Vocea Basarabiei: În cele ce urmează, discutăm cu experta în spațiul ex-sovietic Angela Grămadă, președinta Asociației Experți pentru Securitate și Afaceri Globale din București. Bine ai ajuns la Vocea Basarabiei!
Angela Grămadă: Mulțumesc mult pentru invitație și bine v-am găsit!
Vocea Basarabiei: Mulțumim pentru disponibilitate! Tocmai se află la New York președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, urmează să vorbească de la înalta tribună a Organizației Națiunilor Unite. Subiectele care sunt abordate de demnitarii Republicii Moldova atunci când participă la evenimentele organizate de ONU țin nemijlocit de prezentul și viitorul Republicii Moldova, or din moment ce există un conflict nesoluționat, problema transnistreană, se crede că Republica Moldova nu se dezvoltă așa cum și-ar dori cetățenii, pentru că acest conflict transnistrean mai reprezintă un impediment în dezvoltarea țării. Așa să fie?
Angela Grămadă: Și da, și nu, pentru că atunci când îți dorești foarte mult să depășești un anumit eșec, cel pe care l-am moștenit noi deja de 30 de ani de la predecesorii noștri din motive obiective sau subiective, încerci să găsești soluții. Or, guvernările care s-au perindat de-a lungul anilor în Republica Moldova nu întotdeauna au încercat să găsească aceste soluții sau o rezolvare pentru conflictul transnistrean, dimpotrivă, această situație a fost cumva alimentată de anumiți politicieni, de anumiți parteneri ai politicienilor noștri, și aici ne referim inclusiv la Ucraina, nu vorbim doar despre Republica Moldova. Și atunci, și da, și nu, pentru că trebuie să existe voință politică internă.
Noi nu am avut niciodată o viziune proprie cu privire la soluționarea conflictului transnistrean, noi întotdeauna ne-am bazat pe ceea ce puteau să ne ofere partenerii…
Vocea Basarabiei: În ce ar consta această voință politică? Iarăși, dacă analizăm ce pași s-au făcut până acum, probabil, toți cei care au fost până acum la cârma puterii vor spune că au depus toate eforturile ca să găsească o soluție pentru această problemă transnistreană.
Angela Grămadă: Dar acest lucru nu este chiar adevărat, dna Valentina. Și o să explic de ce. Pentru că noi întotdeauna am avut pe masă un alt plan care nu ne aparținea nouă, noi nu am avut niciodată o viziune proprie cu privire la soluționarea conflictului transnistrean, noi întotdeauna ne-am bazat pe ceea ce puteau să ne ofere partenerii, fără ca să argumentăm poziția noastră proprie, că sunt cumva prejudiciate drepturile și interesele cetățenilor din Republica Moldova din raioanele de est, deci, noi întotdeauna am gândit cumva într-un context de subordonare față de partenerii externi sau de subordonare față de interesele mercantiliste pe care le aveau anumiți actori politici.
Vocea Basarabiei: Negociatorii-șefi din partea Republicii Moldova, din partea Chișinăului spun că există un proiect de soluționare a problemei transnistrene pe care l-ar avansa Chișinăul.
Angela Grămadă: Deocamdată, acest proiect nu a fost discutat public cu societatea civilă și noi știm foarte bine că anterior au mai existat tentative în care instituția prezidențială, aici mă refer la mandatul președintelui anterior, a încercat să discute doar cu un grup foarte-foarte restrâns de persoane un pachet de documente, care nu era potrivit pentru interesele naționale ale Republicii Moldova, care crea un precedent foarte periculos pentru Ucraina. Și atunci, apare întrebarea – de ce acele documente nu au fost discutate cu societatea civilă, de ce acele documente nu au fost discutate cu alți actori politici care se aflau sau nu la guvernare, adică să existe un consens politic în privința soluției finale pentru conflictul transnistrean și din aceste considerente nu putem să spunem că el a aparținut cumva Republicii Moldova, pentru că Republica Moldova nu l-a acceptat venind din partea unui singur personaj, unui singur actor, fără a fi dezbătut și acceptat.
Vocea Basarabiei: Dar autoritățile nu pot tăinui asemenea lucruri, ne amintim, încă pe timpul lui Vladimir Voronin, când cei de la Moscova au propus planul Kozak și atunci lumea a reacționat, au ieșit și în stradă oamenii.
Angela Grămadă: Iar acum este cu atât mai dificil să ascundem anumite lucruri, pentru că există rețelele sociale, pentru că există dorința fiecăruia de a se exprima în public cu privire la anumite probleme sau cu privire la anumite soluții pentru anumite probleme și în acest moment intervine acel control al societății civile, și aici când mă refer la societatea civilă, eu nu mă refer neapărat la ONG-uri sau la presă, eu mă refer la societate per ansamblu, care vrea o responsabilitate mai mare din partea actorului politic și o cere prin critici, prin tot felul de recomandări care vin de jos în sus, prin acele poziții publice pe care le ia prin ieșirea în stradă ș.a.m.d.
