Vocea Basarabiei: Comisia Electorală Centrală a anunțat că fie la sfârșitul lunii octombrie, fie la începutul lunii noiembrie, prima duminică din luna noiembrie sau ultima duminică din luna octombrie ar putea să fie data alegerilor locale și cu această ocazie discutăm cu președinta Comisiei Electorale Centrale, dna Angelica Caraman. Vom discuta despre felul cum vor fi organizate aceste alegeri, dar și despre modificările care au fost făcute de către legiuitori la Codul Electoral la finele anului 2022, despre votul din diasporă, despre votul prin corespondență, despre finanțarea partidelor, despre pomenile electorale cu care mai merg concurenții electorali la votanți.
Angelica Caraman: Mulțumesc pentru oportunitatea de a le vorbi urmăritorilor postului Vocea Basarabiei despre modificările care au intervenit la Legea electorală și care vor fi aplicate chiar la alegerile din toamna acestui an.
Vocea Basarabiei: 2,6 milioane de oameni este numărul real al populației care locuiește în Republica Moldova, calculat pentru prima dată după 30 ani în baza metodologiei internaționale. Cifra a fost făcută publică de Fondul Națiunilor Unite pentru Populație, UNFPA Moldova, pe 27 ianuarie. Câți alegători vor fi incluși în listele electorale, dna președintă, dacă Moldova are 2,6 milioane de oameni? Și aici cred că mai e nevoie o precizare să facem, la alegerile locale participă doar cei care sunt în Republica Moldova, pentru că la alte scrutine participă și cei din diasporă, acolo unde se află ei.
Angelica Caraman: Exact. Deci, la alegerile locale participă cei care sunt pe teritoriul Republicii Moldova, dar nu înseamnă că cei care nu au înregistrare la domiciliu nu sunt incluși în listele electorale. Și e adevărat, nu sunt organizate secții de votare peste hotare. Despre numărul de alegători, așa cum ziceam, sunt incluși toți acei care au domiciliul înregistrat pe teritoriul Republicii Moldova, pentru că noi avem un sistem pasiv de înregistrare. Deci, statul înregistrează în baza domiciliului cetățeanului. Și vă mulțumesc pentru această întrebare, pentru că profit de ocazie să facem un pic de claritate cu acest număr. Or, noi discutăm despre numărul de alegători pe care îl anunță Comisia Electorală Centrală, cel care se conține în Registrul de stat al alegătorilor, este o bază de date care are mai multe înscrieri decât ceea ce se reflectă în listele electorale, deci, o altă noțiune este listele electorale. Și evident că acest registru conține mai multe date, inclusiv cei care sunt radiați de la domiciliu, au renunțat la înregistrarea pe teritoriul Republicii Moldova, dar sunt cetățeni ai Republicii Moldova și ei se regăsesc în acest registru.
Prin urmare, registrul numără circa 3 milioane 200 de mii de alegători în total, dar în listele electorale, potrivit domiciliului și arondării la secțiile de votare, avem 2 milioane 800 de mii de alegători.
Vocea Basarabiei: Da, e bună această precizare, pentru că deseori este o confuzie când discuți, inclusiv cu reprezentanții multor partide, pentru că ei insistă pe acest număr de 3 milioane și 200 de mii, dar până la urmă totuși 2 milioane și 600 de mii, da?
Angelica Caraman: Circa 2 milioane 800 de mii, sunt 2 milioane 780 și ceva de mii, dar metodologia care a fost aplicată vizează cetățenii care au domiciliul obișnuit.
Vocea Basarabiei: Eu de ce insist să fie făcută această precizare? Pentru că atunci când se calculează procentul celor care au participat la scrutin, inclusiv în baza acestor cifre se face.
Angelica Caraman: Din numărul de alegători incluși în lista electorală, da, pentru validarea alegerilor se ține cont de numărul de alegători incluși în lista electorală.
Vocea Basarabiei: Pe parcurs o să mai revenim probabil la unele aspecte din această problemă. Să ne spuneți care sunt noutățile pe care le-au făcut legiuitorii la finele anului 2022, pentru că chiar dacă ele au venit să îmbunătățească legislația, mai sunt încă politicieni nemulțumiți că nu a fost redus pragul pentru independenți și mai mult, pentru că e mare pragul pentru blocurile care includ mai multe formațiuni politice, care vor să participe la scrutine. Haideți să vorbim de ce a fost nevoie să fie îmbunătățit acest Cod Electoral și unde încă mai sunt rezerve nevalorificate și ar putea inclusiv Comisia Electorală Centrală să vină cu anumite propuneri.
