac de la 1 august, Mihail Nesteriuc. Mihail este student la Jurnalism și Științe ale Comunicării și student la Facultatea de Arte Frumoase.
Vocea Basarabiei, Mihail, bine ai venit la noi!
Mihail Nesteriuc: Bine v-am găsit! Bună dimineața, dragi telespectatori și radioascultători!
Vocea Basarabiei: Mihail, știu că vii dintr-o familie mixtă, tatăl este ucrainean, mama este moldoveancă, dar ai absolvit un liceu rusesc, în Cupcini. Cum s-a întâmplat, de ce ai ales această opțiune, un liceu rus?
Mihail Nesteriuc: Deci, în primul rând, vreau să spun că, da, tatăl meu are origini ucrainene, dar, de fapt, limba lui maternă este limba rusă și cu toții știm că limba rusă este foarte răspândită în nordul țării. De aceea, da, părinții au luat decizia că noi trebuie să învățăm în școala rusă și ne-am dus acolo.
Vocea Basarabiei: Eu cunosc, am mai cunoscut de-a lungul anilor niște absolvenți ai unor licee rusești, care aveau note destul de bune la limba română, 8, 9, 10, dar care vorbeau destul de aproximativ, destul de prost românește. Tu cum ai reușit să înveți româna bine?
Mihail Nesteriuc: Româna este un subiect interesant, pentru că cumva abilitățile mele de a cunoaște o limbă sunt, hai să spunem, un joc pentru mine. De exemplu, noi observăm că în Republica Moldova situația e așa că moldovenii cunosc foarte bine rusa, dar noi, rusolingvii, din păcate, nu cunoaștem prea bine româna și pentru mine era cumva interesant să testez pe mine.
Vocea Basarabiei: E un soi de provocare, challenge, așa.
Mihail Nesteriuc: Da, un soi de challenge, da. Limba română în școlile cu instruirea în limbă rusă, vedeți, profesorii de limba română, ei realizează sarcina foarte bine, pentru că ei ne creează o bază și apoi noi, dacă vrem să învățăm, într-adevăr, româna, putem să facem asta destul de ușor. Deci, notele bune la limba română sunt justificate, hai să spunem așa.
Vocea Basarabiei: Și tu ai vrut să înveți limba română mai bine, pentru că ai simțit că asta ar fi o oportunitate?
Mihail Nesteriuc: Absolut, da.
Vocea Basarabiei: De ce este o oportunitate?
Mihail Nesteriuc: Eu sunt de părere că, dacă tu trăiești într-o țară, tu nu că ești obligat să cunoști limba de stat, dar asta e de folos pentru tine, îți creează mai multe oportunități de genul, de exemplu, noi avem foarte multe proiecte și acolo vorbesc în română, îndeosebi pentru tineri, și cumva tu, pe tine însuți, te limitezi, să nu cunoști româna. Noi avem un stat vecin – România, care tot, tu știi româna, iată eu am fost recent în România și mă simțeam aproape ca acasă, pentru că cunoșteam limba și puteam să vorbesc liber, să comunic.
Vocea Basarabiei: Dar, uite, există părerea că vorbitorii de limba rusă, comunitatea, să zicem așa, rusolingvilor, e un soi de lume paralelă, să-i zic, adică nu prea există o comunicare foarte serioasă între comunitatea rușilor și comunitatea românilor din Republica Moldova. Crezi că e adevărată ideea asta?
Mihail Nesteriuc: Da, este adevărat și cumva sunt, hai să spun așa, două universuri separate, pentru că dacă cunoști numai limba rusă – tu nu înțelegi română deloc și tu nu înțelegi nici emisiuni în română, nici mentalitatea de aici a oamenilor. Există o conexiune, dar ea este numai într-o singură direcție, că moldovenii cunosc limba rusă și asta, de fapt, este conexiunea, și cumva să unim aceste două universuri, cred că e destul de real acest lucru dacă colaborăm sau creăm un schimb de păreri.
Vocea Basarabiei: Dacă există și un trend de acesta viceversa cumva, adică și ruși care învață limba română. Dar asemenea tineri ca tine, care vin dintr-o comunitate vorbitoare de limbă rusă și care învață româna, sunt mulți acum? Tu cunoști mulți din aceștia?