Vocea Basarabiei: Dar un proiect de plan de soluționare a problemei transnistrene ar trebui să fie coordonat, în primul rând, cu Tiraspolul sau cu partenerii externi ai Republicii Moldova? Cel puțin, vocea Ucrainei am auzit-o, dl Zelenski a zis că planul pe care îl va propune Chișinăul pentru reglementarea transnistreană va fi acceptat de către autoritățile ucrainene.
Angela Grămadă: Eu cred că, în primul rând, trebuie să existe voință politică în interiorul Republicii Moldova pentru a fi soluționat acest conflict, și aici nu-i includ pe cei de la Tiraspol, pentru că există actori politici în interiorul Republicii Moldova care ar putea să saboteze în anumite momente anumite eforturi făcute de autorități sau întreprinse de către autoritățile care reprezintă practic societatea cea care a învestit cu suzeranitate și doar după aceea trebuie de identificat care ar putea să fie actorii politici de la Tiraspol cu care să se discute, dar actori politici care să nu fi susținut atât de evident conflictul transnistrean.
Din păcate, din Transnistria nu avem cu cine să discutăm în momentul de față, dar știu și am văzut că a existat o eficiență mult mai mare atunci când noi am încercat să promovăm interesele de securitate ale Republicii Moldova
Vocea Basarabiei: Și care ar fi acești actori de la Tiraspol?
Angela Grămadă: Din păcate, acolo nu avem cu cine să discutăm în momentul de față, dar știu și am văzut că a existat o eficiență mult mai mare atunci când noi am încercat să promovăm interesele de securitate ale Republicii Moldova, și aici mă refer după 24 februarie 2022, când Chișinăul și-a asumat leadership-ul și controlul asupra modului în care se comunică cu Tiraspolul. Deci, rezultate au fost mult mai bune, mult mai evidente decât atunci când au intervenit actori terți. Și doar după aceea noi putem să cerem ajutor și să schimbăm inclusiv mecanismul de negocieri în sensul că să nu mai avem actori care să apară și în calitate de agresori, și în calitate de mediatori în acest format.
Vocea Basarabiei: Bine, formatul de negocieri „5+2” nu mai este funcțional din 2019. Acum se discută foarte mult dacă ar mai trebui sau nu ar mai trebui Rusia, cea care a invadat Ucraina în 2022, să facă parte din acest format de negocieri, dar cel puțin Federația Rusă mai are interes pentru această regiune și pentru această zonă, pentru că acolo este depozitul de muniții de la Cobasna, 22 de mii de tone, acolo mai sunt pacificatorii, pe care ei spun că îi au acolo. Autoritățile de la Tiraspol deseori au spus că acești pacificatori ruși sunt un fel de garanție că se menține pacea în această regiune, după care urmează probleme economice, probleme comerciale, probleme financiar-bancare, probleme sociale, multe probleme.
Angela Grămadă: În 2008 se afla în vizită la Chișinău o delegație din Azerbaidjan și încerca acea delegație să evidențieze care ar putea să fie lecțiile pe care ar putea să le învețe de la Republica Moldova din procesul de soluționare a conflictului și concluzia acelei delegații a fost că este cel mai ușor de rezolvat conflict din regiunea extinsă a Mării Negre, lucru care nu s-a adeverit, în sensul că noi am văzut foarte clar că Federația Rusă nu a ezitat să utilizeze, într-adevăr, regiunea transnistreană pentru a pune presiune pe autoritățile de la Chișinău, dar asta nu înseamnă că Rusiei îi convine o recunoaștere a regiunii transnistrene ca regiune sau ca stat independent. De ce? Pentru că în momentul în care recunoști independența acelei regiuni, practic pierzi o pârghie de control asupra autorităților de la Chișinău, pentru că dacă ne uităm pe discursul inclusiv al acestei guvernări, ea este foarte precaută cu privire la modul în care își formulează intențiile de colaborare cu Federația Rusă sau, dimpotrivă, încearcă să spună Federației Ruse că ceea ce propune Moscova pentru Republica Moldova nu este în interesul național al Republicii Moldova. Și atunci, din aceste considerente, cred că Moscova nu va recunoaște Transnistria, dar nu va ezita niciodată să o folosească împotriva autorităților de la Chișinău, dar e momentul ca noi să încercăm să explorăm alte oportunități sau alte parteneriate care să ne ajute ca noi, la rândul nostru, să mergem într-o platformă internațională, astfel încât vocea Republicii Moldova să fie mult mai vehementă, mult mai auzită, mult mai vizibilă la nivel internațional. Un asemenea moment este, într-adevăr, discursul pe care îl va ține dna Maia Sandu în cadrul Adunării Generale.