Angelica Caraman: Dvs. ați enumerat acele subiecte care au fost atinse prin aceste modificări – și ceea ce ține de înregistrarea candidaților, și ceea ce ține de finanțare, și procedurile electorale. Da, cu adevărat toate aceste subiecte sunt vizate prin recentele modificări și aș porni de la ceea ce ne-am propus încă de la început de mandat, deci, ca să modificăm Codul Electoral, ținând cont de toate recomandările misiunilor de observare a alegerilor și avizele Comisiei de la Veneția. Și am urmărit ca în aceste modificări să se regăsească recomandările și să fie soluționate acele neconcordanțe sau proceduri care se mai regăseau ambigue în fostul Cod Electoral, pentru ca să fie și o previzibilitate a procesului, și niște proceduri mai pe înțelesul tuturor sau să fie excluse acele neconcordanțe care se mai regăseau. Așa cum ne-am propus, primul lucru pe care-l menționez este despre organe permanente, or acum toți membrii Comisiei Electorale Centrale au statut de membru permanent și avem organe electorale permanente în teritoriu în persoana unui președinte al Consiliului electoral de circumscripție de nivelul doi.
Or, noi credem că calitatea procesului electoral poate fi asigurată prin funcționari electorali profesioniști, iată asta va ajuta la o mai bună pregătire și o asigurare mai calitativă a procesului electoral.
Vocea Basarabiei: Dar opoziția a reacționat repede, inclusiv pe platforma unde sunt întrunite mai multe partide au reproșat autorităților că inclusiv în teritoriu și-ar dori să aibă mai mulți funcționari care ar reprezenta partidul de guvernământ și în așa fel partidul de guvernământ într-un fel își asigură un confort pentru desfășurarea alegerilor?
Angelica Caraman: Reamintesc că modul de desemnare în organul electoral la nivelul doi nu s-a modificat, decât persoana aceasta cu statut permanent, în rest fiecare partid reprezentat în parlament își va delega reprezentantul său în calitate de membru în organul electoral.
Și încă un moment este că aceste persoane vor fi angajate prin concurs și eu îi îndemn pe toți să fie cu ochii pe noi atunci când vom demara acest concurs, vom asigura o maximă transparență și după modul în care vom angaja aceste persoane se vor putea pronunța dacă au dreptate sau nu au dreptate.
Vocea Basarabiei: Dar au crescut cheltuielile?
Angelica Caraman: Da, cheltuielile vor crește, dar deja sunt prevăzute în bugetul Comisiei Electorale Centrale.
Vocea Basarabiei: Am înțeles. Și alte amendamente care s-au făcut?
Angelica Caraman: Referitor la candidați, iată cei care poate au unele obiecții vizavi de aceste modificări, vrem să subliniem, în primul rând, că s-a simplificat procedura de depunere a actelor pentru concurenți. Pentru cei care colectează semnături, și este foarte important pentru alegerile care ne așteaptă în toamnă, colectarea semnăturilor pentru a fi înregistrat în calitate de concurent în cursă s-a simplificat și cetățenii pot susține mai mulți candidați. Până acum era că cetățenii pot semna în susținerea unui singur candidat, acum pot să semneze pentru mai mulți candidați. Și a fost clarificată procedura de colectare și care sunt acele elemente care ar invalida semnăturile, or era prea formalizată această procedură, era destul de birocratică.
Vocea Basarabiei: Dar dvs. vă referiți și la cei care colectează semnături pentru a deveni candidați independenți, pentru că formațiunile politice își deleagă reprezentantul pe care și-l doresc fără ca să fie colectate semnături? Și totuși, mai sunt încă din cei care aspiră la mandatul de primar, de consilier local sau raional și vor să devină independenți și zic că încă este mare numărul de semnături pe care îl solicită CEC-ul.