Mihail Nesteriuc: Eu am văzut de aceștia numai în Chișinău și ei cumva aici, în capitală, au realizat, de fapt, ce se deschide prin cunoașterea limbii române și sunt mai mulți antreprenori, de exemplu, și când tu faci un business, o afacere, tu nu ești, tu înțelegi că din punct de vedere pragmatic eu trebuie să cunosc limba română, să comunic mai ușor, să fac legături etc.
Vocea Basarabiei: Businessul te obligă cumva să…
Mihail Nesteriuc: Cumva da, antreprenorii sunt în acest gen cei mai deschiși.
Vocea Basarabiei: Deci, se poate spune că pentru tine româna este o oportunitate la fel de mare ca engleza, să zicem, pentru că bănuiesc că vorbești și engleză, ați învățat-o?
Mihail Nesteriuc: Da, este și o oportunitate, dar, vă spun încă o dată, pentru mine era și interesant.
Vocea Basarabiei: Am înțeles, și o obligație cumva ai spus că este. Fiind în acest stat, te simți obligat cumva?
Mihail Nesteriuc: Da, mă simt, hai să spun eu așa, m-aș fi simțit neconfortabil, dacă nu știam, pentru că, de exemplu, când vine în orașul Bălți ambasadorul Japoniei și el cunoaște limba română mai bine decât primarul Bălțiului…
Vocea Basarabiei: Poate fi integrarea europeană, să zic așa, o idee mai atractivă pentru tinerii vorbitori de limba rusă decât, să zicem, mersul spre Rusia acum, aici?
Mihail Nesteriuc: Da, absolut ar fi…
Vocea Basarabiei: Sau, să zic așa, mai exact, poate fi integrarea europeană un liant care să ne unească pe toți aici, cei din Republica Moldova de toate etniile?
Mihail Nesteriuc: Exact, pentru că în Republica Moldova, noi n-am reușit să construim un vis național, dacă vreți, o idee care să ne unească într-adevăr și da, adică eurointegrarea – asta, într-adevăr, unește pe majoritatea oamenilor. Noi am văzut rezultatele alegerilor din 2021 și majoritatea oamenilor au ales calea în Europa și, într-adevăr, toți dorim calitatea de viață europeană și asta cumva împărtășesc toți oamenii, indiferent de limbă.
Vocea Basarabiei: Dar nu poate să fie așa că unii doresc calitate, dar nu vor să fie cu Europa, vor calitatea vieții europene, un nivel de viață, un stil de viață european, dar nu vor să fie cu Europa, vor să fie cu Rusia, de exemplu? Cred că poți găsi oameni din aceștia aici.
Mihail Nesteriuc: Putem să găsim, dar ce să spunem oamenilor aceștia nu știu. Eu înțeleg ce se întâmplă în Europa, dar în Rusia, OK, noi ce să luăm, Moscova și Sankt Petersburg de calitate înaltă în Rusia? Rusia e atât de mare…
Vocea Basarabiei: Dar tu ai fost în Rusia, Mihail?
Mihail Nesteriuc: Eu n-am fost.
Vocea Basarabiei: Uite, sigur că nu avem cum evita lucrul acesta, războiul care are loc în Ucraina, declanșat de Rusia, căruia rușii îi spun „spețialinaia voienaia operația”, deci, operațiune specială. Pentru tine ce este acest conflict – război sau operațiune specială, cum zice Federația Rusă?
Mihail Nesteriuc: Eu vreau să spun că asta a fost cumva, toate imperiile au făcut o expansiune și chiar și statele moderne, marile imperii tot fac expansiune, dar noi observăm care e diferența. Deci, există expansiune culturală, există expansiune economică și expansiunea militară e cea mai neeficientă din acest punct de vedere. Rusia tinde să fie numită câștigătorul celui de-al Doilea Război Mondial, dar, de fapt, noi înțelegem că și Ucraina, chiar și Republica Moldova poate fi numită câștigătorul, pentru că…
Vocea Basarabiei: Da, au participat și oameni de aici la lupte.
Mihail Nesteriuc: …toți au contribuit, da, și ea, cu toate acestea, n-a înțeles cea mai importantă lecție a celui de-al Doilea Război Mondial care este că Germania, de exemplu, Germania foarte bine a înțeles lecțiile și ea…
Vocea Basarabiei: S-a spălat de fascism, așa să zicem.