Moscova nu va recunoaște Transnistria, dar nu va ezita niciodată să o folosească împotriva autorităților de la Chișinău…
Vocea Basarabiei: Este adevărat, problema transnistreană, dosarul energetic, cetățenii Republicii Moldova aflați la muncă în Federația Rusă, piața de desfacere au fost și parțial mai sunt încă mecanisme de șantaj din partea Federației Ruse în relația cu Republica Moldova, dar la nesfârșit și aceste dispute nu pot să dureze.
Angela Grămadă: Și da, și nu iarăși. De ce? Pentru că nu demult am văzut o reacție a unui partid politic nou-creat în Republica Moldova și modul în care a utilizat anumite clișee, pe care le utilizau și predecesorii lor vizavi de relația pe care o avem cu Federația Rusă, dar nu a ieșit nimeni de la guvernare să le răspundă acelor actori politici cu date concrete, date oferite de Biroul Național de Statistică sau date oferite de reprezentanțele diplomatice, pentru că ele au cele mai la îndemână cifre pentru a vedea care este pe teren realitatea, câți cetățeni moldoveni se mai află pe teritoriul Federației Ruse.
Vocea Basarabiei: Nimeni n-o să spună cu exactitate, pentru că este foarte greu.
Angela Grămadă: Dar o cifră aproximativă ar putea să spună, ar putea să spună și că foarte mulți dintre cetățenii moldoveni s-au întors în Republica Moldova după ce s-a declanșat războiul extins împotriva Ucrainei, pentru că mulți dintre ei aveau cetățenia Federației Ruse și ar fi putut să fie mobilizați foarte ușor în cazul în care autoritățile ruse și-ar fi dorit acest lucru.
Vocea Basarabiei: Altădată se vehicula cu o cifră de peste 600.000 de moldoveni care ar munci în Federația Rusă, după mai mulți ani, totuși, mulți s-au reorientat, au părăsit Rusia, au mers în Occident să muncească, acum se zice că ar fi în jur de 200.000, dar nu știu dacă toți trec la categoria muncitori aflați la muncă peste hotare, pentru că sunt și cetățeni ai Republicii Moldova care s-au stabilit acolo cu traiul.
Angela Grămadă: Și au și cetățenia Federației Ruse, pentru că Federația Rusă a simplificat foarte mult procedura după anul 2012 și atunci mai mulți cetățeni moldoveni care se aflau acolo au apelat la acest procedeu.
În momentul în care ar putea să fie sistată livrarea de gaze naturale către regiunea transnistreană, într-adevăr, consecințele ar putea să fie dramatice din punct de vedere umanitar.
Vocea Basarabiei: De azi înainte, ce presiuni mai poate pune Rusia pe Republica Moldova în relația Chișinăului cu Tiraspolul?
Angela Grămadă: Eu cred că ar trebui să așteptăm un pic, aici trebuie să ne oferim noi timp, să vedem dacă acel acord cu privire la separarea furnizorilor de transportatori, mă refer la acordul energetic dintre România și Republica Moldova, cum va afecta partea transnistreană, pentru că în momentul în care ar putea să fie sistată livrarea de gaze naturale către regiunea transnistreană, într-adevăr, consecințele ar putea să fie dramatice din punct de vedere umanitar.
Vocea Basarabiei: Sistate din partea Gazprom-ului?
Angela Grămadă: Da, din partea Gazprom-ului.
Vocea Basarabiei: Mai mulți analiști, experți spun că niciodată Gazprom-ul nu va închide robinetul pentru gazul pe care îl trimite către stânga Nistrului.
Angela Grămadă: Și-ar asuma destul de mult în acest context, pentru că ar trebui să finanțeze și mai mult regiunea transnistreană, ca aceasta să supraviețuiască. Și costurile sunt destul de mari în Ucraina și în alte zone pentru Federația Rusă, deci nu-și mai permit să deschidă noi linii de sprijin financiar pentru alte regiuni.
Noi încă nu folosim aceste mici oportunități pe care ni le oferă contextul regional și întârziem să apărem cu acea strategie de care ați vorbit dvs. că este în proces de pregătire sau de prezentare publicului larg.
Vocea Basarabiei: Realitățile de astăzi sunt în favoarea soluționării problemei transnistrene și cât timp ar lua totuși ca să fie cele două maluri ale Nistrului din nou împreună?