Angelica Caraman: Haideți să facem un exercițiu matematic. Cel care vrea să devină primar independent colectează semnături reieșind din următoarea formulă de calcul: 1% din locuitoriI pe acel teritoriu, dar nu mai puțin de 150 de semnături. De regulă, calculul arată că pentru localitățile mai mici e în jur de această cifră. Era mai problematic pentru localitățile cu un număr mare de alegători, pentru că legea anterioară prevedea 5% din locuitori, acum este 1% și se micșorează semnificativ pentru cei care aspiră la mandatul de primar al municipiului Chișinău, bunăoară…
Vocea Basarabiei: Și Bălți?
Angelica Caraman: Și Bălți.
Vocea Basarabiei: Dar am auzit, de exemplu, de ce nu e valabil lucrul acesta și pentru Cahul?
Angelica Caraman: Dacă aplicăm formula, nu cred că este mai mult, trebuie să vedem cât arată numărul de alegători pentru orașul Cahul și este vorba de 1%.
Vocea Basarabiei: Deși eu îmi amintesc că atunci când primarul de la Cahul a obținut și primul, și al doilea mandat, nu a fost o mare problemă să colecteze semnăturile. Aici depinde și de imaginea pe care o are concurentul, și de cât de dorit este de alegători ca să acceadă în această funcție, dar se descurcă alegătorii pe parcurs și vor decide.
Angelica Caraman: Oricum, noi vorbeam anterior despre 5% și acum este 1%.
Vocea Basarabiei: S-a micșorat.
Angelica Caraman: Exact.
Vocea Basarabiei: Altele?
Angelica Caraman: Încurajăm tinerii să acceadă în funcții elective și a fost micșorată vârsta pentru a candida de la 25 de ani la 23 pentru primari.
Vocea Basarabiei: Apropo despre studii, pentru că în ultimul timp se discută foarte mult dacă cel care își dorește să ajungă în funcția de primar sau de consilier local sau raional are un CV bogat și până acum s-a permis ca și fără studii să candideze cel care își dorește această funcție și de aici uneori erau nemulțumiri din partea alegătorilor că totuși îs prea mici cerințele, pentru că un candidat ar trebui să întrunească un CV cu care să se mândrească în fața alegătorilor, că are și studii, că poate să gestioneze treburile unei comunități.
Angelica Caraman: Da, sau să aibă o anumită pregătire, până la urmă. Să știți că am discutat și noi cu colegii, pentru că inițial propunerea a fost să fie condiția de studii superioare, ca și la președinte, dar discutând cu cei care pot să acceadă în funcția respectivă, deci cu grupul acela țintă am ajuns la concluzia că totuși
pentru a nu limita numărul de persoane care ar putea să candideze, am formulat studii medii, exact așa cum prevede Codul Educației, studii medii generale.
Vocea Basarabiei: Deci și cel care are 10 clase sau 12 clase astăzi poate deveni un potențial candidat care își dorește funcția de primar și acest lucru nu ar trebui să-i pună pe gânduri pe alegători, ei sunt cei care aplică ștampila pe buletinul de vot și ei vor ști cum să-l aleagă pe cel mai bun dintre cei mai buni? Finanțarea politică este iarăși un subiect fierbinte, foarte mulți ani se discută câți bani cheltuie un partid sau un concurent electoral în campania electorală și, probabil, nimeni nu are un răspuns. OK, acum ca și când trebuie să fie puse la evidență toate cheltuielile, dar cu excepția cheltuielilor care sunt transparente se consideră că încă mai sunt folosiți și bani care nu figurează în rapoartele care sunt prezentate la CEC?
Angelica Caraman: De asta am și venit cu mai multe modificări și precizări privind plafonul de donații, de cotizații, modalități de finanțare. Și mă refer aici la posibilitatea de a face donații în numerar, am limitat până la un salariu minim pe economie, per total o persoană fizică poate să facă donații în mărimea a șase salarii lunare, ar fi circa 72 de mii de lei, dintre care în numerar doar în mărimea unui salariu mediu. Și încă o condiție care am ținut să fie inclusă în Legea privind partidele politice, ca această donație pe care o face o persoană fizică să nu fie mai mare de 30% din venitul total al acestei persoane pe parcursul anului precedent. Or, noi aveam situații când cetățenii, potrivit rapoartelor, făceau donații în sume mai mari decât ar fi avut un venit per total într-un an de zile.
Vocea Basarabiei: Și cine erau acei donatori? Neangajați în câmpul muncii, cei care sunt la vârsta de pensie și mulți își puneau întrebarea: de unde acești oameni amărâți au sume atât de mari ca să le verse în pușculița partidului?