Mihail Nesteriuc: Da, s-a spălat de fascism și s-a spălat de ambițiile acestea imperiale primitive și a mers pe o altă cale. Deci, Germania, cu toate că n-a ocupat țările europene, acum, din punct de vedere economic, domină pe continent, dar încă au…
Vocea Basarabiei: Da, o să ajungem imediat la Germania încă o dată, dar înainte de asta vreau să te întreb, uite, în ultima vreme se aud tot soiul de amenințări care vin dinspre Federația Rusă spre Republica Moldova, ba un ministru adjunct de externe, Galuzin, spune că Moldova se mișcă spre o catastrofă, poate ai auzit, ba purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe, Maria Zaharova, mereu avertizează cumva Moldova să nu facă niște mișcări, și ultima, cum pot să-i zic, chiar lovitură, a venit din partea ministrului de externe al Rusiei, Serghei Lavrov, care a dat de înțeles cumva că Moldova cam repetă scenariul ucrainean. El zicea că Maia Sandu are cetățenia României, cumva trage Moldova spre NATO și spre România și zicea Lavrov că „ona sposobna na vsio”, ceva de genul acesta. Deci este, de fapt, un mesaj care i-a îngrijorat pe foarte mulți. Cum vezi tu aceste amenințări, aceste avertismente, aceste declarații care vin mereu dinspre Moscova spre Chișinău?
Mihail Nesteriuc: În primul rând, despre cetățenia Maiei Sandu. La noi câți cetățeni, de fapt, au și cetățenie română? Cumva, nu știu…
Vocea Basarabiei: Îs foarte mulți, cred că îs…
Mihail Nesteriuc: Foarte mulți. Și ce, ei trebuie acceptați sau recunoscuți de Rusia ca cine, nu știu, trădători de patrie sau cine? Adică, eu nu înțeleg logica, are ce are. Deci, asta e în primul rând. În al doilea rând, despre amenințări, pe 24 februarie Rusia nu a atacat numai Ucraina, Rusia, de fapt, a atacat întregul spațiu post-sovietic și a spus că mi-e totuna de toate regulile voastre după Războiul Rece, ca să nu spun alt cuvânt rusesc, care e mai potrivit aici, totuna și, din păcate, trebuie să recunosc că Moldova e următoarea.
Vocea Basarabiei: Deci, crezi că Moldova ar fi a doua pe lista asta a Rusiei, dacă ne imaginăm o listă?
Mihail Nesteriuc: Ea este pe locul doi, dacă Ucraina nu reușește, Moldova este pe locul doi.
Vocea Basarabiei: Cât de răspândită este, uite, în mediul tinerilor vorbitori de limbă rusă pe care îi cunoști tu, ideea asta a ta, că Rusia, de fapt, a invadat, că face un lucru rău?
Mihail Nesteriuc: Cumva tinerii, nu știu, mai lipsiți de niște clișee de acestea propagandistice. În societate, în general, hai să spunem, 50 la 50, dar tinerii îs mai mulți așa, știți, ei n-au trăit în Uniunea Sovietică, ei nu prea au acest sentiment că noi facem parte dintr-o țară așa de mare – Rusia.
Vocea Basarabiei: Dar ei au sentimentul apartenenței la Republica Moldova, adică, uite, ei se simt, domnule, eu sunt cetățean al Moldovei, nu al Rusiei, să zicem, deși sunt rus, cum crezi?
Mihail Nesteriuc: Cumva nici apartenența la Republica Moldova nu se simte așa de, pentru că, repet, n-am reușit să creăm această imagine, știți, că noi suntem moldoveni, prin ce suntem uniți? Iaca când, de exemplu, avem ceva victorii – atunci, da, de fapt, suntem moldoveni.
Vocea Basarabiei: Am înțeles. N-avem o idee națională și tu spuneai că integrarea europeană ar putea să fie asta, cea care să ne unească.
Mihail Nesteriuc: Ar putea.