Angela Grămadă: Eu sunt spectator din afară oarecum, deși încerc să fiu conectată la Republica Moldova cât se poate de mult și din punctul de vedere al spectatorului din afară care încearcă să analizeze un pic mai detașat situația din Republica Moldova, eu cred că da, în momentul de față există o fereastră de oportunitate, cel puțin de a vorbi mult mai activ la nivel internațional și de a utiliza platformele internaționale pentru a găsi o soluție care să fie una optimă, adică să nu se revină ulterior la revizuirea acesteia pentru conflictul transnistrean. Noi încă nu folosim aceste mici oportunități pe care ni le oferă contextul regional și întârziem să apărem cu acea strategie de care ați vorbit dvs. că este în proces de pregătire sau de prezentare publicului larg.
Vocea Basarabiei: Ce spunea Maia Sandu? „După declanșarea războiului în Ucraina, Kremlinul și-a îndreptat atenția și spre Republica Moldova, implicit spre regiunea transnistreană, a șantajat-o din punct de vedere energetic, a lansat un război hibrid, însă țara va rezista și în continuare datorită sprijinului oferit de partenerii europeni și nord-atlantici”, a apus Maia Sandu într-un interviu pentru France 24.
Angela Grămadă: E o poziție, mă refer la discursul per se, e o poziție în care dna președintă încearcă să sugereze, inclusiv cetățenilor, că există acest sprijin internațional și că noi nu vom fi lăsați de izbeliște, dacă mi-e permis termenul.
Vocea Basarabiei: De cine și cum ar putea să fie ajutată Republica Moldova în caz de, Doamne ferește, se extinde conflictul?
Angela Grămadă: Eu înțeleg că e vorba despre statutul de țări membre ale Alianței Nord-Atlantice a vecinilor noștri, și aici mă refer, în primul rând, la România, care trebuie să urmeze anumite proceduri, anumite mecanisme de declanșare a sprijinului pe care ar putea să-l ofere Republicii Moldova, dar, în același timp, noi trebuie să folosim aceste ajutoare. Și aici vorbim despre asistență tehnică, vorbim despre multe alte tipuri de asistență pentru Republica Moldova, care ne ajută să ne îmbunătățim capacitatea noastră proprie de reacție în caz de urgențe, în caz de declanșare a unui conflict, în caz de multe alte evenimente care nu puteau să fie altfel preîntâmpinate de către autoritățile de la Chișinău, pentru că pur și simplu le lipseau resursele și capacitatea.
Chiar dacă am primit gaze naturale de la Federația Rusă, datoria cumva este considerată, cel puțin discursiv în spațiul public, ca aparținând Republicii Moldova, fără ca să fie menționat prea mult că e datoria transnistreană.
Vocea Basarabiei: Dar aici situația nu-i chiar atât de simplă, pentru că din moment ce unii așteaptă ca această umbrelă de securitate să fie sprijinită mai mult de partenerii din Occident, alții își pun multe întrebări și spun că de ce atât de mult promite că oferă sprijin NATO, SUA și mai sunt încă și forțe politice, dar și cetățeni care susțin aceste forțe politice și așteaptă sprijin din Est, de la Rusia.
Angela Grămadă: Sprijinul din Est nu va veni, pentru că de foarte multe ori și cred cu asta ar trebui să înceapă autoritățile sau actorii politici care promovează ideea de integrare europeană a Republicii Moldova, să explice că de foarte multe ori sprijinul pe care l-a formulat și livrat, în același timp, Federația Rusă… De ce spun formulat? Pentru că de foarte multe ori am avut parte doar de promisiuni, fără ca acestea să se materializeze într-un fel sau altul, iar alteori, chiar dacă am primit gaze naturale de la Federația Rusă, datoria cumva este considerată, cel puțin discursiv în spațiul public, ca aparținând Republicii Moldova, fără ca să fie menționat prea mult că e datoria transnistreană.
Vocea Basarabiei: Autoritățile Republicii Moldova au insistat și insistă că în niciun caz datoriile acumulate în stânga Nistrului nu pot fi puse pe umerii cetățenilor care au achitat consumul de gaze.
Angela Grămadă: Dar asta se întâmplă în ultimii ani, pentru că anterior un asemenea discurs vehement nu a existat și aici vedem o modificare a strategiei de comunicare, dar aceeași strategie de comunicare trebuie să fie aplicată și în privința cetățenilor Republicii Moldova sau în raport cu ceilalți actori politici care se află în opoziție și care promovează interese străine în Republica Moldova, pentru că noi având atât de multe reforme implementate sau, cel puțin, anumite acțiuni care să ajute la implementarea reformelor, având date statistice la îndemână, având realizări, rezultate obținute, noi nu le comunicăm în spațiul public și atunci cei care utilizează astfel de narative de propagandă în dezinteresul Republicii Moldova au mult mai multe avantaje, pentru că apelează la acele instrumente de comunicare, sunt mult mai activi, mult mai radicali și mult mai deciși ca să schimbe această guvernare și să livreze rezultate către Moscova.