Angelica Caraman: Exact, erau solicitanți de alocații de la bugetul de stat sau anumite plăți sociale, pe de o parte, iar pe de altă parte, îi vedeam în rapoarte ca fiind donatori pentru partide politice. Iată am încercat să clarificăm aceste aspecte și să fie mai exacte condițiile, pentru ca să putem urmări aceste donații și să reducem la maximum donațiile fictive.
Vocea Basarabiei: Și dvs. acuma credeți că fiecare concurent electoral a ajuns la vârsta maturității, când în baza onestității o să declare fiecare bănuț cheltuit în campania electorală?
Angelica Caraman: Asta spune legea, trebuie să declare…
Vocea Basarabiei: Și dacă legea este încălcată?
Angelica Caraman: Atunci intervin sancțiunile.
Vocea Basarabiei: Iarăși, câți concurenți electorali au fost sancționați, pentru că au făcut mișmașuri în campania electorală?
Angelica Caraman: Noi avem acele decizii pe care le-a luat Comisia Electorală Centrală în alegeri. Deci, acolo unde a fost competența Comisiei Electorale de a aplica anumite sancțiuni, or nu avem toate pârghiile pentru ca să aplicăm, trebuie instanța de judecată să ia decizia, pentru ca să fie obligat organul electoral să fie scos din cursă concurentul respectiv. Aici vorbim despre cea mai aspră sancțiune. Noi am avut această experiență și iarăși ca să fie mai clar care ar fi acea limită de la care poți cere excluderea concurentului din cursă, pentru că nu a fost onest în raportare și una din noutăți este că, dacă concurentul face cheltuieli mai mari decât 1% din acel plafon, depășește acel plafon, că noi și astfel de situații am avut, iată atunci poate fi solicitată excluderea concurentului din cursa electorală.
Vocea Basarabiei: Dar plafonul care e?
Angelica Caraman: Plafonul pentru donații pentru persoanele fizice, am zis, dar noi vorbim despre plafonul pe care îl poate utiliza un concurent electoral în alegeri. Dacă nu greșesc, este 0,1%…
Vocea Basarabiei: Dar am auzit iarăși adversarii guvernării spunând că se încearcă CEC-ul să fie transformat într-un jandarm și asta nu ar mai însemna că alegerile au loc în condiții libere și democratice?
Angelica Caraman: CEC-ul, în calitate de organ care trebuie să supravegheze și să asigure controlul privind finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale, trebuie să-și facă lucrul…
Vocea Basarabiei: …să stea cu ochiul pe tot procesul electoral. Agitația electorală când și cui se permite?
Angelica Caraman: A fost unificată, i se permite concurentului electoral odată fiind înregistrat, doar că aici intervine acea limită de timp. Deci, toți concurenții electorali încep campania în aceeași perioadă, cu 30 de zile până la alegeri.
În alegerile locale, bunăoară, era anterior că, odată fiind înregistrat, concurentul poate să-și desfășoare campania electorală, acum am pus pe picior de egalitate toți concurenții și încep în aceeași perioadă.
Vocea Basarabiei: Și agitația nu are dreptul să o facă concurentul electoral trecând pragul unei secții de votare, acestea au rămas așa cum au fost?
Angelica Caraman: Exact aceleași condiții au rămas, așa-zisa zi a tăcerii, deci se face campanie electorală până sâmbătă, în ziua alegerilor nu se face campanie. Și a mai fost o precizare vizavi de acele panouri publicitare expuse, or legea spunea că ceea ce ține de publicitatea expusă pe internet și expusă anterior nu poate fi sancționat, dacă are loc în ziua alegerilor. De fapt, este un lucru neonest din partea unor concurenți care cu bună știință încheiau contractele pentru publicitate incluzând și ziua alegerilor. Iată aici am intervenit, acum a fost exclusă ziua alegerilor, contractul trebuie să fie încheiat în așa fel, încât, știind că ziua alegerilor este duminică, deci, contractul poate fi maximum până sâmbătă.
Vocea Basarabiei: Dar cei care fac agitație electorală și dau și pomeni electorale?
Angelica Caraman: Aici intervin iarăși pârghiile corespunzătoare de a-i pedepsi pe cei care se încumetă să corupă alegătorii, doar că aici sunt organele specializate, deci nu este CEC-ul cel care sancționează pe partea de corupere a alegătorilor.