Vocea Basarabiei: Deci, pe de o parte, există aceste amenințări ale Moscovei și, pe de altă parte, am citit deunăzi o declarație a dlui Borrell, șefului diplomației Uniunii Europene, și el, referindu-se la aceste avertismente ale lui Lavrov, a zis așa: „nimic serios, doar se discreditează intelectual dl Lavrov” și nu știu cum mi s-a părut curioasă declarația aceasta. Chiar nu e nimic serios? Eu, bunăoară, am fost foarte îngrijorat, pe mine mă îngrijorează ceea ce spune dl Lavrov, dar dl Borrell îmi spune că nu e nimic serios. Tu cum vezi?
Mihail Nesteriuc: Noi trebuie să începem cu faptul, să stabilim când au început amenințările de genul acesta, pentru mine, cum văd eu lucrurile, pe data de 22 aprilie, când general-maiorul rus Rustam Minnekaev a ieșit cu declarația că s-a început faza a doua a „spețoperațiunii”. Eu nu știu care fază e acum, dar faza a doua se începea și el a spus că „ținta noastră este să obținem sudul Ucrainei și să ieșim spre Transnistria, unde sunt găsite sau sunt observate exemple”…
Vocea Basarabiei: Niște încălcări ale drepturilor rușilor?
Mihail Nesteriuc: Da, de jignire chiar a rușilor. Asta cum să înțelegem, ieșirea spre Transnistria, care se observă ceea ce a fost observat în Ucraina și a fost motivul pentru atacul asupra Ucrainei, asta cum? Și eu chiar sunt mirat, ce fel de încălcări ale drepturilor în Transnistria în care la „consiliul suprem” al Transnistriei, acolo sunt două drapele, cel transnistrean și cel rus?
Vocea Basarabiei: Da, și acolo cred că un vorbitor de rusă nu are nicio problemă. Apropo, eu am un amic vorbitor de rusă și mereucumva nu putem găsi un numitor comun, el îmi spune că situația românilor din Tiraspol este similară cu cea a rușilor din Chișinău, și eu nu sunt de acord mereu, cumva îi spun că: „Dle, am impresia totuși că românii la Tiraspol o duc mai greu decât rușii la Chișinău”.
Mihail Nesteriuc: Probabil, eu n-am fost acolo.
Vocea Basarabiei: Uite, există această idee de integrare europeană pe care pedalează cumva și guvernarea PAS, dar în ultima vreme și, în special de când a început războiul, prinde contur tot mai mult ideea asta a Unirii cu România, există foarte mulți moldoveni care, chiar în emisiunile noastre, acreditează această idee că o șansă să accedem în Europa mai rapid ar fi Unirea cu România și așa am scăpat cumva mai ușor și de amenințările Rusiei. Cum vezi tu această Unire cu România?
Mihail Nesteriuc: Deci, hai să spun așa, istoric vorbind, este un popor care a fost divizat de mai multe imperii, Moldova Mare așa și o parte a Moldovei a fost luată de un imperiu și numită Basarabia, asta istoric, din ce punct de vedere a fost numită Basarabia, și aceștia au fost numiți basarabeni, eu nu înțeleg, și eu vorbesc despre identitatea națională. Mie nu-mi place când, de exemplu, românii îi numesc pe ai noștri basarabeni, consider că asta este incorect, pentru că asta încă mai naște niște sentimente de separare.
Vocea Basarabiei: Mihail, dar acum noi avem o emisiune la Vocea Basarabiei…
Mihail Nesteriuc: Da, eu înțeleg că la Vocea Basarabiei, cumva discreditez denumirea, dar trăim și într-o democrație, unde fiecare are opinia lui.
Vocea Basarabiei: Da-da, absolut!
Mihail Nesteriuc: Mie cumva nu-mi place nici denumirea Basarabia, nici basarabeni, eu, ca atare, de exemplu, dacă privim România Mare, Moldova de Vest și Moldova de Est – cea mai potrivită variantă, ca concetățenii noștri de etnie română să fie cumva ei mai incluși, hai să spun eu așa, pentru că, de exemplu, presupunem că se întâmplă Unirea, și moldovenii noștri să fie numiți basarabeni? Pentru că ei au numit timp de 30 de ani…
Vocea Basarabiei: Ar putea fi așa cum, de exemplu, sunt maramureșenii sau, nu știu, bucovineni, sau ardeleni.
Mihail Nesteriuc: OK, dar vedeți care e chestia, denumirea ca atare n-a fost aici autohtonă, hai să spunem, așa pur și simplu dată de imperiu, asta e ceva…
Vocea Basarabiei: Da, am înțeles. Spune-mi, dar tu deja ca un tânăr care vorbește 3 limbi, să zicem, tu din ce surse te informezi?
Mihail Nesteriuc: Adică?
Vocea Basarabiei: Adică, uite, tu ca să înțelegi o realitate politică, socială, economică, ce pagini accesezi, ce mass-media urmărești, ca să înțeleg?
Mihail Nesteriuc: Ca și cum eu învăț la Facultatea de Jurnalism și pe noi ne învață să fim obiectivi, acesta e scopul jurnalismului, și ca să fii obiectiv trebuie să te informezi din diferite surse, asta e opinia mea. De exemplu, eu nu văd o problemă pentru mine să privesc, să urmăresc și pagini cumva proruse, deoarece ca să înțelegi imaginea ca atare trebuie să afli ce argumente au și ei.
Vocea Basarabiei: Trebuie să vezi și acele surse. Vreau să spun că și eu accesez în fiecare zi mass-media rusești în care se vorbește despre „spețialinaia voienaia operația”, asta nu înseamnă că le dau crezare, doar vreau să știu ce spun ei, dar în sensul acesta cred că ai dreptate.
Mihail Nesteriuc: De exemplu, în Moldova, noi avem ziare sau pagini de pe Telegram de genul Komsomolskaia Pravda, care e clar că fac ceea ce fac.
Vocea Basarabiei: Dar, uite, deunăzi prim-ministra Natalia Gavrilița a fost la Bruxelles și a spus așa, la o întâlnire cu Charles Michel, președintele Consiliului European, a zis dna Gavrilița așa: „…propaganda și dezinformarea sunt amenințări cu care se confruntă Chișinăul”. Tu cum crezi, la ce se referă ea când zice „propagandă și dezinformare”, probabil are în vedere niște mass-media, tu cum vezi lucrurile acestea?
Mihail Nesteriuc: În primul rând, eu cred că fiecare declarație de genul acesta ar trebui să fie susținută cu niște argumente clare și cu niște dovezi, de exemplu, despre posturile de televiziune.
Vocea Basarabiei: Dar știi că ei cumva au sistat difuzarea a 6 posturi cu puțin timp în urmă?
Mihail Nesteriuc: Ca cetățean, eu ar trebui să știu de ce au fost interzise, da, cu toate că pot să susțin, dar pot și să nu susțin părerea, dacă vorbim despre cetățeni, majoritatea lor au dreptul să cunoască de ce s-a întâmplat asta, dar asta nu-i pur și simplu opinia mea, asta-i și opinia ambasadorului european.
Vocea Basarabiei: Da, unul dintre argumente atunci când au fost sistate cele 6 posturi era căreflectă războiul într-un mod tendențios cumva, specific felului în care o face Federația Rusă.
Mihail Nesteriuc: Poate, dar argumentați, adică arătați oamenilor niște shortcuts de acolo din canalele acestea și arătați-le. Adică de ce nu, care e problema?
Vocea Basarabiei: Vreau să te mai întreb iată ce, știi mai multe sau știi câte ceva despre comunitatea ucrainenilor din Republica Moldova?
Mihail Nesteriuc: Foarte puțin.
Vocea Basarabiei: Puțin, da?
Mihail Nesteriuc: Puțin.
Vocea Basarabiei: Și mi-ai spus că ești și membru al CUB Junior.
Mihail Nesteriuc: Da.
Vocea Basarabiei: Ia spune-mi, ce e aceasta?
Mihail Nesteriuc: În primul rând, trebuie să menționez că recent a apărut un partid politic nou – Coaliția pentru Unitate și Bunăstare.
Vocea Basarabiei: Da, știm.
Mihail Nesteriuc: În frunte cu președintele dl Igor Munteanu și Coaliția pentru Unitate și Bunăstare are și aripa tinerească, adică CUB Junior. Noi în prezent suntem ocupați cu organizarea sau desfășurarea unor organizații teritoriale, avem planuri să avem organizații teritoriale în toate raioanele și suntem preocupați de tineret, adică implicarea tineretului în viața politică activă, să reflectăm dorințele tineretului, pentru că cu toții vedem că tineretul nu votează. De ce nu votează? Nu vede sensul. (…)
